Tipologia și esența

tranzacțiilor Forward
 Tranzacţiile la termen
(forward) reprezintă toate
tranzacţiile cu valori
mobiliare încheiate pe pieţele
bursiere care urmează a fi
lichidate la o anumită
scadenţă (1,3,6 luni, dar nu
mai mult) la un preţ fixat
(curs la termen).

Tranzacţiile la termen cu
titluri primare prin prisma
modelului european, pot
îmbrăca forma:
➢ tranzacţiilor ferme;
➢ tranzacţiilor
condiţionale.
Tranzacţii la termen ferme (contractul
for ward cu reglementare lunară)

Tranzacţiile ferme se caracterizează

prin faptul că presupun obligaţii
definitive pentru cele două părţi
(vînzător şi cumpărător), începînd
cu momentul încheierii contractului,
ceea ce poate fi amînat este numai
momentul îndeplinirii acestor
obligaţii.
Practic, îndeplinirea obligaţiunilor
se poate face prin:
1. executarea propriu-zisă a
tranzacţiei;
2. eglarea diferenţelor de
curs;
3. efectuarea unei operaţiuni
de report.
 Aplicație

Investitorul Zaharia I., prin

intermediul companiei de
brokeraj, cumpără 100 de acţiuni
la un curs de 250u.m/acţ. La
sfîrşitul lunii, cursul scade şi el
decide să realizează un report la
cursul de compensare de 230u.m./
acţ. În luna următoare, cursul
creşte, ajungînd la 280 u.m/acţ.

Se cere să se determine
rezultatul net al operatorului
în condiţiile unei taxe de
report de 8% anual şi a
depozitului de garanţie cerut
de 30%.
 Rezolvare

1. Valoarea tranzacţiei de cumpărare (VTc) 4. Taxa de report(Tr)

VTc = N × Cc = 100 × 250 = 25000u.m. ; 23000 × 8%
Tr = = 153,33u.m.
12 ;
2. Marja (M)
5. Valoarea tranzacţiei de deport(VTd)
M= VTc × M % = 25000 × 30% = 7500u.m. ; VTd = VTr + Tr = 23000 + 153,33 = 23153,33u.m. ;

3. Valoarea tranzacţiei de report(VTr)

VTr = N × Ccom = 100 × 230 = 23000u.m. ; 6. Valoarea tranzacţiei de vînzare(VTv)
VTv = N × Cv = 100 × 280 = 28000u.m.
 Aplicații de rezolvat
Aplicația 1
Investitorul Anton I., prin intermediul
companiei de brokeraj, cumpără 200 de acţiuni
la un curs de 320 u.m/acţ. La sfîrşitul lunii,
cursul scade şi el decide să realizează un report
la cursul de compensare de 300 u.m./acţ. În
luna următoare, cursul creşte, ajungînd la 330
u.m/acţ.
Se cere să se determine care va fi rezultatul net al
operatorului în condiţiile unei taxe de report de 10%
anual şi a depozitului de garanţie cerut de 25%.

Aplicația 2
Un investitor doreşte să cumpere 200 de acţiuni
la un curs de 320 u.m./acţ., la termen de o lună,
în condiţiile unei marje de 35% şi unei dobînzi
practicate de broker 12% anual. Acţiunile vor fi
vîndute cu 380 u.m./acţ.
Se cere să se determine care va fi rata profitului
obţinut de investitor?
 Tranzacţii la termen
condiţionate
Tranzacţiile la termen
condiţionate (facultative)
reprezintă tranzacţii la
termen care oferă
posibilitate cumpărătorului
să opteze între două
posibilităţi.

