UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I

MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI

FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: I.E.A.
BURSE BURSE
- - INDICI DE EVALUARE A INDICI DE EVALUARE A
ACTIUNILOR - ACTIUNILOR -
NDRUMTOR:
Pro. Dr. A!r"# C$IRAN

STUDENT : So%& L!'%&(
GRUPA : )*+
1
,-.+/,
CUPRINS:
I. I(0ro1!'"r".......................................................... -
II. E2%3%!("& 3% "4&#!&r"& &'0%!(%#or ........................ +/
III. E4&#!&r"& !(1&2"(0&#& & &'0%!(%#or ................. +5
IV. I(1%'&0or% 1" "4&#!&r" & &'0%!(%#or ...................... --
B%6#%o7r&%"

2
I. I(0ro1!'"r"

Investitia in actiuni listate la bursa este o activitate complexa. Iar o activitate
complexa necesita efort pentru a produce rezultate pozitive. Desigur, mecanismul
investitiei in sine nu este complicat: deschiderea unui cont de investitii si lansarea unor
ordine de cumparare de actiuni sunt proceduri destul de simple. Oricine poate invata
mecanismele bursei dupa cateva luni de antrenament.
Insa o persoana care invata si cunoaste mecanismele bursei nu devine automat un
investitor de succes, la fel cum la sah, o persoana care stie regulile ocului nu devine
automat un ucator bun. !ste nevoie de pricepere, antrenament, cunostinte teoretice,
experienta si putin fler. De altfel, cu cat un instrument financiar este mai complex, cu atat
aceste elemente devin mai importante.
"n depozit bancar, spre exemplu, unul din cele mai simple si mai puternic
standardizate
produse financiare, este destul de usor de analizat: evaluam dobanda oferita, o raportam
la alte dobanzi din piata si la o serie de indicatori precum rata inflatiei, evaluam rapid
riscul de faliment al bancii si am plasat banii.
# Daca ne dorim castiguri ceva mai mari, atunci apelam la obligatiuni. Dea
lucrurile devin putin mai complexe: mai multi parametri de urmarit, formule mai
complexe de calcul al dobanzii, riscuri mai multe, eventuale clauze de rascumparare
anticipata sau de convertibilitate, lichiditate si asa mai departe. $legerea unei emisiuni de
obligatiuni pentru plasarea banilor nu mai este asa de simpla, dar nici nu ne solicita in
mod deosebit.
Daca trecem granita instrumentelor cu venit fix si ne uitam la fonduri, analiza
devine si mai complexa: exista multe tipuri de fonduri, cu obiective, strategii si
caracteristici foarte diferite. In analiza unui fond intervin studiul structurii activelor, al
%
comisioanelor, al calitatii societatii de administrare si a celei de depozitare, al
performantelor si a modului de calcul al acestora si al altor elemente similare. $legerea
unui fond la intamplare poate avea consecinte nefavorabile.
In fine, daca dorim sa castigam si mai mult, atunci investim in actiuni. Desi poate
nu ar parea la prima vedere, experienta ultimilor ani a aratat ca de regula banii la bursa nu
se fac foarte usor. $i ghicit, este nevoie de analiza actiunilor.
&
II.EMISIUNEA SI EVALUAREA ACTIUNILOR
D"%(%0%": $ctiunea este o valoare mobiliara primara ce confera posesorului ei
calitatatea de coproprietar, dreptul de fructificare prin dividend si dreptul la adoptarea
deciziei in cadrul emitentului in conformitate cu numarul actiunilor detinute.
Orice investitor in actiuni urmareste atat fructificarea investitiei, cat si dispersia
riscului. 'ructificarea se realizeaza in mod direct prin dividend, precum si indirect, prin
posibilitatea revanzarii pe piata a actiunilor detinute la un curs mai bun decat pretul platit
la cumparare.
(iscul este legat atat de pozitia pe piata a emitentului, cat si de conuncture pietei.
$ceste doua coordonate influenteaza volumul si caracteriaticile de pret ale tranzactiilor
cu actiuni.
)rincipalele criterii de grupare a actiunilor sunt:

