Machine Translated by Google

Biomaterials 217 (2019) 119288

Liste de conținut disponibile la ScienceDirect

Biomateriale

pagina de pornire a jurnalului: www.elsevier.com/locate/biomaterials

Revizuire

Ochelarii bioactivi se întâlnesc cu fitoterapicele: potențialul medicamentelor naturale

T
pe bază de plante de a extinde funcționalitatea ochelarilor bioactivi

Katharina Schuhladena, Judith A. Roetherb , Aldo R. Boccaccinia,*

A
Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor, Institutul de Biomateriale, Universitatea din Erlangen-Nürnberg, 91058, Erlangen, Germania
b
Departamentul de Știința și Ingineria Materialelor, Institutul de Materiale polimerice, Universitatea din Erlangen-Nürnberg, 91058, Erlangen, Germania

INFORMATII ARTICOL ABSTRACT

Cuvinte cheie: Medicina pe bază de plante, utilizarea plantelor sau extractelor de plante cu efecte biologice benefice cunoscute
Sticlă bioactivă pentru tratarea și/sau prevenirea diverselor tulburări de sănătate, este cunoscută de mii de ani. După înlocuirea lor
Fitoterapeutice cu medicamente sintetice la începutul secolului al XX-lea, agenții terapeutici derivati din plante au atras recent din
Efect sinergetic
nou mai multă atenție. Se crede că fitoterapicele, care pot fi extrase dintr-o gamă largă de plante medicinale diferite,
Compozit
au un spectru larg de efecte terapeutice și efecte secundare mai puțin negative decât medicamentele sintetice. Pe
Livrarea medicamentelor
de altă parte, este adesea dificil să se dovedească efectul terapeutic al medicamentelor din plante din cauza
complexității lor chimice. În ultimul deceniu, cercetările s-au concentrat din ce în ce mai mult pe conceptul relativ
nou al combinației de medicamente pe bază de plante cu biomateriale de inginerie modernă pentru a obține sinergia
efectelor lor terapeutice. Chiar dacă au fost publicate mai multe studii bazate pe acest concept, nu este disponibilă
o imagine de ansamblu sistematică a investigațiilor efectuate și a rezultatelor acestora. În acest context, această
revizuire se concentrează pe combinația dintre fitoterapeutice cu ochelari bioactivi (BG), care sunt materiale
bioactive și biodegradabile capabile să elibereze ioni biologic activi fiind potrivite pentru mai multe aplicații ca
materiale de înlocuire și înlocuire a oaselor, precum și în regenerare. de țesut moale și dur. Căutarea literaturii a
fost efectuată utilizând bazele de date WEB OF SCIENCE® și SCOPUS® folosind o combinație de cuvinte cheie
relevante. Pe lângă faptul că oferă o imagine de ansamblu asupra cercetărilor efectuate în ultimii ani și rezumă
rezultatele obținute în acele studii, posibilele efecte sinergice ale medicamentelor pe bază de plante în combinație
cu BG sunt discutate critic și sunt analizate potențialele riscuri pentru sănătate. Dintre toate medicamentele derivate
din plante investigate până acum, familia cumarină pare să fie cea care a fost combinată cel mai pe scară largă cu
BG-urile care prezintă rezultate benefice. În ansamblu, analiza literaturii a relevat potențialul mare al acestei
abordări de sistem multifuncțional organic-anorganic ca alternativă avantajoasă la medicina convențională în mai
multe aplicații, dar evidențiază și necesitatea unor studii mai sistematice in vivo pentru a evalua eficienta. efectele
combinate dependente de timp și doză ale glicemiei și agenților fitoterapeutici.

