Evaluarea și compararea activită ții antibacteriene

împotriva Streptococcus mutans a extractului de semințe de

struguri la diferite concentrații cu gluconat de clorhexidină :
un studiu in vitro
Milan Swadas , 1 Bhavna Dave , 2 Soham M Vyas , 3 și Nupur Shah 4
 Informații despre autor Note despre articol Informații privind drepturile de autor și
licență Declinare a răspunderii

Mergi la:

Abstract
Introducere

Streptococcus mutans a fost implicat ca microorganisme primare care

cauzează carii dentare la oameni. A existat un interes crescut pentru
proprietă țile terapeutice ale unor plante medicinale și compuși
naturali care au demonstrat activită ți antibacteriene. Strugurii sunt
una dintre plantele din acest grup care conține tanin și compus
polifenolic.

Scop

Evaluarea și compararea activită ții antibacteriene a extractului de

semințe de struguri la diferite concentrații cu gluconat de clorhexidină
față de S. mutans.

Materiale și metode

Semințele de struguri au fost extrase cu un raport etanol/apă de 70:30

volum/volum. Extractele au fost filtrate prin hâ rtie de filtru Whatman
No. 1 pâ nă câ nd aceasta devine incoloră . Au fost luate tulpini
de Streptococcus mutans . Pentru a verifica proprietă țile
antimicrobiene ale extractului de semințe de struguri la diferite
concentrații și gluconat de clorhexidină , acestea au fost adă ugate la
tulpina S. mutans și incubate timp de 48 de ore, după care au fost
verificate unită țile formatoare de colonii/ml.
Rezultate

S-a constatat că extractul de semințe de struguri la concentrație mai

mare este mai puternic împotriva S. mutans. Sa constatat că gluconat
de clorhexidină are cea mai puternică acțiune antibacteriană în
comparație cu toate concentrațiile diferite de extract de semințe de
struguri.

Concluzie

Extractul din semințe de struguri ca compus antimicrobian natural are

efect inhibitor împotriva S. mutans.

Cum să citez acest articol

Swadas M, Dave B, Vyas SM, Shah N. Evaluarea și compararea

activită ții antibacteriene împotriva Streptococcus mutans a extractului
de semințe de struguri la diferite concentrații cu gluconat de
clorhexidină : un studiu in vitro . Int J Clin Pediatr Dent 2016;9(3):181-
185.
Cuvinte cheie: Antimicrobian, Extract din semințe de
struguri, Streptococcus mutans.
Mergi la:

INTRODUCERE

Caria dentară este o boală infecțioasă cronică care produce leziuni larg
ră spâ ndite în întreaga lume. 1 Este o boală multifactorială în care există
o interacțiune a trei factori principali: gazda (în primul râ nd saliva și
dinții), microflora și substratul sau dieta. În evaluarea riscului de carie
al unui pacient, trebuie luați în considerare o serie de
factori. Numă ră rile salivare ale streptococilor mutans, combinate cu
mă surarea debitului salivar și a efectului tampon și a consumului de
zahă r, sunt frecvent utilizate în scop diagnostic și predictiv în
cariologie. 2
Grupul de streptococi mutanți (SM) a fost implicat ca microorganisme
primare care cauzează carii dentare la oameni și la modelele animale
experimentale. Bazâ ndu-se pe eșantionare, această descoperire are ca
scop izolarea unită ților formatoare de colonii (CFU) din placa dentară
și saliva. 3 Numă rurile salivare de SM rareori depă șesc 10 7 CFU/mL și a
fost demonstrată o corelație foarte semnificativă între numă rul salivar
de SM și prevalența cariilor. 4

În trecutul recent, a existat un interes crescut pentru proprietă țile

terapeutice ale unor plante medicinale și compuși naturali care au
demonstrat activită ți anticariogene atâ t în condiții in vitro , câ t și in
vivo . Dintre acești fitoconstituenți, câ țiva compuși polifenolici precum
taninurile (catechinele) și flavonoidele par a fi cele mai promiță toare
biomolecule. S-a observat o potență anticariogenă remarcabilă pentru
alcaloizi. 5 Taninurile sunt metaboliți vegetali naturali care pot preveni
placa dentară bacteriană  6 și pot îmbună tă ți remineralizarea smalțului
dentar. 7Strugurii sunt una dintre plantele din acest grup care conține
tanin și compus polifenolic. Deci, extractul din semințe de struguri are
și proprietă ți antibacteriene remarcabile. 5

Extractul din semințe de struguri la concentrație mai mică este

ineficient împotriva tulpinii bacteriene S. mutans .  8 Scopul acestui
studiu a fost de a verifica efectul antibacterian in vitro al extractului de
semințe de struguri împotriva S. mutans la diferite concentrații și cu
gluconat de clorhexidină .
Mergi la:

MATERIALE Ș I METODE

Studiul a fost realizat în cadrul Departamentului de Pedodonție și

Stomatologie Preventivă . Permisiunea prealabilă a fost luată de la
Departamentul de Microbiologie a universită ții, iar aprobarea etică a
fost obținută de la Comitetul de Etică al Universită ții.