D%( 8!('0!# 1" 4"1"r" &# "2%0"(0!#!% se deosebesc:
actiuni autorizate
actiuni emise
actiuni neemise
actiuni de trezorerie
actiuni pe piata.
D%( 8!('0 1" 4"1"r" &# 1r"80!r%#or 'o("r%0" &'0%o(&r%#or:
actiuni ordinare *comune+ care confera toate drepturile: posesie, coproprietate,
decizie, fructificare,
-
actiuni preferentiale care asigura o fructificare minima prin intermediul unui dividend
fix distribuibil cu prioritate fata de dividendul ordinar, dar care nu confera drept la vot.
$ctiunile preferentiale pot fi cumulative sau nu, participative sau nu.
+9 VALOAREA UNEI ACTIUNI
)rincipalele elemente ce caracterizeaza valoarea unei actiuni sunt:
.aloarea nominala, care este o valoare conventionala,
)retul de emisiune, la care se vand pentru prima data de catre emitent actiunile nou
emise si care este cel putin egal cu valoarea nominala,
.aloarea intrinseca, determinata ca raport intre capitalul propriu si numarul actiunilor
emise. $cest indicator reflecta in orice moment dreptul actionarilor la activele
emitentului.
/ursul actiunilor, respectiv pretul de piata la un moment dat. 0ivelul cursului este
influentat de situatia financiara a emitentului si de interesul publicului investitor pentru a
achizitiona si a pastra in portofoliu respectiva actiune.
!misiunea de actiuni se realizeaza la momentul constituirii capitalului social,
precum si in timpul functionarii respectivei societati comerciale, ori de cate ori se decide
maorarea capitalului social.
-9 EFECTELE EMISIUNII DE ACTIUNI
!fectele emisiunii sunt diferite in cele doua situatii enuntate. $stfel, la momentul
constituirii capitalului social, emitentul isi procura resurse pe termen lung prin vanzarea
de actiuni, iar investitorii intra in posesia drepturilor conferite de detinerea acestora.
In cazul emisiunii efectuate in scopul maorarii capitalului social, investitorii
existenti pot fi dezavantaati daca nu li se asigura dreptul de a participa la noua emisiune.
Orice emisiune de noi actiuni poate sa genereze efecte nefavorabile asupra actionarilor
existenti, adica sa conduca la diminuarea drepturilor acestora cu privire la capital, profit
si la luarea deciziei.
Indicatorii care masoara efectele de dilutie sunt: valoarea intrinseca, profitul net al
exercitiului si modificarea ponderii detinerilor de actiuni.
1
- D%#!0%& '&8%0&#!#!% este pusa in evidenta prin diferenta dintre valoarea intrinseca dupa
maorarea capitalului social si valoarea intrinseca inainte de maorare.
- D%#!0%& 8ro%0!#!% se masoara ca diferenta intre profitul net al exercitiului dupa si
inainte de maorarea capitalului social.
- D%#!0%& 1r"80!#!% 1" 4o0 exprima reducere ponderii actiunilor detinute dupa maorarea
de capital social in totalul actiunilor existente in circulatie.
)entru a preintampina situatiile in care sunt dezavantaati actionarii existenti,
emitentul calculeaza si acorda dreptul de preferinta, potrivit caruia actionarii existenti pot
sa subscrie cu prioritate la noua emisiune pentru a-si pastra nemodificata detinerea in
capitalul social al emitentului. M&r%2"& 1r"80!#!% 1" 8r""r%0& se determina teoretic ca
diferenta intre valoarea actiunilor vechi *inainte de maorare+ si pretul tuturor actiunilor
vechi si nou emise.
D) 2 / 3 *0/ 4 np+5* 04n+ 2 */ 3 p+n5*04n+,
0 2 numarul actiunilor vechi, n 2 numarul actiunilor nou emise, / 2 cursul actiunilor
vechi, p 2 pretul de emisiune al noilor actiuni.
Dreptul de preferinta este un produs bursier, deci o valoare mobiliara atasata
actiunilor, a carei durata de viata este limitata la un numar de zile stabilit de adunarea
generala a actionarilor, timp in care dreptul de preferinta coteaza la bursa putand fi
tranzactionat. )retul dreptului de preferinta este dat de raportul dintre cererea si oferta
