Unitatea de învăţare 6.

GESTIUNEA PORTOFOLIULUI

Cuprins
6.1. Introducere ............................................................................................................. 81
6.2. Competenţe ............................................................................................................ 81
6.3. Conţinutul unităţii de învăţare ............................................................................... 81
6.4. Rezumat .................................................................................................................. 89
6.5. Test de evaluare ..................................................................................................... 90

6.1. Introducere

6.1. Noţiunea şi modalităţile de gestionare a portofoliului

6.2. Volatilitatea şi riscul acţiunilor
6.3. Gestiunea portofoliului de acţiuni

6.2. Competenţele unităţii de învăţare

După parcurgerea materialului studentul va fi capabil să identifice principalele

instrumente şi valori mobiliare care compun portofoliul unei întreprinderi, precum
şi modalităţile de gestionare a acestora, să calculeze indicatorii pe baza cărora se
stabileşte modul cum evoluează acţiunile pe piaţa de capital şi parametrii specifici
acestora, va identifica principalele tipuri de ordine de bursă şi modalităţi de
tranzacţionare la bursă a acţiunilor.

Durata medie de parcurgere a celei de-a şasea unităţi de învăţare este de 4

ore.

2
 6. GESTIUNEA PORTOFOLIULUI

6.1. Noţiunea şi modalităţile de gestionare a portofoliului

Portofoliul reprezintă totalitatea valorilor mobiliare de care dispune o

întreprindere la un moment dat concretizate în acţiuni, obligaţiuni sau alte titluri de
valoareachiziţionate direct de la emitenţi sau de pe piaţa secundară, în vederea obţinerii
de profit.

Aceste elemente reprezintă pentru întreprindere o investiţie, ale cărei fluxuri negative
sunt reprezentate de plăţile făcute pentru achiziţionarea lor de pe piaţa secundară, fluxurile
pozitive fiind formate din dividendele, cupoanele, dobânzile realizate sau diferenţele de curs
în cazul creşterii cursului lor la bursă.
Fluxurile pozitive sunt influenţate de numeroşi factori, dintre care: situaţia financiară a
emitentului, situaţia economică din ţara respectivă, factori politici, factori de conjunctură, etc.

Gestiunea portofoliului are ca obiectiv stabilirea unei structuri de portofoliu

eficiente, adică pentru acelaşi grad de risc să ofere o rată a randamentului mai ridicată sau
invers, pentru acelaşi randament să prezinte un grad mai redus de risc.

Deţinătorii de portofolii pot fi: diverşi investitori individuali, persoane fizice sau
juridice; societăţi de valori mobiliare, care pot investi în nume propriu pentru speculaţii
bursiere pe termen scurt; investitori instituţionali, care au ca obiect de activitate investirea în
valori mobiliare (societăţi de investiţii financiare, societăţi de asigurare, băncile, etc.).
Investitorii instituţionali dispun de resurse financiare mari şi au o viteză mare de
reacţie la cerinţele pieţei, din această cauză şi pentru societăţile comerciale sau investitorii
individuali este mai rentabil să investească prin aceştia, datorită experienţei şi puterii
financiare de care dispun.

Principalele modalităţi de gestionare a portofoliului sunt următoarele:

1. Gestionarea individuală
2. Gestionarea colectivă.
3. Mandatul de gestiune.
4. Participarea la un club de gestiune.

6.2. Volatilitatea şi riscul acţiunilor

În România, investiţiile în acţiuni la Bursa de Valori şi RASDAQ reprezintă o plasare

de economii atât pentru populaţie cât şi pentru societăţile comerciale, cu riscurile impuse de
cererea şi oferta pieţei.

Pentru a se putea stabili modul cum evoluează acţiunile pe piaţa secundară de capital
se determină parametrii specifici acţiunilor în context cu parametrii pieţei secundare de capital
şi riscul rezultat dintr-o astfel de investiţie (coeficienţii beta), pe baza observaţiilor asupra
rentabilităţilor săptămânale privind titlul unei acţiuni şi portofoliul de piaţă, utilizând
următorii indicatori:

a) Rentabilitatea acţiunii „i”:

3
 D  (ct  c0)
ri 
c0

în care:
ri = rentabilitatea acţiunii „i”
D = dividendul pe acţiune
ct = cursul acţiunii la momentul t
c0 = cursul acţiunii la momentul iniţial

b) Rentabilitatea medie pentru acţiunea de tipul „i”:

  
Ri 
 ri / saptamaˆna
n
în care:
Ri = rentabilitatea medie pentru acţiunea de tipul „i”
n = numărul se săptămâni sau zile observate

c) Rentabilitatea medie pe piaţă:

  
Rp 
 rp / saptamaˆna
n
în care:
Rp = rentabilitatea medie pe piaţă
rp = rentabilitatea pe piaţă
n = componentele pieţei

6.3. Gestiunea portofoliului de acţiuni

În funcţie de rentabilitatea pe care o au acţiunile şi riscul acestui plasament,

investitorul îşi stabileşte categoria de titluri pe care vrea să le deţină în portofoliu.
Rentabilitatea unui portofoliu de acţiuni este dată de media aşteptată a ratelor de
randament de la titlurile care compun portofoliul.
Evaluarea acţiunilor în vederea luării deciziei de vânzare sau de cumpărare la bursă se
face pornind de la analiza situaţiei financiare a emitentului şi modul cum evoluează cursul
acţiunilor pe piaţă.

