ROMANIA SI CONCERTUL EUROPEAN DE LA “CRIZA ORIENTALA”

LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUI XX

1. PRINCIPATELE ROMANE INTRE DIPLOMATIE SI CONFLICT

In 1683, turcii sunt infranti la Viena, moment ce a marcat inceputul decaderii Imp. Otoman
si deschiderea “crizei orientale”. In 1699 intre Austria si Poarta se incheie pacea de la Karlowitz
prin care otomanii au pierdut importante teritorii (inclusiv Transilvania). De acum se pune
problema mostenirii Imp. Otoman(socotit ,,omul bolnav al Europei,,) fapt cunoscut in istoria
diplomatiei sub numele de problema (criza) orientala. Politica hegemonica a Rusiei si Austriei,
care doreau sa isi imparta cat mai multe teritorii otomane, la care se adauga intentia clara a
Angliei si Frantei de a mentine integritatea Imp. Otoman au transformat criza orientala intr-o
problema europeana. In acest cadru, Principatele Romane au ocupat un loc important.
La sfarsitul sec. XVII si inceputul sec. XVIII, slabirea puterii otomane i-a determinat pe
domnii Moldovei si ai Tarii Romanesti sa incerce sa scape de dominatia otomana. Orientarea lor
catre Rusia (mai ales in timpul lui C-tin Brancoveanu si a lui Dimitrie Cantemir) va atrage reactia
promta a Portii, care va impune regimul fanariot.
Dupa inlaturarea lui Constantin Brancoveanu (1714), a lui Stefan Cantacuzino (T.Ro. - 1716)
si a lui Dimitrie Cantemir (Mold - 1711), Imperiul Otoman a decis instituirea unui nou sistem
politic pentru principatele române: fanariotismul. Acest sistem consta in numirea la tron a unor
greci din cartierul Fanar al orasului Istambul. Grecii plateau sume enorme pentru a obtine tronul
pe o perioada scurta. Fanariotismul a reprezentat un sistem economic, politic si cultural care a
caracterizat Moldova (din 1711) si Tara Romaneasca (din 1716) pana in 1821. Sistemul fanariot a
insemnat pentru Tarile Romane instabilitate politica, determinata de desele schimbari la tron. Din
punct de vedere economic, a crescut tributul datorat Portii (numit haraci). La acesta se adauga
sumele pentru confirmarea si reconfirmarea domniei, daruri de mucarer si de bairam
Contextul extern in care s-a instaurat acest sistem a fost determinat de declansarea
“Problemei Orientale” (criza orientala). Aceasta a constat in izbucnirea unui sir de razboaie ruso-
turce si ruso-austro-turce pentru preluarea teritoriilor ce apartineau Imperiului Otoman, care
intrase intr-o perioada de declin, fiind supranumit “Omul bolnav al Europei”.Pierderile teritoriale
au fost consecinta razboaielor ruso-austro-turce:
- in 1718 Banatul si Oltenia sunt anexate de Imperiul Habsburgic
- in 1739 Oltenia revine Tarii Romanesti
- in 1775 Bucovina e anexata de Imperiul Habsburgic
- in 1812 Basarabia e anexata de Imperiul Tarist.
Aceste razboaie dintre marile puteri, in care au fost implicate principatele in timpul domnitorilor
fanarioti, epidemiile de ciuma si perioadele de foamete au facut ca domniile acestora
(fanariotilor) sa fie percepute intr-o maniera negativa in raport cu epocile istorice anterioare.