inregistrate in fiecare moment al zilei de tranzactionare.
/9 EVALUAREA FUNDAMENTALA A ACTIUNILOR
E4&#!&r"& !(1&2"(0&#& 3&! %(&('%&r& a actiunilor se bazeaza pe un set de indicatori
care dau o imagine asupra valorii actiunii in functie de rezultatele financiare ale societatii
emitente.
)rofitul pe actiune 2 )rofitul net al exercitiului5numarul actiunilor emise,
6
Dividendul pe actiune 2 )rofitul net de repartizat5numarul actiunilor emise,
(ata de distribuire a dividendului 2 * Dividend pe actiune5profit pe actiune+7188,
(andamentul curent al actiunii 2 *Dividend pe actiune 5curs+7188,
(andamentul total 2 9*Dividend pe actiune 4 /1 3 /o+5/o:7188,
.alorile de rentabilitate: valoarea financiara *Dividend5rata medie dobanzii de piata+
si valoarea de randament *)rofit net pe actiune5rata medie a dobanzii de piata+,
;ultipli de pr<t,
Indicatorul )!( *price to earning ratio+, calculat ca raport intre cursul mediu al zilei
de tranzactionare si profitul net pe actiune,
Indicatorul )=. *price per boo>-value+, determinat ca raport intre cursul mediu al
zilei de tranzactionare si valoarea capitalurilor proprii *active 3 datorii+,
Indicatorul )? *price to sales+, calculat ca raport intre cursul mediu al zilei de
tranzactionare si cifra de afaceri pe actiune,
Indicatorul )/' *price to cash-flo@+, ca raport intre cursul mediu al zilei de
tranzactionare si cash-flo@-ul pe actiune *profit net 4 depreciere 4 amortizare+. /ash
flo@-ul pe actiune este mai stabil si puternic corelat cu evolutia cursului bursier.
Dividendele asteptate in viitor, calculate prin actualizarea fluxurilor de trezorerie
reprezentand fructificarea viitoare prin dividend a plasamentului.
(andamentul in dividend al actiunii *dividendul in anul l5curs+,
A
(entabilitatea pretinsa de actionari. Daca se considera o dezvoltare regulata a
societatii emitente, astfel incat dividendele cresc de la un an la altul cu o rata medie BgC,
actionarii pot pretinde o fructificare egala cu g4Dl5/, in care Dl este dividendul in anul l,
iar / este cursul actiunii. )resupunand o politica de dividende regulate, cresterea
dividendelor va fi egala, pe termen mediu cu cea a profitului pe actiune.
E4&#!&r"& &':%!(%#or
$cDiunile sunt valori mobiliare emise de cEtre o companie fie pentru constituirea,
fie pentru maorarea capitalului social al acesteia. $cDiunile sunt considerate titluri de
proprietate Fi Gn acelaFi timp sunt titluri negociabile la bursE care atestE participarea
deDinEtorului la capitalul social al unei societEDi. ?unt titluri cu caracter asociativ, Gn
numerar sau de aport, indivizibile, de valoare egalE din capitalul social al societEDii
emitente.
In raport cu preDul de tranzacDionare al unei acDiuni oarecare, fiecare investitor este
motivat sE determine valoarea intrinsecE a acDiunii, sE o compare cu preDul de piaDE Fi sE
decidE asupra cumpErErii, pEstrErii sau vHnzErii respectivei acDiuni.
)rincipiul de la care se porneFte Gn evaluarea activelor financiare Fi deci a
acDiunilor este acela conform cEruia valoarea lor prezentE este egalE cu valoarea
actualizatE a cash-flo@-urilor viitoare pe care le genereazE. DiferenDele care pot apErea
Gntre diversele modele bazate pe acest principiu au la bazE natura cash flo@-rilor Fi setul
de ipoteze cu privire la evoluDia viitoare a mErimii cash-flo@-urilor.
Mo1"#!# 1" 1%3'o(0&r" & 1%4%1"(1"#or (Dividend Discount Model)
Acest model presupune determinarea valorii prezente (intrinseci) a
unei aciuni prin actualizarea dividendelor viitoare (Dt) cu rata de
actualizare (k) care reprezint rata de rentabilitate cerut de ctre
investitori pentru cumprarea i deinerea unei aciuni (principiul
I
perpetuitatii) si care include o prim de risc fa de rata activului fr
risc de pe piaa financiar.
n

