Capitolul V.

Tranzacţii burisere cu titluri

financiare primare
5.1.Tranzacţii la vedere;
5.2.Tehnica tranzacţiilor în marjă;
5.3.Tehnica vânzărilor scurte;
5.4.Tranzacţiile la termen;
5.4.1.Tranzacţii la termen ferme;
5.4.2.Tranzacţii la termen condiţionate;
5.5.Formarea preţurilor pe piaţa la termen.
 Tranzacţii burisere cu titluri
financiare primare
În practica internaţională, în ceea ce
priveşte tranzacţiile cu titluri financiare
primare, s-au instituit următoarele
modele ale tranzacţiilor:
▪ de tip american;
▪ de tip european.
După modelul american, tranzacţiile pot
lua următoarele forme:
▪ pe bani gheaţă (for cash);
▪ pe credit (on margin);
▪ pe bază de titluri împrumutate
(short selling).
După modelul european (modelul pieţei
bursiere franceze), tranzacţiile pot fi:
▪ la vedere (au comptant);
▪ la termen (au reglement mensuel);
▪ operaţiuni condiţionale (a prime).
 TRANZACŢII LA VEDERE
Tranzacţiile la vedere, cunoscute şi
sub denumirea de tranzacţii pe bani
gheaţă (for cash), sunt acele
operaţiuni bursiere, la care
cumpărătorul trebuie să achite
complet, cu resurse băneşti, titlurile
pe care le-a achiziţionat, iar
vînzătorul trebuie să deţină şi să
predea cumpărătorului, concomitent
cu achitarea, titlurile care fac
obiectul tranzacţiei.
Pe pieţele de tip american, există mai multe posibilităţi de lichidare a
contractelor:
❑ cu lichidare imediată (cash delivery);
cu lichidare normală (regular settlement);
❑
❑ cu lichidare pe bază de aranjament special;
❑ cu lichidare la emisiune, (when issued).
Pe pieţele de tip european, lichidarea contractului trebuie efectuată
maximum, în decurs de trei zile
Conturile cu plată cash evidenţiază următoarele operaţiuni:
❑ În credit:
Veniturile din vînzările titlurilor;
•
• Comisionul perceput de broker din vînzările titlurilor.*
❑ În debit:
• Valoarea de piaţă a titlurilor cumpărate;
• Comisionul perceput de broker pentru cumpărarea titlurilor.
Comisionul se adaugă la preţul de
cumpărare şi se scade din preţul de vînzare
O categorie specială de tranzacţii la vedere
constituie ofertele publice secundare. Ofertele
publice pot îmbrăca trei forme principale:
❑ ofertă publică de cumpărare;
❑ ofertă publică de vînzare;
❑ ofertă publică de schimb.

Fiecare din aceste tipuri de oferte publice se

caracterizează prin trei elemente:
❑ preţul titlurilor care fac obiectul ofertei
este ferm şi rămîne neschimbat pe
durata ofertei;
❑ cantitatea de titluri ce se doreşte a fi
cumpărată, vîndută sau schimbată, în
funcţie de tipul ofertei;
❑ durata prestabilită de ofertă.

Prin aceste oferte publice, se urmăreşte

atingerea a diferitelor obiective, precum:
▪ preluarea controlului;
▪ obţinerea unei poziţii majoritare.
Mecanismul tranzacţiei
bursiere „la vedere”
 Aplicație
Un investitor deţine un capital
de 10000 u.m. Cursul acţiunilor
S.A. „Transport” este de 25 u.m./
acţ., iar investitorul
preconizează o creştere a
cursului peste patru zile. În acest
interval de timp, cursul devine
28 u.m./acţ şi investitorul decide
să vîndă acţiunile.

Se cere să se determine care

va fi rezultatul
investitorului în urma
realizării unei tranzacţii la
vedere.
 Rezolvare
1. Numărul de acţiuni cumpărate
Debit Credit
S
N=
Cc , unde:
N exprimă numărul de acţiuni
Cumpărare Vînzare
cumpărate;
S – suma investită; 400x 25 =10000 400x 28 =11200
Cc – cursul de cumpărare a acţiunilor;
10000
N=
= 400 acţ.
25 Total Debit 10000 Total credit 11200
2. Valoarea tranzacţiei de cumpărare
(VTc)
Sold Creditor 1200 u.m

VTc = N × Cc ;
VTc = 400 × 25 = 10000u.m. Rezultatul
3. Valoarea tranzacţiei de vînzare (VTv)
Rezultatul
VTv = N × Cv , unde: Rezultatul=11200-10000=1200 u.m.
Cv-reprezintă cursul de vînzare a
Înregistrările în contul cash al investitorului deschis
acţiunilor la broker:
VTv = 400 × 28 = 11200u.m.
 Aplicații de rezolvat
Aplicaţia 1

Un investitor deţine un capital de 200000 u.m.

