Denumirea opţionalului: „Drag mi-i jocul românesc!

”
Tipul opţionalului: la nivelul mai multor discipline (comuncare în limba română,
muzică şi mişcare, educaţie fizică)
Clasa : a IV-a
Nr.ore: 1 oră/săptămână
Durata: un an şcolar

ARGUMENT

Dansurile populare românesti sunt, în totaliatea lor, de o foarte mare varietate, putând exprima
spectaculos, forta, temperamentul si iscusinta poporului nostru. Ele se află în plină evolutie
creatoare, împreună cu celelalte forme de manifestare ale spiritualitătii românesti, situatie
caracteristică pentru întreaga noastră cultură actuală, atât de înfloritoare. Cunoasterea lor, în
stadiul actual de dezvoltare, care cuprinde atât jocurile traditionale, cât si pe cele prelucrate, prin
selectionarea elementelor esentiale si spectaculoase din jocurile vechi - este o datorie morală.
Prin dansuri dorim să-i familiarizăm pe copii cu elemente ale acestei părti importante a
folclorului nostru, contribuind astfel la formarea si consolidarea sentimentelor patriotice ce
trebuie sădite în sufletul copiilor prin participarea lor directă, activă la mentinerea mereu vie a
traditiilor culturii noastre populare, ca si la dezvoltarea ei continuă.
Acest optional îsi propune să pună copiii în situatia de a simti si întelege frumusetea
dansurilor populare românesti, de a le juca cât mai autentic, de a le păstra însotite de costumele
corespunzătoare si de melodiile adecvate, care le sporesc frumusetea si le aronizează perfect.
Vârsta şcolară mică este considerată cea mai importantă pentru acumulare de impresii
puternice şi pentru formare de priceperi şi deprinderi . Răspunsul natural al unui copil este
mişcarea, iar mişcarea necesită coordonare, spaţiu şi muzică. Dansul şi muzica sunt cele mai
complexe dintre arte. Acestea produc copiilor bucurie, plăcere, deschidere, confort . Euritmia, ca
formă de comunicare artistică, este un gen care dobândeşte o tot mai largă extensiune.
La această vârstă (8-9 ani), vom evita problemele grele de tehnică si interpretare, care
depăsesc puterile micilor dansatori, dar vom tine seama de si de gradul de competentă în
stabilirea repertoriului. Astfel, elevii vor învăta în primul rând dansurile populare locale,
introducându-se treptat si dansuri din alte zone folclorice. Un rol important îl au si părintii care au
fost convinsi de utilitatea acestui optional si care vor contribui la armonizarera dansului cu
muzica si cu costumele. Calitatea executiei dansului depinde în mare măsură de valoarea
muzicii care îl acompaniază. Aceasta trebuie să fie expresivă, să aibă o linie melodică vie si
variată, cu schimbări frecvente ale ritmului, tempoului, sau dimpotrivă să fie lentă, plină de
simplitate si armonie, dar adecvată continutului si structurii dansului.
Este foarte adevărată si concis exprimată această idee în „Cartea coregrafului amator” (
Gheorghe Baciu, 1965), din care citez: „Într-un dans, muzica are o functie deosebită: ea este de