1. Introducere
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 80% din populația lumii
folosește medicina tradițională pentru îngrijirea medicală primară, în cea mai mare parte
incluzând extracte de plante [1]. Într-adevăr, utilizarea plantelor medicinale este cunoscută
de mii de ani, iar în vremuri oamenii foloseau fitoterapie ca parte integrantă a artei
religioase [2]. După mii de ani, chiar și odată cu extinderea și îmbunătățirea cunoștințelor
despre plantele medicinale din diferite părți ale lumii, interesul pentru terapiile derivate
din plante a scăzut datorită inventării medicamentelor de sinteză, începând cu aspirina în
1897 [3] . În 1910, Raportul Flexner a evidențiat utilizarea medicinei convenționale și a
criticat utilizarea medicinei alternative, care a redus și mai mult utilizarea medicamentelor
naturale.
produse în descoperirea medicamentelor [2]. Medicina pe bază de plante a fost văzută ca
o „practică medicinală necalificată, neștiințifică și primitivă”, folosită de oameni fără acces
la medicina „adevărată” [3]. Cu toate acestea, în ultimii ani, fitoterapeutica a devenit din
nou populară, ceea ce poate fi demonstrat de numărul de lucrări publicate care conțin
„medicament pe bază de plante” ca cuvânt cheie (de la 733 în 2000 la 1778 în 2018 [Scopus,
01.03.19]).
Recent, un număr special al Jurnalului Internațional de Științe Moleculare s-a concentrat
pe produsele naturale din plante pentru sănătatea umană și evidențiază importanța și
interesul crescând pentru moleculele utile din surse vegetale pentru aplicații de îngrijire a
sănătății [4] .
Fitoterapeuticele sunt extrase din plante și sunt, de asemenea, cunoscuți ca metaboliți
secundari sau fitochimici. Metaboliții secundari de plante sunt necesari doar indirect de
către plante, în timp ce planta primară

*
Autorul corespunzator.
Adresă de e-mail: aldo.boccaccini@ww.uni-erlangen.de (AR Boccaccini).