Cursul acţiunilor S.A. „Transport” este de 200
u.m./acţ., iar investitorul preconizează o creştere a
cursului peste patru zile. În acest interval, cursul
devine 225 u.m./acţ şi investitorul decide să vîndă
acţiunile.
Se cere să se determine care va fi rezultatul
investitorului în urma realizării unei tranzacţii
la vedere.

Aplicaţia 2

Un investitor cumpără 300 de acţiuni la 40

u.m., pînă în ziua de lichidare a lunii respective
cursul acţiunii creşte, iar la o dată situată între data
cumpărării acţiunilor şi cea de lichidare, cursul
devine – 43 u.m. Investitorul decide să vîndă
acţiunile.
Se cere să se determine care va fi rezultatul
pentru investitor în condiţiile unei taxe de
negociere de 0,3%.
 TEHNICA TRANZACŢIILOR ÎN
MARJĂ
Tranzacţiile în marjă (on margin)
reprezintă cumpărarea titlurilor
primare pe datorie, caz, în care
brokerul acordă clientului său un
credit pentru realizarea
plasamentului bursier.
➢ Suma depusă în cont de
client este una de acoperire şi
se numeşte „marjă”.
➢ Diferenţa dintre valoarea
tranzacţiei de cumpărare şi
marjă este acordată de către
compania de brokeraj,
pentru care clientul achită o
dobîndă.
➢ Titlurile procurate astfel sunt
utilizate drept gaj
 Efectul de levier exprimă creşterea ratei de remunerare a
capitalurilor proprii, determinată de creşterea gradului de
îndatorare. Efectul de levier este pus în evidenţă de reversul
marjei.

unde:
L- efectul de levier;
m% -marja din valoarea tranzacţiei pe care o deţine
investitorul.

Conturile în marjă evidenţiază următoarele operaţiuni:

❑ În credit:
o acoperirea adusă de client (marja);
o dividendele încasate la acţiunile păstrate la
broker;
o veniturile din vînzările titlurilor.
❑ În debit:
o valoarea de piaţă a titlurilor cumpărate;
o dobînda la creditul acordat de broker.
 Funcţionarea contului în marjă, ca şi
reglementările specifice acestui tip de tranzacţii
impun definirea unor elemente tehnice, cum sunt:

❑ Marja iniţială
Capitalul propriu al clientului la momentul t 0
× 100
Mi= Valoarea de piata a titlurilor la momentul t 0 ;
❑ Marja permanentă sau de menţinere
Capitalul propriu al clientului la momentul t
× 100
Valoarea de piata a titlurilor la momentul t
mp = ;
❑ Colateralul
❑ Marja relativă curentă sau actuală,
Capitalul propriu al clientului la momentul t 1
× 100
mc= Valoarea de piata a titlurilor la momentul t 1 ;
❑ Apelul în marjă
Mecanismul tranzacțiilor în
marjă
 Aplicație

Un investitor doreşte să
cumpere 200 de acţiuni la un
curs de 420 u.m./acţ, la
termen de o lună. În
condiţiile unei marje de 25%
şi unei dobînzi plătite
brokerului de 12%pe an.
Acţiunile vor fi vîndute cu
432 u.m./acţ.

Se cere să se determine
care este profitul obţinut
de investitor din
tranzacţie.
 Rezolvare
1. Valoarea tranzacţiei de cumpărare
(VTc)
VTc = N × Cc = 200 × 420 = 84000u.m. ;

2. Marja (M)
M= VTc × M % = 84000 × 25% = 21000u.m. ;

3. Datoria la broker (DB):

DB=84000-21000=63000 u.m.;

4. Dobînda brokerulu (D)i:

63000 × 12%
D= = 630u.m.
12 ;
5. Valoarea tranzacţiei de vînzare(VTv)
VTv = N × Cv = 200 × 432 = 86400u.m.
 Aplicație de rezolvat

Un investitor doreşte să
cumpere 100 de acţiuni la un
curs de 150 u.m./acţ, la termen
de o lună. În condiţiile unei
marje de 20% şi dobînzi plătite
brokerului de 8%pe an.
Acţiunile vor fi vîndute cu 160
u.m./acţ.

Se cere să se determine care

este profitul obţinut de
investitor din tranzacţie?
 Tehnica vânzărilor scurte

Vînzările scurte sau tranzacţiile în contul de siguranţă de

tip „V”(short sale) sunt tranzacţii, în cadrul cărora, un
speculator vinde valori mobiliare pe care nu le posedă la
momentul tranzacţiei, dar le împrumută de la societatea de
brokeraj, succedînd restituirea acestora pînă la data stabilită.
Conturile în marjă (în cazul vînzărilor scurte) evidenţiază
următoarele operaţiuni:
❑ În credit:
o marja iniţială depusă de client;
o valoarea de piaţă a titlurilor vindute în bursă la
ordinul acestuia.
❑ În debit:
o valoarea de piaţă a titlurilor cumpărate din ordinul
clientului pentru acoperirea poziţiei;
o prima pentru împrumutul titlurilor;
o eventualele dividende.
Mecanismul tranzacţiilor
“vînzări scurte”