fapt sufletul acestuia cuprinzând si determinând structura, caracterul, temperamentul lui.”
Dansurile populare mai au ca trăsătură specifică strigăturile (chiuiturile), care diferă de la o
zonă folclorică la alta. Chiuiturile „sunt exclamatii onomatopeice, specifice liricii populare, de
obicei în versuri, cu caracter epigramatic, cu aluzii satirice sau glumete, ori cu continut
sentimental, care se strigă la tară în timpul executiei unor jocuri populare” (Dictionarul explicativ
al limbii române, Bucuresti, 1975)
Element foarte important, strigătura (chiuitura) dă culoare jocului popular, îndemnând la
accelerarea sau încetinirea ritmului, subliniind schimbarea unor formatii, ajutând prin cuvânt la
realizarea expresivitătii dansului. Strigăturile au un caracter foarte variat si tocmai de aceea
trebuie alese cu grijă, potrivit structurii dansului, momentului când sunt rostite, vârstei copiilor si
să fie în număr suficient de mare pentru a marca etape însemnate, fără însă a abuza de ele, ceea
ce ar încărca si dansul, dar si pe copii.
Strigăturile trebuie să fie rostite întotdeauna pe linia melodică a dansului, uneori în mod
sacadat, energic, vioi, pe un ton înalt, alteori în ritm lent, pe un ton coborât în concordantă
deplină cu stilul dansului si muzicii acompaniatoare.
Unele chiuituri reprezintă adevărate comenzi pentru miscările de joc ce se vor executa si îl
îmbogătesc sonor, contribuind la întretinerea unui ritm vioi; ele sunt parte integrantă din dansul
popular.
Pentru reusita dansului popular în egală măsură cu muzica are importantă alegerea
costumelor populare. Acestea trebuie să evidentieze caracteristicile folclorice ale regiunii din care
provine dansul.
Optionalul „ Dans popular” îsi propune să îmbine armonios libertatea copiilor cu buna
dispozitie, acestia să se bucure de ceea ce fac. Vor învăta la început pasi succesivi sau largi, apoi
pasi bătuti, grupe de pasi schimbati, pasi de sârbă, pasi mărunti pe loc sau cu deplasare laterală cu
pasi simpli ori încrucisati în fată sau în spate, pasi pe vârf-călcâi, pocnituri din degete, bătăi din
picioare. Se vor învăta miscări de brate: bratele îndoite din coate, cu palmele ridicate până la
înăltimea umerilor; coatele orientate spre sol siusor apropiate de corp; agătat reciproc de coate cu
partenerii din dreapta-stânga; bratele lateral sprijinite de umerii partenerilor; bratele încrucisate în
fată sau la spate, înlăntuite cu alte perechi.
Organizarea si desfăsurarea unui astfel de optional necesită o muncă sustinută, deoarece
aducerea dansului popular pe scenă constituie o sarcină complexă care urmăreste să transmită
idei, sentimente si gânduri celor care îl privesc.
Amintirea participării la primele serbări si concursuri în copilărie vor rămâne în sufletul
copiilor toată viata. Pe de altă parte, imaginatia bogată a copiilor îi va face să viseze si să aspire să
devină buni dansatori, să facă parte din echipele care fac cunoscute dansurile noastre populare.