https://doi.org/10.1016/j.biomaterials.2019.119288 Primit 26
martie 2019; Primit în formă revizuită 12 iunie 2019; Acceptat 15 iunie 2019 Disponibil online 16 iunie
2019 0142-9612/ © 2019 Elsevier
Ltd. Toate drepturile rezervate.
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
metaboliții sunt necesari pentru creșterea și întreținerea plantei.
Fitochimicele permit plantei să supraviețuiască și să se reproducă.
Substanțele fitochimice sunt toxine, feromoni, fitoalexine și alelochimice, care
îndeplinesc diferite funcții de descurajare a prădătorilor, de atragere a insectelor
pentru polenizare și de protecție împotriva infecțiilor microbiene [2]. Se crede că
fitochimicele au un spectru larg de efecte biologice pozitive, în timp ce au, în principiu,
puține efecte nedorite [5]. Fitoterapeuticele au fost studiate pe scară largă în
tratamentul bolilor cronice precum epilepsia, diabetul zaharat, hipertensiunea
arterială și afecțiunile cutanate cronice [6]. Cu toate acestea, complexitatea extractelor
de plante medicinale face dificilă demonstrarea efectului lor terapeutic specific,
standardizarea preparării acestora precum și determinarea cu exactitate a dozei
terapeutice. De exemplu, eficacitatea produselor cu afine pentru prevenirea infecțiilor
tractului urinar ar putea fi dovedită în mai multe studii (de exemplu [ 1,5,7,8]), dar
doza optimă, precum și metoda de administrare nu au putut fi arătate clar. Șaisprezece
studii diferite, inclusiv 1093 de pacienți, au arătat că valeriana (extract de plantă care
conține până la 200 de substanțe diferite, de exemplu cetone, fenoli și aminoacizi)
poate îmbunătăți calitatea somnului [5,9]. Cu toate acestea, rezultatele nu au fost
clare, deoarece studiile au avut o relevanță metodologică limitată [5]. În plus, utilizarea
fitoterapeuticilor a fost raportată în vindecarea rănilor [6], tratamentul cancerului [10]
și pentru tratarea afecțiunilor nervoase și musculare [11]. De asemenea, a fost
raportat efectul a 37 de extracte de plante medicale diferite asupra activității
moleculelor de adeziune celulară [12]. O alternativă propusă pentru a face mai
eficientă utilizarea fitoterapeuticilor este combinarea acestora cu biomateriale
„standard”, astfel încât să se poată obține efecte sinergice. De exemplu, compușii
derivați din plante sunt combinați cu chitosan, colagen [13], hidroxiapatită [14] sau
ochelari bioactivi (BG) (Tabelul 1).
Într-adevăr, sticla bioactivă în diferitele sale variante este considerată din ce în ce
mai mult în combinație cu compuși activi derivați de plante pentru a oferi biomateriale
alternative pentru o varietate de aplicații [15]. Interesul crescând în acest domeniu ne-
a determinat să pregătim această lucrare de revizuire, care acoperă lucrările publicate
anterior ca un rezumat al stadiului tehnicii. Ochelarii bioactivi din compoziție de silicați
au fost dezvoltați pentru prima dată în 1969, destinate înlocuirii osoase și reparării
defectelor osoase [16].
Prima compoziție de BG este cunoscută ca 45S5 BG și conține 45% în greutate SiO2,
24,5% în greutate Na2O, 24,5% în greutate CaO și 6% în greutate P2O5 [17]. În ultimele
decenii, mai multe compoziții de sticlă de silicat au fost dezvoltate și investigate
pentru o serie de aplicații, inclusiv materiale de înlocuire a oaselor, aplicații dentare și
de acoperire și schele de reparare a țesuturilor dure și moi [18] . În plus, au fost
produse pahare de fosfat și borat cu comportament de degradare controlat și
bioactivitate, stabilind noi membri ai familiei BG [19]. Pe lângă activitatea lor excelentă
de osteostimulare și promovarea vascularizației [20,21], BG-urile sunt deosebit de
interesante datorită „bioreactivității” lor, care se caracterizează prin capacitatea lor de
a se dizolva (parțial) în timpul scufundării în soluții fiziologice, așa cum se arată
schematic. în Fig. 1a) [19].
În timpul dizolvării, BG-urile eliberează ioni de relevanță biologică (de exemplu,
calciu, magneziu, potasiu și o varietate de ioni biologic activi în funcție de compoziția
sticlei [22]) și formează un strat de suprafață de hidroxiapatită (HA), care permite
sticlei să se lege de os. . Procesul de dizolvare și formare a unui astfel de strat de
suprafață de HA este bine descris în literatură [18,23–27]. Acest mecanism de dizolvare
care are ca rezultat eliberarea ionilor terapeutici și formarea unui strat de suprafață
de HA distinge BG-urile, datorită reactivității lor biologice distincte de suprafață, de
sticlele convenționale (silicatice), care pot fi considerate a fi „bioinerte” [19 ] . În ceea
ce privește formarea unei interfețe stabile din punct de vedere biologic în contact cu
țesuturile, este relevant să se evidențieze interacțiunile BG-urilor cu proteinele [28]
și capacitatea de legare a BG-urilor la colagen [29]. Mai multe studii au examinat, de