finit n

n
t
t
t
k
D
V
1
+ 1 *
unde:
n
n
n
t
t
t
k
P
k
D
V
+ 1 * + 1 *
1
+
+
+

V valoarea prezent (intrinsec) a aciunii

Dt dividendul pe aciune la momentul t
k rata de discontare (actualizare)
Modelul DDM aa cum este el reprezentat de relaia anterioar
nu ne poate fi de prea mare folos, ntruc!t nu cunoatem valoarea
dividendelor viitoare. Din acest motiv se impun o serie de alte ipoteze
referitoare la dinamica dividendelor. De obicei, se consider c
dividendele cresc de la un an la altul cu o rat g, pe care, pentru
nceput, o vom presupune constant. Dac observm c firma a
acordat n ultimii ani un dividend constant i anticipm c va rm!ne la
aceast valoare i pe viitor, atunci putem impune ipoteza unei rate de
cretere a dividendului e"al cu zero.
Ipoteza 1: Dividendul crete cu o rat constant (g) -
Modelul Gordon
Atunci c!nd presupunem c dividendele cresc de la un an la altul cu o
rat constant g (care reprezint n acelai timp i rata de cretere a
profitului companiei), modelul DDM poate fi scris astfel:
D
t+1
=D
t
(1+g)
n
n
k
g D
k
g D
k
g D
k
g D
V
+ 1 *
+ 1 *
...
+ 1 *
+ 1 *
+ 1 *
+ 1 *
1
+ 1 *
8
%
%
8
2
2
8 8
+
+
+ +
+
+
+
+
+
+
+
+

18
1
1
1
1
1
]
1

,
_

+
+

,
_

+
+

k
g
k
g
k
D
V
n
1
1
1
1
1
1
1
1
(1)
#entru ca relaia anterioar s aib sens economic, adic pentru ca
preul s fie finit, trebuie s se respecte urmtoarea condiie: $%".
&in!nd cont de aceast condiie, termenul
n
k
g