Exista două mari categorii

de tranzacţii condiţionate:
a) tranzacţiile cu primă;
b) tranzacţiile stellage
(straddle).
În forma lor clasică, tranzacţiile cu primă
prezintă următoarele caracteristici:

❑ Scadenţa tranzacţiei este fixă;

❑ Preţul tranzacţiei este
predeterminat, fiind dat de
cursul la termen prestabilit
pentru scadenţa aleasă;
❑ Cumpărătorul îşi asumă
obligaţia de a plăti
vînzătorului o primă la
scadenţa tranzacţiei;
❑ Prima reprezintă pierderea
maximă pentru cumpărător în
cazul renunţării la contract;
❑ Tranzacţiile cu primă se
încheie pentru o cantitate
determinată de titluri (de
regulă, 100).
 Tranzacţii cu primă prin prisma
cumpărătorului
La scadenţă tranzacţiei cu primă, cumpărătorul poate opta
pentru una din situaţiile prezentate în continuare:
I. Dacă cursul acţiunilor la data scadenţei(C) s-a plasat peste
cel din contract(PE), atunci cumpărătorul execută contractul
cumpărând valorile mobiliare la preţul de exerciţiu (cursul
stabilit în contract) şi vânzându-le la cursul din ziua scadenţei.
R = N × (C − PE )
II. Dacă cursul acţiunilor la data scadenţei(C) s-a plasat sub
cel din contract(PE), atunci cumpărătorul abandonează
executarea contractului, iar pierderea o constituie prima plătită.

R = N × (− p )
III. Dacă cursul acţiunilor la data scadenţei(C) este egal cu
cel din contract(PE) sau mai mic, dar se incadarează între
preţul de exerciţiu şi piciorul primei (PP= PE-prima)atunci,
cumpărătorul execută contractul cumpărând valorile mobiliare
la preţul de exerciţiu şi vînzîndu-le la cursul din ziua scadenţei.
Executarea contractului, în acest caz, implică pierderi, dar
acestea sunt mai mici decât în cazul abandonării contractului.
R = N × (C − PE ), <(-p)
Graficul tranzacţiei cu primă privit din punctul ve vedere al
cumpărătorului este ilustrat în figură.
 Aplicație
Investitorul Pleşca V.,
anticipînd, în luna martie,
creşterea cursului acţiunii
S.A.“Transport”, cumpără un
contract cu primă cu scadenţa în
luna august, la preţul de 2200
u.m cu prima de 50u.m./acţ. La
scadenţă, cursul de piaţă este:
Situaţia I-1800 u.m.;
Situaţia II-2170 u.m.;
Situaţia III-2300 u.m.
Se cere să se determine care va fi
rezultatul investitorului pentru
fiecare din situaţiile propuse.
 Rezolvare
Piciorul primei (PP)

PP=PE-p=2200-50=2150
 Examinăm situaţia I

Cursul<PP – cumpărătorul abandonează executarea

contractului, iar pierderea o constituie prima plătită.

R = N × (− p )= 100 × (− 50 )= −5000u.m.

Examinăm situaţia II

Cursul>PP – cumpărătorul execută contractul

cumpărînd valorile mobiliare la preţul de exerciţiu şi
vînzîndu-le la cursul din ziua scadenţei.

R = N × (C − PE )= 100 × (2170 − 2200 )= −3000u.m.

Executarea contractului, în acest caz, implică
pierderi, dar acestea sunt mai mici decît în cazul
abandonării contractului.

Examinăm situaţia III

Cursul>PP – cumpărătorul execută contractul

cumpărînd valorile mobiliare la preţul de exerciţiu şi
vînzîndu-le la cursul din ziua scadenţei.

R = N × (C − PE )= 100 × (2300 − 2200 )= 10000u.m.

 Aplicație

Investitorul Pleşca M., anticipînd

creşterea cursului acţiunii
S.A.“Fulguşor ”, cumpără un contract
cu primă, la preţul 1225 u.m cu prima
de 25u.m./acţ. La scadenţă, cursul de
piaţă este:
Situaţia I-1100 u.m.;
Situaţia II-1220 u.m.;
Situaţia III-1500 u.m.