Pentru realizarea studiului au fost utilizate urmă toarele materiale:

 Tulpini bacteriene: S. mutans (ATCC 25175)

 Incubator (Fig. 1)
 Fig. 1

Incubator

 Mediu agar cu bacitracină Mitis salivarius

 Vase Petri de unică folosință
 Ansa de inoculare pentru numă rarea CFU.
Procedura de preparare a extractului din samburi de struguri
( Vitis vinifera L.)

Semințele de struguri au fost colectate din strugurii roșii care sunt

disponibili pe piață (Fig. 2). Aceste semințe au fost uscate la lumina
soarelui timp de 2 zile, iar apoi aceste semințe au fost mă cinate cu
tehnica de presiune la rece (Fig. 3). Semințele de struguri mă cinate
(100 g) au fost extrase cu un raport etanol/apă de 70:30, vol/vol, prin
metoda de macerare sub agitare la 45°C timp de 2 ore. Extractul a fost
filtrat prin hâ rtie de filtru Whatman nr. 1. 8 A fost sterilizat cu filtrul
Millipore și s-au preparat concentrațiile finale de extract de semințe de
struguri. Extractul din semințe de struguri a fost împă rțit în trei
grupuri experimentale diferite, împreună cu un grup martor pozitiv și
un grup martor negativ.

Fig. 2
Semințe de struguri
Fig. 3
Extract mă cinat din semințe de struguri

Grupuri de studiu
Au fost preparate 35 de tuburi (5 grupuri) conţinâ nd diluţii de
compuşi de testat şi incubate la 37°C timp de 48 de ore. Fiecare
concentrație (500, 250 și 125 mg/mL) a extractelor a fost
testată . Vehiculul (apă ultrapură ) a fost utilizat ca martor negativ, iar
gluconat de clorhexidină a fost utilizat ca martor pozitiv ca o soluție
apoasă 20% (g/v). Fiecare grup are 7 vase Petri. Numerotarea acestor
plă ci Petri s-a fă cut ca de la I1 la I7 pentru primul grup urmat de alte
grupuri.

Tulpinile bacteriene și condițiile de creștere

Tulpina bacteriană testată a fost inclusă tulpina Gram-pozitivă  S.

mutans ATCC 25175. Probele de studiu au fost inoculate pe mediu
Mitis salivarius bacitracin agar (MSB agar), care este un mediu foarte
selectiv pentru S. mutans, pentru numă rarea CFU (Fig. 4). Inoculul
bacterian testat de S. mutans echivalent cu 105 CFU /mL a fost inoculat la
37°C timp de 48 de ore.
Fig. 4
Concentrație diferită a grupurilor de studiu cu agar Mitis salivarius bacitracină în placa
Petri

Activitate antimicrobiană

Extractul din semințe de struguri și gluconat de clorhexidină au fost

decise prin numă rarea S. mutans CFU/mL după incubare de 48 de ore
(Fig. 5).
Fig. 5
Streptococcus mutans în placa Petri după incubare

Streptococcus mutans au fost numă rați și înregistrati semicantitativ ca:

Grad 1 < 10 5 CFU

Gradul 2 = 10 5 -10 6 CFU

Gradul 3 > 10 6 CFU

Mergi la:

METODE STATISTICE

Datele obținute au fost compilate sistematic, transformate dintr-o

proforma precodificată într-un computer și a fost pregă tit un tabel
principal. Datele totale au fost distribuite în mod semnificativ și
prezentate ca tabele individuale împreună cu grafice. Analiza datelor a
fost realizată prin statistici descriptive (procente, distribuție de
frecvență ) și statistici analitice folosind software-ul Statistical Package
for the Social Sciences (SPSS) 20.0. Observațiile au fost supuse analizei
statistice folosind testul Krushkal-Wallis și testul Wilcoxon rank sum.