,
_

+
+
1
1
J 8 atunci cHnd nJK,
iar relaia (') devine:
g k
D
V

1
sau
g k
g D
V

+ 1 *
8
$stfel, potrivit modelului lui Lordon, valoarea unei acDiuni depinde semnificativ de
diferenDa dintre rata de rentabilitate aFteptatE a acDiunii Fi rata constantE anticipatE de
creFtere a dividendelor. Orice factor care determinE o reducere a diferenDei, va determina
o creFtere a valorii calculate a acDiunii, Gn timp ce orice creFtere a acestei diferenDe va
cauza o reducere a valorii calculate a acDiunii.
)lecHnd de la relaDia anterioarE, rezultE cE rentabilitatea aFteptatE de acDionari poate fi
calculatE astfel:
k= g +
VP
D
1
unde
VP
D
1
exprimE randamentul dividendului acDiunii.
(ata de creFtere a dividendului *g+ este dificil de estimat, fiind influenDatE de
potenDialul de creFtere al companiei, exprimat prin evoluDia rezultatelor financiare Fi a
cifrei de afaceri, dar Fi de politica de dividend promovatE de companie. Mn cazul unei
politici de dividende regulate, creFterea dividendelor va fi egalE pe termen mediu cu cea a
profitului pe acDiune, evaluare care conduce la rezultate mai apropiate de realitate decHt
simpla luare Gn considerare a evoluDiei dividendelor din anii precedenDi. Mn practicE GnsE,
se constatE utilizarea ca mErime a lui g, rata realizatE Gn ultimii ani, corectatE uneori de
eventualele influenDe anormale *creFterea foarte puternicE Gntr-o anumitE perioadE sau rata
negativE de creFtere ca urmare a reducerii profitului distribuit pe fondul manifestErii unor
dificultEDi temporare+.
11
(n continuare vom discuta modul de determinare al parametrului g .
Estimarea ratei de cretere a dividendelor
)ata de cretere a dividendelor poate fi apro*imat prin rata de
cretere estimat pentru firm i se poate determina astfel:
g = ROEx(1-d) (2)
unde:
ROE rentabilitatea financiar (+return,on,e-uit./)0
d rata de distribuire a dividendelor0 deci (1-d) este rata de reinvestire
a profitului.
#entru a nele"e intuiia relaiei, reamintim c rentabilitatea financiar
se calculeaz ca raport ntre profitul net (#1) i capitalul propriu (2#),
iar rata de distribuire a dividendelor se determin ca raport ntre
dividend pe aciune (D) i profit net pe aciune (3). Deci, dac )43 ar fi
'56 am putea spune c fiecare '77 de lei investit de acionar n
capitalul firmei va "enera n plus '5 lei. Dac firma reinvestete tot
profitul net (adic d 8 7), nseamn c cei '5 lei ("enerai de fiecare
'77 lei din 2#) sunt reinvestii n firm, ceea ce face ca firma s
creasc cu '5 60 deci " 8 )43 (dac d 8 7). (n cazul n care firma
acord dividende cu o rat de 976 (adic reinvestete :76 din profitul
net), doar ; lei din cei '5 sunt reinvestii n firm, adic rata de
cretere a firmei este de ;6.
#rintr,un artificiu de calcul, )43 se poate scrie astfel:
ROE 8
i
G
ROAx
Datorii A
A
ROAx
CP
A
x
A
PN
CP
PN

1
1
()
unde:
A activul bilanier0
)4A , rentabilitatea economic (+return,on assets/)0
G
i
"radul de ndatorare (G
i

A
Datorii
).
12
Din *2+ Fi *%+ observEm cE formula propusE pentru determinarea ratei de creFtere a
dividendului *a firmei+ Dine cont de o serie de indicatori foarte importanDi pentru o firmE:
rentabilitatea economicE, rentabilitatea financiarE, gradul de Gndatorare Fi politica de
dividend.
Ipoteza 2: Dividendul este constant - Modelul de cretere zero
O variantE a modelului Lordon este modelul de creFtere zero, utilizat pentru acDiunile
care remunereazE investitorii prin dividende constante *D
1
=D
2
==D
n
+. Mn acest caz, rata
de creFtere a dividendelor este nulE *g28+, Fi prin urmare, evaluarea acDiunii se realizeazE
prin formula simplificatE:
k
D
V
De altfel, acesta este Fi modelul de evaluare a aciunilor prefereniale cu dividend fix Fi
prioritar.
Mo1"#!# 2!#0%&;%'
;odelul multifazic este utilizat pentru evaluarea acDiunilor companiilor de cretere, adicE
a acelor firme care beneficiazE de anumite oportunitEDi, dar care au Fi abilitatea necesarE
de a obDine rate de rentabilitate superioare ratelor aFteptate de rentabilitate. Niparul de
creFtere a profiturilor acestor companii este diferit de cel precizat Gn ipotezele modelului
Lordon, deoarece ele trec prin perioade finite Gn care ratele de creFtere sunt diferite.
Denumirea de model mutifazic se datoreazE faptului cE modelul pleacE de la ipoteza cE
firmele trec prin mai multe faze
!xemplificEm modelul multifazic pentru 2 faze:
'aza 1 *din momentul 8 Gn momentul n+- valoarea actualizatE a dividendelor este

