Sa începem cu ceea că a fi român, înseamnă a fi cetățean al statului român, chiar dacă
ne referim mai mult la legătura istorica, culturală și emoțională cu țara și naționalitatea noastră. România, fiind un stat român, s-a format in 1859 prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, din Țara Românească şi Țara Moldovei, iar independența şi-a câştigat-o în 1878 după victoria din războiul ruso-turc. Cu toate că românii își iau originile departe în trecut din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, fiind spațiul ce a fost locuit de multe popoare şi traversat de multe triburi migratoare care au o influență anumită în formarea poporului român şi în apariția şi dezvoltarea culturii acestuia. Geto-dacii au fost tribul important în istoria noastră care a locuit în acest spațiu şi a reuşit să-şi formeze propriul stat şi o cultură avansată. Totuşi, cât de viteji n-au fost dacii, au fost învinşi de romani care au pus începutul romanizării poporului dac situați în Dacia romană şi un pas spre formarea poporului român. După retragerea Aureliană dacii liberi s-au întors pe teritoriile controlate anterior de romani, însă şi aceștia au început să fie romanizați de daco- romanii, luând de la ei cultura şi limba, continuându-se astfel romanizarea dacilor care nu erau sub controlul romanilor. Însă după retragerea romanilor înapoi dincolo de Dunăre, au început să vină periodic şi alte triburi care au avut o influență, chiar şi dacă mică. Influența mică şi ceea că daco-romanii nu au fost cuceriți de triburile barbare se datorează izolării lor de lumea externă fiind situați prin păduri şi alături de munți, cât mai departe de câmpii, ceea ce a minimalizat contactul între locuitori şi migratori. Totuşi contactele aveau loc şi se întâmpla asimilarea migratorilor care rămâneau le aceste pământuri, cea mai mare influență asupra locuitorilor spațiului Carpato-Danubiano-Pontic au avut-o slavii. Acest popor se diferențiază de altele prin faptul că au fost o puternică invazie care a participat în formarea poporului român. Aceşti migratori au adus multe schimbări în cultura, vocabularul şi mentalitatea oamenilor , însă toți care au ales să rămână în acele locuri au fost asimilați după o anumită perioadă de timp . Această perioadă este continuarea romanizării dacilor liberi, triburilor migratoare care treceau prin acest spațiu locuit de daco-romani. În secolul VIII d. Hr. s-a încheiat procesul de formare a poporului român, făcându-și apariția în Europa un nou popor care are o istorie bogată plină de războaie pentru a-și menține independența şi care a influențat istoria Europei, mai ales în oprirea extinderii Imperiului Otoman. Iar primele formațiuni statale româneşti au fost menționate în cronica ungară „Gesta Hungarorum” în secolul IX. Tema originilor române va fi atinsă de mai multe ori de diferite țări pentru a-şi menține interesele lor teritoriale în spațiul românesc. Din motive politice şi în contextul luptelor românilor pentru drepturile politice în Transilvania, a fost elaborată Teoria imigraționistă. Această teorie susține că românii s-au format la sud de Dunăre și au venit în Transilvania, după maghiari, din cauza că dacii au fost exterminați de către romani, iar Împăratul Aurelian a retras la sud de Dunăre întreaga populație, unde şi s-a format poporul român. Totuşi cu această teorie nu au fost de acord istoricii români dar și cei străini care au elaborat propria teorie, Teoria Continuității. Această teorie combate teoria precedentă prin dovezi că dacii nu au fost exterminați de romani ci au fost romanizați, formând daco-romanii. Aurelian nu a retras toată populația din Dacia Romană, doar armata şi administrația. Şi procesul de formare a poporului român a fost în spațiul Carpato-Danubiano-Pontic, înainte ca ungarii să pășească pentru prima dată pe acest teritoriu. Desigur că Teoria imigraționistă era specială făcută pentru ca să legitimeze controlul asupra acestui teritoriu şi să limiteze puterile politice a românilor din Transilvania. La fel a făcut şi conducerea sovietică în perioada interbelică, formând teoria că există poporul moldovenesc şi poporul român, creând RASS Moldovenească pe teritoriul RSS Ucraineană(astăzi Transnistria), pentru a putea să anexeze Basarabia în mod pașnic. După ce România şi-a întors teritoriul ocupat de Rusia țaristă, URSS de multe ori va învinui România pentru anexarea Basarabiei, socotind acest teritoriu al lor legitim. După, formând teoriile lor neacceptate de nicio putere şi creând o republică autonomă. Aceste metode va folosi şi cu Finlanda, formând RASS Carelia, însă în comparație cu Basarabia, Finlanda a scăpat de această sentință. Până la urmă, în 1940, Basarabia a fost anexată de URSS, după un ultimatum trimis în adresa conducerii române. Până la urmă, orice teorie inventată de conducere, mereu avea scopuri politice pentru acapararea teritoriului și a ieși învingător din conflict fără vărsare de sânge.
Şi totuşi ce înseamnă a fi român? A fi român, înseamnă persoana care îşi cunoaşte
istoria poporului român nu pentru a primi notă bună la istorie, ci pentru a cunoaşte trecutul, a înțelege prezentul şi pentru a vedea viitorul, persoana care memorează şi slăvește eroii, care şi-au dat viața pentru independența şi libertatea noastră, persoana care acceptă trecutul poporului şi nu se uită cu ură la alte popoare, care oarecum au participat în istoria noastră în plan negativ. A fi român, înseamnă să-ți iubeşti Patria.