Graficul 1
Distribuția numă rului de S. mutans în diferite grupuri de studiu după 48 de ore

Mergi la:

REZULTATE

După cum arată Graficul 1, distribuția numă rului de S. mutans a fost
realizată după 48 de ore în diferite grupuri. În grupul de apă ultrapură
vehicul, a fost observat gradul maxim al valorii medii, ceea ce arată că
nu are niciun efect bactericid asupra S. mutans. În timp ce extractul de
semințe de struguri cu o concentrație de 500 mg/mL prezintă un efect
antibacterian mare, efectul marcat ca agent antibacterian a fost
observat cu grupa gluconat de clorhexidină 2%.

tabelul 1arată că , în timp ce grupul de apă ultrapură vehicul a fost

comparat cu extractul din semințe de struguri la diferite concentrații
după 48 de ore, a existat o diferență semnificativă statistic observată
cu concentrații de 500 și 250 mg/mL de extract de semințe de
struguri; cu toate acestea, nu a fost observată nicio semnificație
statistică cu concentrația de 125 mg/mL a grupului cu extract de
semințe de struguri. Aceasta arată că 125 mg/mL nu au nicio activitate
antibacteriană semnificativă împotriva tulpinii bacteriene S.
mutans . Activitate antibacteriană marcată împotriva bacteriilor S.
mutans a fost observată cu grupul de gluconat de clorhexidină 2% care
se dovedește a fi un potențial agent antibacterian pentru bacteriile S.
mutans .

Tabelul 1: Comparația numă rului de Streptococcus mutans între grupul de apă

ultrapură a vehiculului și diferitele concentrații ale grupurilor de extract de semințe
de struguri (După 48 de ore)

rang valoarea
Grupuri      N               
mediu p
Apă ultrapură pentru vehicule      7      10.00      0,007     
Extract din semințe de struguri (500
     7      5.00          
mg/mL)
Apă ultrapură pentru vehicule      7      9.50      0,023     
Extract din samburi de struguri (250 mg/ml)      7      5.50          
Apă ultrapură pentru vehicule      7      8.50      0,141     
Extract din semințe de struguri (125
     7      6.50          
mg/mL)
Apă ultrapură pentru vehicule      7      11.00      0,001     
2% gluconat de clorhexidină      7      4.00          
Deschide într-o fereastră separată

masa 2arată că nu a fost observată nicio diferență semnificativă

statistic între orice concentrație de extracte din semințe de
struguri. Dar, pe baza valorii de rang mediu, arată că , în timp ce a
comparat extractul de semințe de struguri 500 mg/mL cu 125 mg/mL,
a existat o diferență marcată între rangul mediu, deși nu a fost
observată nicio diferență statistică semnificativă . Cu toate acestea, pe
baza acestor valori medii, concentrația de 500 mg/mL are un efect
antibacterian mai mare decâ t concentrația de 125 mg/mL a grupului
de extract de semințe de struguri.

Tabelul 2: Comparația numă rului de Streptococcus mutans între diferitele concentrații

de grupuri de extracte din semințe de struguri (După 48 de ore)

Grupuri      N      rang      valoarea     

 mediu p
Extract din semințe de struguri (500
     7      7.00      0,591     
mg/mL)
Extract din samburi de struguri (250 mg/ml)      7      8.00          
Extract din semințe de struguri (500
     7      6.00      0,122     
mg/mL)
Extract din semințe de struguri (125
     7      9.00          
mg/mL)
Extract din samburi de struguri (250 mg/ml)      7      6.50      0,298     
Extract din semințe de struguri (125
     7      8.50          
mg/mL)
Deschide într-o fereastră separată

Tabelul 3arată compararea extractului de semințe de struguri de

diferite concentrații cu gluconat de clorhexidină 2% ca agent
antibacterian pentru S. mutans. Au fost observate diferențe
semnificative statistic între fiecare grup de extract de sâ mburi de
struguri (concentrații diferite) și grupul cu 2% clorhexi-din
gluconat. Dar și aici, pe baza valorilor medii de rang, s-a observat o
diferență semnificativă maximă cu concentrația de 125 mg/mL a
grupului cu extract de semințe de struguri, ceea ce arată că acest grup
are un efect antibacterian mai puțin comparativ cu alte grupuri de
concentrație de 250 și 500 mg/mL de semințe de struguri. extrage.