Competenţe generale
1. Educarea capacităţii de receptare a ritmului unei melodii de joc popular.
2. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a interpreta după model, apoi independent, un text
coregrafic.
3. Dezvoltarea motivaţiei de a preţui şi promova valorile folclorului brăilean.
4. Formarea deprinderior de interpretare vocală.

Competențe specifice și exemple de activități de învățare

1. Educarea capacităţii de receptare a ritmului unei melodii de joc popular.

Competențe specifice Exemple de activități de învățare

1.1. Reproducerea unor combinaţii ritmice
propuse
1.2. Identificarea tempo-ul unei melodii
date
1.3. Conştientizarea legăturii dintre ritmul
melodiei de joc şi construcţia mişcării
- exercitii ritmice folosind bătăi din palme,
în bancă, din picior;
- măsurarea ritmului prin numărare, bătăi
din palme;
- exercitii de modificare a ritmului unei
melodii pe traseul andante – presto şi
marcarea acestuia prin mers pe loc sau
deplasare;
- respectarea igienei corporale prin
schimbarea echipamentului utilizat;
 2. Formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a interpreta după model, apoi independent, un text
coregrafic.
Competențe specifice
2.1. Repetarea unor mişcări simple ,după
model
2.2.Executarea mişcării de învârtit pe sub
mână;
2.3. Executarea de combinaţii de paşi de
dans în măsura de doi timpi
2.4. Integrarea unor exerciţii speciale în
formarea unei ţinute corporale corecte;
2.5. Dezvoltarea spiritului de echipă şi al
cooperării
3. Dezvoltarea motivaţiei de a preţui şi promova valorile folclorului brăilean.
Competențe specifice
3.2. Recunoaşterea textului coregrafic de
bază dintr-un dans studiat
3.2. Comunicarea elementelor constitutive
ale dansului popular învătat
4. Formarea deprinderior de interpretare vocală.
(STRIGĂTURI SAU CHIUITURI)
Competențe specifice
4.1. Intuirea unor succesiuni de sunete cu
durate egale si inegale
4.2. Intuirea diferenţelor de durată dintre
sunete (lungi, scurte, potrivite)
4.3. Executarea corectă a duratelor
Exemple de activități de învățare
- deplasări cu aceeaşi paşi , pe trasee
coregrafice scurte;
- repetarea mişcării de la un tempo; foarte
rar până la cel necesar;
- însotirea miscării cu numărări sau
numirea piciorului care execută mişcarea
(numărarea se poate face în cor sau de către
conducător);
- mers în cadenţă , cu pas adăugat câte unul
şi în perechi;
- mers cu bătaie simplă / dublă pe fiecare
pas;
- sărituri pe un picior cu desprinderea
celuilalt de pe sol, puţin îndoit;
- exersarea şi corectarea individuală şi a
colegilor;
- mers cu numărare, cu deplasare înainte-
înapoi, dreapta- stânga, în acelaşi număr de
măsuri, combinaţii ritmice de pătrimi;
optimi- pătrimi;
- executarea miscării de a se învârti pe sub
mână pe vârful piciorului stâng, apoi pe
drept:
- exercitii de executare a pasilor de sârbă;
- exerciţii de executare a paşilor de horă,
- corectarea poziţiilor defectuoase în timpul
propriilor execuţii;
- manifestarea iniţiativei în relaţiile
interpersonale, în grup;
Exemple de activități de învățare
- vizionarea unor casete video, spectacole
de folclor coregrafic;
- prezentarea unor date referitoare la
spatiul coregrafic din care face parte;
- precizarea titlului, a costumului, a
modului de organizare a dansului
Exemple de activități de învățare
- activităti ritmice pentru perceperea şi
însuşirea conştientă a duratelor care, în
succesiunea lor, creează ritmul;
- recunoaşterea chiuiturilor după ritm;
- interpretarea chiuiturilor din repertoriu
sunetelor în cântece în nuanţa cerută;
- exerciţii de reproducere a unui repertoriu
de strigături receptate după auz, respectând
intonaţia corectă;
- exerciţii de evidenţiere, prin mişcarea
4.5. Executarea mişcărilor sincronizate cu corpului, a conţinutului de idei al textului;
ritmul cântecului - acompanierea chiuiturii cu bătăi ritmice
din palme, uşor cu degetul în bancă, mers
ritmic.

SUGESTII METODOLOGICE

FORME DE ORGANIZARE:frontală,pe grupuri mici,individual,în perechi;

METODE ȘI PROCEDEE:explicația,exercițiul,conversația,jocul;
MIJLOACE DIDACTICE:costume populare,CD,DVD,
MODALITĂŢI DE EVALUARE: observarea curentă  al elevului, examinări orale.

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

audiţie - melodii din folclorul local accesibile nivelului grupei;

vizionare de CD de la serbările organizate în unitate de alte generaţii de copii;

vizionare de spectacole folclorice;

activităţi aplicative în sala de grupă;

CONŢINUTURI ŞI TEMATICA ORIENTATIVĂ

I. Întâlnire cu păstrători ai „comorilor sufletului brăilean”; vizionarea unor DVD-uri
cu spectacole folclorice; vizionarea unor spectacole folclorice autentice: „Despre
păstrarea tradiţiilor”, „Costumul popular”, „Drag mi-e cântecul şi jocul”;
II. Dansuri populare „Hora”, „Alunelul”, „Tărăşelul”, „Căluşarii”, „Ciuleandra”.
III. Prezentarea unor spectacole în faţa clasei, şcolii, părinţilor, la serbări şcolare şi la
festivaluri sau concursuri „Dansează ca mine”, „Ăsta-i jocul românesc”,
„Asta-i hora romanească”, „Să jucăm copii cu drag” (minispectacole, serbări,
concursuri, festivaluri).