Se cere să se determine care va

fi rezultatul investitorului pentru
fiecare din situaţiile propuse.
 Tranzacții cu primă prin prisma
vânzătorului
Pentru vânzător, rezultatul operaţiunii este unul viceversa:
I. Când cursul acţiunilor la data scadenţei(C) s-a plasat
peste cel din contract(PE), atunci cumpărătorul execută
contractul, iar vânzătorul cumpără titlurile la curs şi le vinde
cumpărătorului la preţul de exerciţiu.
R = N × (PE − C )
II. Dacă cursul acţiunilor la data scadenţei(C) s-a plasat
sub cel din contract(PE) atunci, vânzătorul obţine profitul
maxim, care constituie prima platită de cumpărător, deoarece
cumpărătorul abandonează executarea contractului.
R=N×p
III. Dacă cursul acţiunilor la data scadenţei(C) este egal
cu cel din contract(PE) sau mai mic, dar se încadrează între
preţul de exerciţiu şi piciorul primei (PP= PE-prima) atunci
cumpărătorul execută contractul în vederea minimizării
pierderilor, iar vânzătorul cumpără titlurile la curs şi le vinde
cumpărătorului la preţul de exerciţiu, obţinînd un câştig, dar
mai mic decât mărimea primei.
R = N × (PE − C ),>p
Graficul tranzacţiei cu primă privit din puncul de vedere
al vânzătorului este ilustrat în figura alăturată.
 Aplicație
Se vinde un contract cu
primă pentru 100 de
titluri, în condiţiile unui
preţ de exerciţiu de 250
u.m. cu prima 5u.m./titlu.
La scadenţă, se
înregistrează cursul de:
Situaţia I-230 u.m.;
Situaţia II-247 u.m.;
Situaţia III-265 u.m.

Se cere să se determine care

va fi rezultatul operatorului
pentru fiecare din situaţiile
propuse.
 Rezolvare

Piciorul primei (PP)

PP=PE-p=250-5=245
 Examinăm situaţia I

Cursul<PP- vînzătorul obţine profitul maxim,

care constituie prima platită de cumpărător,
deoarece cumpărătorul abandonează
executarea contractului

R = N × p = 100 × 5 = 500u.m.

Examinăm situaţia II

Cursul>PP – cumpărătorul execută contractul,

iar vînzătorul cumpără titlurile la curs şi le
vinde cumpărătorului la preţul de exerciţiu.

R = N × (PE − C )= 100 × (250 − 247 )= 300u.m.

Examinăm situaţia III

Cursul>PP – cumpărătorul execută contractul,

iar vînzătorul cumpără titlurile la curs şi le
vinde cumpărătorului la preţul de exerciţiu.

R = N × (PE − C )= 100 × (250 − 265)= −1500u.m.

 Aplicație

Se vinde un contract cu primă

pentru 100 de titluri, în condiţiile
unui preţ de exerciţiu de 1035 u.m.
cu prima 10u.m./titlu. La scadenţă, se
îregistrează cursul de:

Situaţia I-1000 u.m.;

Situaţia II-1030 u.m.;
Situaţia III-1050 u.m.

Se cere să se determine care va fi

rezultatul operatorului pentru
fiecare din situaţiile propuse.
 Tranzacții stelaj prin prisma
Stelajele sunt
operaţiuni la termen,
cumpărătorului
care combină
caracteristicile
tranzacţiilor ferme cu
cele ale operaţiunilor
condiţionate.

I. Dacă cursul la scadenţă (C) se va situa în afara bornei

inferioare(BI), atunci cumpărătorul se declară vânzător şi
vinde titlurile la borna inferioră, cumpărându-le la cursul din
ziua scadenţei.
R = N × (BI − C ) III. Dacă cursul la scadenţă (C) se va situa în
BS − BI

II. Dacă cursul la scadenţă (C) se va situa în afara bornei centrul stelajului ( CS =
2 ), atunci cumpărătorul
1 1
superioare(BS), atunci cumpărătorul se declară cumpărător, cumpără 2 dintitluri la borna superioară şi vinde 2 la
achiziţionănd titlurile la borna superioră şi vânzându-le la borna inferioară, înregistrând pierdere maximă.
cursul din ziua scadenţei. 1
R= × N × (BI − BS )
R = N × (C − BS ) 2
 Aplicație
Un investitor cumpără pe piaţa bursieră un
stelaj cu scadenţă la 6 luni, pentru 200 de acţiuni
S.A.„Fulguşor ” la cursul 1200/1400 u.m.
La scadenţă, cursul de piaţă al acţiunilor
S.A.„Fulguşor” este:
Situaţia I-1180 u.m.;
Situaţia II-1250 u.m.;
Situaţia III-1420 u.m.;
Situaţia IV-1300 u.m.