Tabelul 3: Comparația numă rului de Streptococcus mutans a grupurilor de extracte de

semințe de struguri cu concentrație diferită cu gluconat de clorhexidină 2% (După 48 de
ore)

rang valoarea
Grupuri      N               
mediu p
Extract din semințe de struguri (500
     7      10.29      0,006     
mg/mL)
2% gluconat de clorhexidină      7      4,71          
Extract din samburi de struguri (250 mg/ml)      7      10.43      0,005     
2% gluconat de clorhexidină      7      4,57          
Extract din semințe de struguri (125
     7      10.71      0,002     
mg/mL)
2% gluconat de clorhexidină      7      4.29          
Deschide într-o fereastră separată

Mergi la:
DISCUŢ IE

În acest studiu, efectul extractului de semințe de struguri (Vitis

vinifera) cu diferite concentrații a fost evaluat față de cea mai
importantă tulpină bacteriană în patologiile dentare. Pentru a verifica
efectul lor antibacterian, în acest studiu au fost luate și alte două
grupuri, care au fost apă ultrapură vehicul și gluconat de clorhexidină
2%.

Streptococcus mutans este agentul cauzal primar al cariei dentare, în

special în stadiile de inițiere și dezvoltare, 9 și acest microb a fost
descris pentru prima dată în 1924. 10 Semințele de struguri (Vitis
vinifera) sunt considerate sursă bogată de compuși polifenolici, în
principal catechina monomerică și epicatechină , galică . procianidine
acide și polimerice și oligomerice. 11 Acizii fenolici din struguri sunt
molecule simple, cum ar fi hidrochinona, pirocatecolul, acidul cafeic,
acidul ferulic, acidul p-cumaric, acidul gallic, acidul elagic și resve-
ratrol. 12 În plus, extractul din semințe de struguri este o sursă bogată
de bioflavonoide diverse, cunoscute în mod colectiv sub numele de
extract de proantocianidine din semințe de struguri. 13Este bine
documentat că polifenolii au activită ți microbicide împotriva unui
numă r mare de bacterii patogene. 14 , 15

Mecanismul toxicită ții polifenolilor împotriva microbilor poate fi legat

de inhibarea enzimelor hidrolitice (proteaze și carbohidrolaze) sau
alte interacțiuni cu adeziunile microbiene inactive, proteinele de
transport ale anvelopei celulare și interacțiunile nespecifice cu
carbohidrații. 15

În studiul de față , gluconat de clorhexidină a fost considerat un agent

eficient pozitiv împotriva S. mutans deoarece, conform lui Addy și
colab., gluconat de 16 clorhexidină are un efect antibacterian
semnificativ împotriva S. mutans, ceea ce a fost în conformitate cu
studiul prezent. Diferitele concentrații de extract de semințe de
struguri (500, 250 și 125 mg/mL) au fost semnificativ mai puțin
eficiente decâ t gluconat de clorhexidină 2%.
Extractul din semințe de struguri la concentrație mai mică (125
mg/mL) nu a avut niciun efect antibacterian semnificativ în
comparație cu controlul negativ. Aceasta a fost susținută de studiul lui
Mirkarimi și colab. 8 , care s-a concentrat asupra faptului că extractul
de semințe de struguri cu concentrație mai mică nu a prezentat efecte
bactericide sau bacteriostatice împotriva S. mutans.

Thimothe et al 17 au descoperit că compușii fenolici ai strugurilor

inhibă activitatea biologică a S. mutans , ceea ce a susținut că extractul
din semințe de struguri cu concentrații de 500 și 250 mg/mL are un
efect antibacterian.

În studiul de față , am folosit metoda bulionului de macrodiluție pentru

evaluarea activită ții antimicrobiene. Această diferență între metode
poate avea un rol important în realizarea variației rezultatelor.

Prin urmare, pe baza tuturor acestor constată ri s-a dovedit că

extractul de semințe de struguri la concentrație mai mare acționează
ca un compus antimicrobian natural, derivat din V. vinifera, care are un
efect inhibitor specific împotriva bacteriilor S. mutans .
Mergi la:

CONCLUZIE
 Extractul din semințe de struguri are efect antibacterian la
concentrații de 250 și 500 mg/mL, dar a fost semnificativ mai
mic în comparație cu gluconat de clorhexidină .
 Extractul din semințe de struguri nu a fost atâ t de eficient ca
agent antibacterian în comparație cu gluconat de clorhexidină .