EVALUARE

spectacole prezentate cu ocazia sărbătorilor tradiţionale în faţa părinţilor;

spectacole prezentate în comunitate;
BIBLIOGRAFIE
1. Gimnastică ritmică – modernă, dans tematic, dans popular .Mariana Caroli, Emilia
Crişan, Claudia Julea, Editura Emia , 2002.
2. Pamfilie, Tudor - Sărbătorile la români, Ed. Saeculum I.O., Bucureşti, 1997
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Săpt. Obiective de referinţă Tema /Mijloc de realizare

S1 - să manifeste dragoste faţă de “Despre păstrarea tradiţiilor”
obiceiurile şi tradiţiile româneşti; - vizionare de CD cu aspecte din
spectacole, serbări din trecut.
S2 “Costumul popular”
- observare
S3 ”Pași succesivi înainte și înapoi,pas adăugat cu
oprire și bătaie”
S4 „Drag mi-e cântecul şi jocul” vizionare
DVD cu jocuri populare româneşti

S5 „Ce mi-a dăruit bunica”

- achiziţionare de costume
S6 - să înveţe elemente de bază ale Dans popular ”Hora”
dansului popular;
S7 Dans popular „Hora”

S8 Dans popular „Hora”

S9 - să prezinte spectacole în şcoală; “Hai la horă mare”

- sărbătorirea Zilei Naţionale a României.

S10 - să înveţe elemente de bază ale Datini si obiceiuri de Craciun si de Anul

dansului popular; Nou
S11 „Asta-i datina străbună”
- sărbătoarea Crăciunului.
S12 Dans popular „Alunelul”

S13 Dans popular „Alunelul”

S14 Dans popular „Alunelul”

- să prezinte spectacole în şcoală;
S15 „Hai să dăm mâna cu mână”- sărbătorim
Ziua Unirii
S16 - să-şi însuşească strigături specifice „Exersăm şi învăţăm”
dansurilor populare ; - joc reproductiv (învăţare de strigături)
S17 „Exersăm şi învăţăm”
- joc reproductiv (învăţare de strigături)

S18 - să înveţe elemente de bază ale Dans popular „ciuleandra”

dansului popular;
S19 Dans popular „Ciuleandra”

S20 Dans popular „Ciuleandra”

S13 Dans popular „Ciuleandra”

S14 „Cine joacă mai cu foc”

S15 - suită de dansuri
S16 “Armonii de primavară”
S17 - susţinerea unui program artistic în
colaborare cu colegii de serie;
S18 Dans popular „Călusarii”

S19 Dans popular „Călusarii”

S20 Dans popular „Călusarii”

S21 Dans popular „Călusarii”

S22 “Drag mi-e jocul românesc”

S23 - să prezinte spectacole în şcoală şi - suită de dansuri populare
S24 în cadrul comunităţii locale; „Danseaza ca mine”
S25
S26 „Să jucăm ca pe la noi”
S27
S28 „Asta-i datina străbună”
S29
S30- “Vă aşteptăm la sarbatoare”-
S34 serbare finală.

DANSURI POPULARE

HORA

Se lucrează în formaţie închisă de cerc, copiii prinşi de mâini cu coatele îndoite, mâinile
prinse la înălţimea umerilor.
Figura I. Se execută 3 paşi simpli înaintând spre centrul cercului, pornind cu piciorul drept,
apoi pe timpul 4 o bătaie cu piciorul stâng, apropiindu-l pe dreptul. După aceea se execută trei
paşi simpli, înapoi, începând cu piciorul stâng (acela care a executat bătaia), iar pe al patrulea
timp se execută o bătaie cu piciorul drept, alăturându-l de stângul.
Se repetă paşii înainte şi înapoi, completându-se prima parte a melodiei
Figura a II – a. Se porneşte spre dreapta cu piciorul drept, avansând pe linia cercului şi
executând 7 paşi simpli şi o bătaie pe timpul 8. În prima parte a melodie copiii merg spre
dreapta, iar în a doua parte a melodie copiii se întorc şi merg spre dreapta.

ALUNELUL
Se lucrează în formaţie de cerc. Copiii se prind de mâini cu coatele îndoite (mâinile se ţin
la nivelul umerilor).
Figura I. Se execută trei paşi laterali spre stânga cu bătaie.
Înainte 6 paşi (1-6), bătaie pri alăturare (7); pe timpul 8 se stă. Se repetă de 4 ori (de două ori
înainte şi de două înapoi).
Figura a II – a. Aceiaşi paşi pe linia cercului de 4 ori spre dreapta apoi se reia fig. 1. Se
repetă de două ori întregul joc.
La pasul al doilea (linia cercului) corpul se întoarce spre uşor spre dreapta, cu privirea în
direcţia înaintării. Se va porni pe linia cercului cu piciorul drept, executându-se 6 paşi simpli
de mers, o bătaie pe timpul 7 (prin alăturarea piciorului din urmă lângă celălalt).
În timpul 8 – pauză. Mersul se repetă în aceiaşi direcţie, adică tot înspre dreapta. Ţinuta
corpului va fi degajată.
Se va insista ulterior asupra îmbinării şi schimbării paşilor.