Se cere să se determine care va fi rezultatul

investitorului pentru fiecare din situaţiile
propuse.
 Rezolvare

Centrul stelajului (CS)

BI + BS 1200 + 1400
CS = = = 1300
2 2
 Examinăm situaţia I

Cursul<CS – cumpărătorul se declară vînzător şi vinde titlurile

la borna inferioră, cumpărîndu-le la cursul din ziua scadenţei.
R = N × (BI − C )= 200 × (1200 − 1180 )= 4000u.m.

Examinăm situaţia II

Cursul<CS – cumpărătorul se declară vînzător şi vinde titlurile

la borna inferioră, cumpărîndu-le la cursul din ziua scadenţei.
R = N × (BI − C )= 200 × (1200 − 1250 )= −10000u.m.
Examinăm situaţia III

Cursul>CS – cumpărătorul se declară cumpărător,

achiziţionănd titlurile la borna superioră şi vînzîndu-le la
cursul din ziua scadenţei.
R = N × (C − BS )= 200 × (1420 − 1400 )= 4000u.m.

Examinăm situaţia IV

1
Cursul=CS – cumpărătorul cumpără 2 din titluri la borna
1
superioară şi vinde la borna inferioară, înregistrînd
2
pierdere maximă.
1 1
R= × N × (BI − BS ) = × 200 × (1200 − 1400 ) = −20000u.m.
2 2
 Aplicație de rezolvat

Un investitor cumpără pe piaţa

bursieră un stelaj cu scadenţa la 6 luni,
pentru 200 de acţiuni S.A.„Romaniţa”,
la cursul 1300/1500 u.m.
La scadenţă, cursul de piaţă al
acţiunilor S.A.„Fulguşor ” este:
Situaţia I-1250 u.m.;
Situaţia II-1320 u.m.;
Situaţia III-1420 u.m.;
Situaţia IV-1530 u.m.

Se cere să se determine care va fi

rezultatul investitorului pentru
fiecare din situaţiile propuse.
 Tranzacție stelaj prin prisma
vânzătorului
Dacă cursul la scadenţă (C) se va situa în afara bornei
inferioare(BI), atunci cumpărătorul se declară vânzător şi vinde
titlurile, iar vânzătorul este obligat să le cumpere la borna
inferioră şi poate să le vândă la cursul din ziua scadenţei.
R = N × (C − BI )
II. Dacă cursul la scadenţă (C) se va situa în afara bornei
superioare(BS), atunci cumpărătorul se declară cumpărător şi
cumpără titlurile la borna superioră, iar vânzătorul este obligat
să-i le vândă.

R = N × (BS − C )
III. Dacă cursul la scadenţă (C) se va situa în centrul
BS − BI
CS =
( ), atunci cumpărătorul cumpără
1
stelajului 2 2
1
din titluri la borna superioară şi vinde 2 la borna inferioară, iar
1
vânzătorul este obligat să vândă 2 la borna superioară şi să
1
cumpere 2 la borna inferioară, înregistrând câştig maxim.
1
R = × N × (BS − BI )
2
 Aplicație

Un investitor vinde un stelaj pentru

300 de acţiuni S.A.„Mugur ”, la termen
de 6 luni, la cursul 1080/1100 u.m. La
scadenţă, acţiunile S.A.„Mugur ”cotează:
Situaţia I-1060 u.m.;
Situaţia II-1095 u.m.;
Situaţia III-1107 u.m.;
Situaţia IV-1090 u.m.

Se cere să se determine care va fi

rezultatul operatorului pentru fiecare
din situaţiile propuse.
 Rezolvare
Centrul stelajului (CS)

BI + BS 1080 + 1100
CS = = = 1090
2 2
 Examinăm situaţia I

Cursul<CS – cumpărătorul se declară vînzător şi vinde titlurile, iar

vînzătorul este obligat să le cumpere la borna inferioră şi poate să
le vîndă la cursul din ziua scadenţei.