În momentul achiziţionării titlurilor, valoarea lor reală se stabileşte în funcţie de suma

investită şi fluxurile financiare pozitive viitoare aşteptate pe o perioadă de timp echivalentă cu
perioada de deţinere previzionată, de costul actuarial al finanţării sale, precum şi de valoarea
reziduală a acţiunilor în momentul vânzării lor:
n
Dt V
V0   
i 1 (1  d ) (1  d ) n
t

în care:
V0 = valoarea reală în momentul achiziţionării
Dt = perioada de deţinere previzionată
d = costul actuarial al finanţării
V = valoarea reziduală a acţiunilor în momentul vânzării

4
 Această valoare este stabilită la data achiziţionării dar, pe parcurs ea se poate modifica
în funcţie de condiţiile pieţei, motiv pentru care valoarea trebuie reevaluată la anumite
intervale de timp.

Cotarea acţiunilor la bursă este operaţiunea prin care se stabileşte valoarea de piaţă
a acţiunilor, care poate fi diferită de valoarea nominală sau preţul de emisiune al acestora,
operaţiune care se realizează în urma unei analize economice şi financiare a societăţii
emitente.
Toţi deţinătorii de valori mobiliare sunt înregistraţi la bursă în registrul bursei de
valori mobiliare format din: registrul de acţiuni, registrul acţionarilor şi registrul
obligaţiunilor, prin acest sistem de înregistrare se pot obţine datele necesare despre fiecare
deţinător de valori mobiliare.
Tranzacţionarea la bursă a acţiunilor se face în funcţie de modul cum evoluează
cursul acestora.
În practica bursieră s-au conturat următoarele tipuri de ordine de bursă:
1) Ordinul cu limită de preţ, presupune indicarea de către client a unei cifre ce
reprezintă preţul maxim de achiziţie sau preţul minim de vânzare.
2) Ordinul la piaţă, presupune executarea lui imediată de către broker la cel mai bun
preţ din piaţă înregistrat în momentul recepţionării lui.
3) Ordinul - stop de cumpărare sau de vânzare, urmăreşte limitarea pierderilor în
operaţiuni pentru cazurile când previziunea operatorului privind evoluţia cursului nu se
confirmă.
4) Ordinul - stop limită, este o variantă a ordinului stop prin care se precizează o
limită peste care ordinul - stop se transformă în ordin limită de preţ.

Exemple

Pentru a se putea stabili modul cum evoluează acţiunile pe piaţa

secundară de capital se determină parametrii specifici acţiunilor în context cu
parametrii pieţei secundare de capital şi riscul rezultat dintr-o astfel de investiţie
(coeficienţii beta), pe baza observaţiilor asupra rentabilităţilor săptămânale
privind titlul unei acţiuni şi portofoliul de piaţă, utilizând următorii indicatori:

a) Rentabilitatea acţiunii „i” în momentul t:

D  (ct  c0 )
rit  * 100
c0
în care:
r it = rentabilitatea acţiunii „i” în momentul t
D = dividendul pe acţiune
ct = cursul acţiunii la momentul t
c0 = cursul acţiunii la momentul iniţial sau momentul precedent

b) Rentabilitatea medie pentru acţiunea de tipul „i”:

n

r it
ri  t 1

n
în care:
5
ri = rentabilitatea medie pentru acţiunea de tipul „i”
n = numărul perioadelor observate

c) Rentabilitatea portofoliului de acţiuni în momentul t:

rpt  ( PA * rAt )  ( PB * rBt )

în care:
r pt = rentabilitatea portofoliului de acţiuni în momentul t
A,B = componentele portofoliului
P A, B = ponderea titlului „i” în portofoliu

a) Riscul acţiunii de tipul „i”:

 (r it  ri ) 2
 i i 1

n
în care:
 i = riscul acţiunii de tipul „i”

e) Riscul portofoliului de acţiuni:

 p  ( PA2 *  A2 )  ( PB2 *  B2 )
în care:
p = riscul portofoliului de acţiuni
A,B = componentele portofoliului
P A, B = ponderea titlului „i” în portofoliu

f) Gradul de volatilitate al acţiunii de tipul „i”:

i
i 
s
în care:
i = gradul de volatilitate al acţiunii de tipul „i”
s = riscul pieţei

g) Gradul de volatilitate al portofoliului de acţiuni:

 p  ( PA *  A )  ( PB *  B )
în care:
p = gradul (coeficientul) de volatilitate al portofoliului
A,B = componentele portofoliului
P A, B = ponderea titlului „i” în portofoliu