CIULEANDRA

Ciulin în limba română înseamnă ciulini sau tumbleweed, astfel Ciuleandra înseamnă
ceva de genul "dans iarba cu tambur", eventual provenite din creşterea tempo-ul spre sfârşitul
de muzica.

* 2 SEMICERCURI a) pe loc , brate indoite , 2 x 8 T + 1,2,3

SECVENTA ridicari si coborari pe pe loc;
I varfuri;

b) pe loc , miscari de 2x8T+3T

brate indoite , batut pe loc ;
RITM pe loc (concomitent
LENT
* CERCUL MARE a) formarea cercului 1x8T+3T
SECVENTA mare pe loc ;
II prin deplasare S – D
pas de hora ;
2x8T+3T
b) deplasare spre pe loc;
RITM dreapta ;
LENT
* CERC MARE a) deplasare pecerc
SECVENTA ( stanga
III dreapta pe loc ) ;

b) pas lateral , S – 4x3T+3T

RITM
bataie D; pe loc ;
LENT
 c) pas lateral , D –
bataie S ;
* CERCURI a) deplasare in 3 T + 1 bataie
SECVENTA CONCENTRICE interiorul inainte ;
IV cercului si revenire 3 T + 1 bataie
(pas de hora inainte inapoi ;
– inapoi )
3 T + 1 bataie
RITM inainte ;
LENT b) formarea cercului de
baieti ( interior ) ;
* 2 CERCURI
SECVENTA CONCENTRICE a) deplasare pe cerc
V simultan
HORA;
RITM 2x8T+3T
MODERAT Fete - stanga ; pe loc ;
2x8T+3T
Baieti - dreapta ; pe loc ;

* 2 CERCURI a) deplasare simultan

SECVENTA CONCENTRICE SARBA ;
VI – VII Fete - stanga ; 2x8T+3T
Baieti - dreapta ; pe loc – S :
RITM 2x8T+3T
RAPID b) desprinderea cercului pe loc – D ;
de
fete - 8 T
(SEMICERC
SPATE ) ;
c) desprinderea cercului
de
baieti - 8 T ( LINIE
– FATA ) ;

* 2 SEMICERCURI + 1
SECVENTA LINIE a) Fetele – deplasare S- 3x8T
VII D pe 2x8T
loc ;
RAPID FINAL
b) Baietii – jos , pe
genunchi
mainile sus ;
FINAL

* POZA FINALA a ) FETE - mainile sus , piciorul drept intins in

fata ;
b ) BAIETI - jos , pe un genunchi , mainile jos ;
CĂLUSARII

Pasi cu deplasări largi sau pasi mărunti pe loc, pasi schimbati sau grupe de 7-15 pasi
succesivi, pasi in contratimp sau sincopati se combina în deplasări mici sau deplasări mari in
toate directiile, intr-o imensa varietate de combinatii. La acesta se adaugă intensitatea asezării
pasilor pe podea, care creste in acest fel varietatea nuantelor ritmice. Se întâlnesc de
asemenea pasi încrucisati, pinteni pe podea sau in aer, o întreaga gama de sărituri, salturi cu
mare elan, pasi pe vârful sau pe tocul piciorului, alternând cu pasi pe pernita sau pe talpa
piciorului, ridicarea picioarelor in aer cu diferite amplitudini, rotarea picioarelor in aer sau la
nivelul solului, bătăi pe cizma si pe diferite segmente ale picioarelor, piruete pe călcâie
executate de fete, pocnituri din degete etc.

Strigături pentru „Horă”:

Asta-i horă românească

Cine-o joacă să trăiască.
Asta-i hora horelor,
Hora moldovenilor.

Așa juca tatăl meu,

Când era și el flăcău.
Așa juca mama mea,
Când era de seama mea.

Unde joacă moldovenii,

Dedesubt pământul geme.
Unde joacă brăilenii,
Se cutremură stejarii.

Tot mai lin,mai lin ,mai lin,

Ca soarele pe senin.
Ca luna pe nourele,
Ca luceafărul intre stele.