+
n
t
t
t
k
D
1
+ 1 *
1%
<aza = (ncep!nd cu momentul n), valoarea actualizat a
dividendelor se calculeaz cu a>utorul modelului ?ordon
n
n
k
g k
D
+ 1 *
1
+

+
Mn concluzie, evaluarea acDiunii se realizeazE Gn modelul multifazic prin relaDia:
V2

+
n
t
t
t
k
D
1
+ 1 *
4
n
n
k
g k
D
+ 1 *
1
+

+

III.E4&#!&r"& !(1&2"(0&#& & &'0%!(%#or
E4&#!&r"& !(1&2"(0&#& & &'0%!(%#or
$naliza fundamentala are ca scop in principal previzionarea miscarii
cursurilor bursiere pe termen mediu si lung si consta in evaluarea situatiei
financiare a emitentilor, analiza pe ramuri industriale si a mediului economic
in ansamblu.
!valuarea fundamentala a actiunilor se realizeaza pe baza unor
indicatori financiari dintre care cei mai utilizati sunt prezentati in cele ce
urmeaza:
I(1%'&0or% &% 8r"0!#!% 1" 8%&0&
(andamentul unei actiuni in intervalul de timp de la t8 la t1 este dat de
urmatoarea formula:
unde:
1&
( 3 randamentul unei actiuni,
/1 , /8 3 cursurile bursiere la momentul t1 si t8,
D- dividendul repartizat actionarilor
(andamentul actiunii se exprima, asadar, in functie de variatia cursului bursier
si de valoarea dividendului net.
)rofitul pe actiune *!)? 3 !arning per ?hare+ reprezinta raportul dintre
profitul net si numarul de actiuni, exprimand capacitatea emitentului de a
obtine profit. 'ormula de calcul:
unde
!)? 3 profitul pe actiune,
) 3 profitul net,
0 3 numar de actiuni emise.
R&0& 1" 1%30r%6!%r" a dividendului reprezinta partea din profitul exercitiului
financiar care a fost distribuita actionarilor. 'ormula de calcul:
unde:
d 3 rata de distribuire a dividendului,
1-
Dn 3 dividende nete,
) 3 profit net.
M&r%2"& r&0"% 1" 1%30r%6!%r" & 1%4%1"(1"#or depinde de politica privind
distribuirea profitului si anume:
- daca rata de distribuire a dividendului tinde spre zero, rezulta preocuparea
emitentului pentru asigurarea autofinantarii prin reinvestirea profitului in
scopul maririi capacitatii de productie fara a face apel la imprumuturi bancare,
- daca rata de distribuire a dividendului tinde catre 188O, societatea emitenta
este preocupata sa mentina interesul actionarilor si preferand finantarea prin
intermediul institutiilor bancare,
- daca rata de distribuire a dividendului este mai mare decat 188O, societatea
emitenta apeleaza la rezervele acumulate anterior, in vederea distribuirii lor ca
dividende. $cest caz se intalneste atunci cand rezultatele anului financiar
incheiat au fost sub asteptari, insa se anticipeaza o ameliorare a acestora in
termen scurt.
D%4%1"(1!# 8" &'0%!(" 8o&0" % '&#'!#&0 &0&0 '& 1%4%1"(1 6r!0 r"8&r0%;&0< '&0
3% '& 1%4%1"(1 ("0. 'ormula de calcul:
unde
Dpa 3 dividend pe actiune,
)nr 3 profit net de repartizat actionarilor,
0 3 numarul de actiuni emise
11
Dividendul pe actiune reprezinta, pentru posesorul actiunii, venitul obtinut.
R&8or0!# 4&#o&r" 1" 8%&0&=4&#o&r" 'o(0&6%#& *;ar>et to =oo> (atio+ este o rata
de evaluare importanta, deoarece indica valoarea pe care pietele financiare o
confera echipei manageriale si structurii organizationale a companiei in
functiune.
V&#o&r"& 'o(0&6%#& reprezinta costurile istorice ale activelor fixe ale
unei companii, care au fost finantate de catre actionari. /ompaniile cu o
structura organizationala eficienta si cu posibilitati de crestere ar trebui sa aiba
o valoare de piata mai mare sau cel putin egala cu valoarea contabila a