Mergi la:

Note de subsol

Sursa de sprijin : nul

Conflict de interese : niciunul

Mergi la:
REFERINȚ E
1. Bader JD, Shugars DA, Bonito AJ. O revizuire sistematică a metodelor selectate
de prevenire și gestionare a cariilor. Community Dent Epidemiol. Dec
2001; 29 (6):399–411. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
2. Tukia-Kulmala H, Tenovuo J. Variația intra și interindividuală a debitului
salivar, efectul tampon, lactobacili și streptococi mutanți în râ ndul copiilor de
școală de 11-12 ani. Acta Odontol Scand. 1993 februarie; 51 (1):31–
37. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
3. Loyola JP, Martinez RE, Flores BI, Marin , Gabriel A, Reyes
JF. Distribuția Streptococcus mutans și Streptococcus sob-rinus în saliva copiilor
preșcolari mexicani fă ră carii și carii activi prin teste microbiene și moleculare
(PCR). J Clin Pediatr Dent. Dec 2007; 32 (2):121–126. [ PubMed ] [ Google
Scholar ]
4. Hirose H, Hirose K, Isogai E, Miura H, Ueda I. Asociere strâ nsă între
Streptococcus sobrinus în saliva copiilor mici și creșterea cariilor cu suprafață
netedă . Cariile Res. 1993; 27 (4):292–297. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
5. Kshitiz P, Shipra Z, Rani S, Jayanti S. Efectele anticariogene ale produselor din
plante polifenolice - o recenzie. Int J Res Ayurveda Pharm. 2011; 2 (3):736–
742. [ Google Scholar ]
6. Yamaguti SE, Ito LA, Canteli VC, Ushirobira TM, Ueda NT, Dias FP. Capacitate
antioxidantă și prevenirea in vitro a formă rii plă cii dentare prin extracte și
taninuri condensate de Paullinia cupana. Molecule. 20 august 2007; 12 (8):1950–
1963. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google Scholar ]
7. Cheng L, Li J, Hao Y, Zhou X. Efectul compușilor Galla chinensis și efectele lor
combinate cu fluor asupra remineraliză rii leziunii inițiale a smalțului in vitro. J
Dent. 2008 mai; 36 (5):369–373. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
8. Mirkarimi M, Amin-Marashi SM, Bargrizan M, Abtahi A, Imani Fooladi A.
Activitatea antimicrobiană a extractului de semințe de struguri împotriva a doi
agenți patogeni orali importanți. Zahedan J Res Med Sci (ZJRMS) 2013
ian; 15 (1):43–46. [ Google Scholar ]
9. Roeters FJ, van der Hoeven JS, Burgersdijk RC, Schaeken MJ. Lactobacili,
streptococi mutanți și carii dentare: un studiu longitudinal la copii de 2 ani pâ nă
la vâ rsta de 5 ani. Cariile Res. 1995; 29 (4):272–279. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
10. Clarke JK. Despre factorul bacterian în etiologia cariilor dentare. Brit J Exp
Pathol. 1924 iunie; 5 (3):141–147. [ Google Scholar ]
11. Monagas M, Gomez-Cordoves C, Bartolome B, Laureano O, Ricardo da Silva
JM. Compoziție monomerică , oligomerică și polimerică fla-van-3-ol a vinurilor și
strugurilor din Vitis vinifera L. Cv. Graciano, Tempranillo și Cabernet Sauvignon. J
Agric Food Chim. 2003 octombrie; 51 (22):6475–6481. [ PubMed ] [ Google
Scholar ]
12. Jayaprakasha GK, Selvi T, Sakariah KK. Activită țile antibacteriene și
antioxidante ale extractelor din semințe de struguri (Vitis vinifera) . Food Res
Int. 2003; 36 (2):117–122. [ Google Scholar ]
13. Nakamura Y, Tsuji S, Tonogai Y. Analiza proantocianidinelor din extractele din
semințe de struguri, alimente să nă toase și uleiuri din semințe de struguri. J
Sănătate Sci. 2003; 49 (1):45–54. [ Google Scholar ]
14. Karou D, Dicko MH, Simpore J, Traore AS. Activită țile antioxidante și
antibacteriene ale polifenolilor din plantele etnomedicinale din Burkina Faso. Afr
J Biotechnol. august 2005; 4 (8):823–828. [ Google Scholar ]
15. Cowan MM. Produse vegetale ca agenți antimicrobieni. Clin Microbiol
Rev. 1999 oct; 12 (4):564–582. [ Articol gratuit PMC ] [ PubMed ] [ Google
Scholar ]
16. Addy M, Jenkins S, Newcombe R. Efectul unor ape de gură care conțin
clorhexidină asupra numă rului de bacterii salivare. J Clin Periodontol. 1991
februarie; 18 (2):90–93. [ PubMed ] [ Google Scholar ]
17. Thimothe J, Bonsi IA, Padilla-Zakour OI, Koo H. Caracterizarea chimică a
strugurilor de vin roșu ( hibrizi interspecifici Vitis vinifera și Vitis) și fracțiunilor
fenolice de tescovină și activitatea lor biologică împotriva Streptococcus mutans. J
Agric Food Chim. 12 decembrie 2007; 55 (25):10200–10207. [ PubMed ] [ Google
Scholar ]