R = N × (C − BI )= 300 × (1060 − 1080 )= −6000

Examinăm situaţia II

Cursul>CS – cumpărătorul se declară cumpărător şi cumpără

titlurile la borna superioră, iar vînzătorul este obligat săi le vîndă.

R = N × (BS − C )= 300 × (1100 − 1095)= 1500u.m.

Examinăm situaţia III

Cursul>CS – cumpărătorul se declară cumpărător şi cumpără

titlurile la borna superioră, iar vînzătorul este obligat săi le vîndă.

R = N × (BS − C )= 300 × (1100 − 1107 )= −2100u.m.

Examinăm situaţia IV

1
Cursul=CS – cumpărătorul cumpără 2 din titluri la borna
1
superioară şi vinde 2 la borna inferioară, iar vînzătorul este obligat
1 1
să vîndă 2 la borna superioară şi să cumpere 2 la borna inferioară,
înregistrînd cîştig maxim.
 Aplicație

Un investitor vinde un stelaj pentru

400 de acţiuni S.A.„Mugur”, la termen
de 6 luni, la cursul 1200/1400 u.m.
La scadenţă, acţiunile S.A.„Mugur
”cotează:
Situaţia I-1160 u.m.;
Situaţia II-1295 u.m.;
Situaţia III-1300 u.m.;
Situaţia IV-1420 u.m.

Se cere să se determine care va fi

rezultatul operatorului pentru
fiecare din situaţiile propuse.
 Formarea prețurilor pe piață la
termen
Preţul pe piaţa la termen (cursul la termen) este cursul negociat pentru care
decontarea are loc la un termen convenit în viitor, la 1, 3, 6, 9, 12 luni.
Determinarea cursului la termen este privit prin prisma a două
concepte:
❑ Ca efect al aşteptărilor viitoare ale participanţilor pieţei Forward,
privitor la cursul SPOT viitor, prin analizele efectuate;
❑ Ca preţ Forward bazat pe elemente de arbitraj – în baza legăturii
tehnice dintre cursul Forward şi SPOT şi rata dobînzii la depozite.
Formula de calcul al preţului forward al acţiunilor este:

⎛ t ⎞
S × ⎜1 + Rd ⎟
F= ⎝ 365 ⎠

unde,
F exprimă preţul forward,
S - preţul SPOT,
Rd – rata dobînzii la depozite,
t- perioada de timp de pînă la lichidarea contractului forward.
 În cazul cînd dividendele
sunt plătite în momentul
lichidării contractului
forward, atunci formula va
lua următoarea formă (în
cazul utilizării dividendului
ca mărime absolută):
⎛ t ⎞
S × ⎜1 + Rd ⎟
F= ⎝ 365 ⎠ - Div
unde,
Div – dividendul
Sau, dacă utilizăm rata procentuală a dividendului,
formula va fi:

⎛ t ⎞
S × ⎜1 + (Rd − d ) ⎟
F= ⎝ 365 ⎠

unde,
d- rata procentuală a dividendului pentru un an.
 Aplicație

Preţul spot al acţiunii este

1000u.m., rata dobînzii la
depozit - 20%, rata
dividendului - 10%.

Se cere să se determine
preţul contractului
Forward încheiat pe
182 de zile.
 Rezolvare
⎡ 182 ⎤
⎢1 + (0, 2 − 0,1) ⎥
F= 1000 ⎣ 365 ⎦ =1049,86 u.m.

În caz că dividendul va fi plătit, într-un moment,

pe parcursul valabilităţii contractului.

F= S
(
1 + Rd
t
365
2)
− Div(
2
1 + Rd 2,1
t 2 − t1
365
)
unde:
Rd2 indică rata la depozitele bancare pentru perioada
t2;
Rd2,1 – rata la depozite bancare pentru perioada t2-t1.
 Aplicație

Preţul spot al acţiunii

S.A. „Nicu” este
2032u.m., rata dobînzii
la depozit - 24%, rata
dividendului - 5%.

Se cere să se
determine care este
preţul contractului
Forward încheiat pe
acţiunia S.A. „Nicu ” cu
scadenţă 90 de zile.