capitalului sau social.
In cazul unei economii ce traverseaza o perioada de recesiune si oportunitatile de
castig sunt reduse, raportul valoare de piata5 valoare contabila poate fi subunitar in ciuda
unui bun management.
$sadar, valorile acestei rate vor depinde atat de factori macroeconomici sau
valabili pentru respectivul sector economic, cat si de factori care apartin numai de firma
respectiva. 'ormula de calcul a raportului valoare de piata5valoare contabila:
I(1%'"#" PER *price earning ratio+ reprezinta indicatorul cel mai utilizat pentru a
caracteriza eficienta plasamantului in actiuni. ?e calculeaza ca raportul dintre cursul
bursier si profitul net pe actiune si poate fi interpretat ca reprezentand numarul de ani in
care se recupereaza investitia realizata din beneficiile nete ale companiei emitente, dar si
ca un indicator ce cuantifica anticiparile privind performantele viitoare ale emitentului.
'ormula de calcul:
16
unde
)!( 3 price earning ratio,
/ 3 curs bursier,
)n 3 profitul net pe actiune.
In general indicele )!( se calculeaza pe baza profiturilor la sfarsitul anului
financiar, dar este recomandata actualizarea acesteia in functie de ultimele date cunoscute
si tinand cont de caracterul sezonier al activitatii anumitor companii.
De asemenea indicele )!( nu se calculeaza pentru anii in care compania emitenta
a inregistrat pierderi. /and )!( este relativ mic in comparatie cu valoarea indicatorului
pentru celelalte actiuni, actiunea este considerata ieftina si se recomanda cumpararea
acesteia.
In cazul unei valori ridicate a indicatorului, actiunea este supraevaluata sau se
asteapta o imbunatatire semnificativa a situatiei financiare a firmei emitente.
1A
IV.I(1%'&0or% %(&('%&r%
"rmatorii indicatori au la baza raportarile financiare ale companiilor, respectiv
bilantul si contul de profit si pierderi, ce ofera informatii valoroase atat managerilor cat si
investitorilor, potentialilor investitori si consultantilor acestora.
R&0"#" 1" #%'>%1%0&0"
R&0& '!r"(0& *lichiditatea imediata+ se calculeaza raportand valoarea
activelor curente la valoarea pasivelor curente. In activele curente se includ
banii lichizi, valorile mobiliare foarte lichide, efectele comerciale de primit si
stocurile, pasivele curente sunt formate din efecte comerciale de platit,
imprumuturi bancare pe termen scurt, credite pe termen lung a caror scadenta
este in limita intervalului de timp considerat, impozite pe venit de platit si alte
cheltuieli. In momentele dificile din punct de vedere financiar, companiile
intarzie sa-si onoreze platile si acumuleaza credite bancare
In cazul cresterii mai rapide a pasivelor curente in raport cu activele curente,
rata curenta scade, ceea ce poate fi semnalul aparitiei unor probleme.
1I
R&0& '!r"(0& este cel mai utilizat mod de apreciere a solvabilitatii pe termen
scurt, deoarece indica masura in care drepturile creditorilor pe termen scurt sunt
acoperite de valoarea activelor, care pot fi transformate in bani lichizi in decursul unei
perioade, care corespunde perioadei de maturitate a datoriilor.
'ormula de calcul a ratei curente:
R&0& r&8%1& sau testul acid se calculeaza prin scaderea valorii stocurilor din
valoarea activelor curente si impartirea diferentei obtinute la valoarea pasivelor curente.
?tocurile sunt, de obicei, cel mai putin lichide dintre toate
componentele activelor curente ale unei companii, pierderile posibile pot
aparea in momentul in care se pune problema lichidarii acestor stocuri.
'ormula de calcul a ratei rapide:
(ate privind acoperirea datoriilor
(ata indatorarii se calculeaza ca raport intre valoarea totala a datoriei si
valoarea totala a activelor, si masoara cat la suta din totalul de fonduri provine
din credit. Datoria include pasivele curente si toate obligatiile.
28
/reditorii prefera rate mici ale indatorarii, deoarece, cu cat acest raport este mai
mic, cu atat exista o protectie mai mare impotriva eventualelor pierderi suferite de
creditori in cazul unui faliment. ?pre deosebire de preferinta creditorilor pentru o rata
scazuta a indatorarii, actionarii societatii ar putea urmari un levier financiar ridicat, in
scopul cresterii profiturilor.
'ormula de calcul a ratei indatorarii:
R&0& 1" &'o8"r%r" & 1o6&(;%#or *Nimes Interest !arned - NI!+ se determina
prin impartirea valorii profiturilor intreprinderii inainte de plata dobanzilor si
impozitelor, la valoarea cheltuielilor cu dobanda. $cest raport defineste masura in care
veniturile pot sa scada fara ca acesta scadere sa determine probleme financiare pentru
firma, ca urmare a incapacitatii de a-si onora dobanzile anuale.
Incapacitatea de a onora obligatiile anuale de plata a dobanzilor poate
sa duca un posibil faliment.
For2!#& 1" '&#'!# & r&0"% 1" &'o8"r%r" & 1o6&(;%#or:
R&0" 1" 8ro%0&6%#%0&0"
R&0& 8ro%0!#!% se calculeaza prin impartirea profitului net dupa plata
impozitelor la cifra totala a vanzarilor.
21
'ormula de calcul a ratei profitului:
R"(0&6%#%0&0"& 0o0&#!#!% &'0%4"#or *(eturn on Notal $ssets+ se calculeaza ca
raportul dintre profitul net si valoarea totala a activelor si masoara gradul de
rentabilitate a intregului capital investit in firma, acest indicator mai poarta
numele de rentabilitatea investitiei.
'ormula de calcul a rentabilitatii activelor:
R&0& r"(0&6%#%0&0%% %(&('%&r" *(eturn on !PuitQ+ se calculeaza ca raportul
intre profitul net si valoarea totala a capitalului propriu. $cest raport mai este
denumit adesea si rentabilitatea capitalurilor proprii si masoara gradul de
rentabilitate a investitiei facute de actionari.
'ormula de calcul a ratei rentabilitatii financiare:
P!0"r"& 1" '&30%7 *=asic !arning )o@er+ se calculeaza prin impartirea
castigurilor inainte de plata dobanzilor si impozitelor 3 profit din exploatare
*earnings before interest and taxes - !=IN+ la valoarea totala a activelor.
22
'ormula de calcul a puterii de castig:
B%6#%o7r&%"
A6%#< L!'%&< +??* 3 Dic ionar bursier- termeni Gn limbile romHn E, englezE,
francezE, germanE i italianE, !ditura !conomicE, =ucure ti.
Br&0!< 0"&(< -..-< - =urse de mErfuri i valori, !ditura "niversitaria, /raiova.
C>%r&(< A!r"#< Dro6o0@ B"("1%'0&< GA(1! E#"(&< B%0@r"&(! A(1C-F"#%D<
-.+.< =urse, !ditura )im, Ia i.
$!r1!;"!< G.< -..-< - ?pecula ia i acoperirea pe pie ele la termen de m Erfuri
agricole, !ditura ($O, =ucure ti.
Io("3'!< A1"#&< -../< - )ia a de capital i burse de m Erfuri, !ditura !ra,
=ucure ti.
P"0r&'>"< A1r%&(< -..)< - =ursele de produse agricole, !ditura "niversitE ii
0a ionale de $pErare, =ucure ti.
http:55@@@.romcapital.ro5dataRfiles5(O;/$)IN$S-
ghidulRinvestitoruluiR@eb.pdf
2%
2&