asemenea, comportamentul BG-urilor în contact cu țesuturile moi [30,31], cu un
interes crescând în aplicațiile de vindecare a rănilor ale BG [30,32]. În plus, cercetarea
se concentrează pe adăugarea de ioni terapeutici în BG pentru a introduce mai multe
funcții biologice, de exemplu efecte antibacteriene și antiinflamatorii și pentru
tratamentul cancerului [22,32].
2
Biomaterials 217 (2019) 119288
Pe lângă calea clasică de topire a sticlei pentru a fabrica BG, a fost dezvoltată și
tehnica sol-gel pentru a produce BG mezoporoase cu bioactivitate îmbunătățită [33].
Ochelarii Sol-gel oferă proprietăți superioare necesare pentru aplicațiile de inginerie
tisulară (în comparație cu sticlele derivate din topitură), cum ar fi suprafața mai mare,
structura mezoporoasă și rate mai mari de formare a stratului de suprafață de HA
[20,34] . Mai mult, prin combinarea tehnicii sol-gel cu chimia supramoleculară a
agenților tensioactivi, pot fi preparate BG mezoporoase ordonate [33,35]. Principala
îmbunătățire a unor astfel de pahare mezoporoase cu porozitate ordonată este
proprietatea de încărcare și eliberare a medicamentului, precum și structura de
suprafață bine definită legată de aranjamentul foarte ordonat al canalelor
mezoporului [20,33] . Prin utilizarea BG mezoporoase, medicamentele și factorii de
creștere pot fi încărcate și eliberate eficient (controlate de diametrul porilor, suprafața,
volumul porilor și funcționalizare), ceea ce le face deosebit de interesante pentru
utilizarea BG în combinație cu fitoterapeutice [33,34 ] . Combinația de BG și molecule
sintetice și medicamente, în special factori de creștere pentru os (de exemplu,
proteina morfogenetică osoasă [33,36]) și moi (de exemplu, factor de creștere a
endoteliului vascular [37]), inginerie tisulară, medicamente sintetice (de exemplu,
antibiotice [38] ] și molecule anticancer [39]) a fost o abordare comună de câțiva ani
pentru a îmbunătăți performanța biologică a BG. Ca o extindere naturală a unor astfel
de studii, în care au fost utilizate în principal medicamente/molecule sintetice, apar
rezultate ale cercetării care investighează apeuticele fitoterelor/medicamentele
derivate din plante pentru a îmbunătăți performanța biologică a BG.
Într-adevăr, combinația de BG cu fitoterapeutice dă naștere la noi dispozitive bioactive
care vor servi pentru transportul și eliberarea (controlată) a compușilor derivați din
plante pentru a utiliza în mod sinergic bioactivitatea componentei BG, dată de
eliberarea de ioni biologic activi. în timpul dizolvării BG și efectul terapeutic al
compușilor derivați din plante (Fig. 1b).[33]
Pentru administrarea medicamentului, cerințele precum bioresorbabilitatea, rata
de resorbție controlabilă și biocompatibilitatea trebuie îndeplinite de către purtător.
Aceste cerințe pot fi atinse prin utilizarea BG-urilor, în special atunci când sunt luate
în considerare BG-urile mezoporoase. Mai mult, prin aplicarea de biopolimeri naturali
(de exemplu, gelatină, celuloză, alginat etc. [40–43]), pot fi realizate sisteme de
eliberare a medicamentelor adecvate cu viteze de eliberare reglabile, care pot fi
combinate convenabil cu BG-uri pentru eliberarea controlată a fitoterapeuticilor .
38,40]. Folosind extracte din plante ca candidați pentru livrarea medicamentelor,
cunoștințele tradiționale adunate în ultimele mii de ani pot fi legate de știința
biomedicală modernă și de biomaterialele de inginerie. Această revizuire își propune
să acopere în mod cuprinzător pentru prima dată combinația de BG și extracte din
plante ca fitoterapeutice (Tabelul 1) pentru a produce sisteme de administrare
multifuncționale în principal pentru aplicații antibacteriene și pentru ingineria
țesuturilor și medicina regenerativă (deși alte aplicații sunt menționate ca fiind
adecvate). ).
S-a efectuat o căutare de literatură în bazele de date WEB OF
SCIENCE® și SCOPUS® prin utilizarea următoarelor cuvinte cheie: sticlă bioactivă,
biosticlă ȘI fitoterapeutice, polifenoli, fito, pe bază de plante, naturale, plante. Suntem
încrezători că utilizarea combinațiilor de astfel de cuvinte cheie ne-a permis să
identificăm studiile anterioare relevante în domeniu. Scopul este de a oferi cititorului
o privire de ansamblu asupra acestui domeniu de cercetare interesant, subliniind
potențialul și beneficiile așteptate de la o astfel de combinație inovatoare a unui
biomaterial modern și tradiție.
medicina nationala.
2. Combinația de BG cu fitoterapeutice
2.1. Curcuma longa (turmeric)
După cum s-a descris deja, numeroși agenți fitoterapeutici sunt cunoscuți și
utilizați ca mirodenii. Un exemplu binecunoscut este turmericul, care este rădăcina
măcinată a plantei Curcuma longa [63]. Pe lângă utilizarea turmericului ca condiment,
acesta poate fi utilizat în diverse aplicații medicale datorită prezenței compușilor
activi, cel mai popular fiind compusul polifenolic curcumină I (Fig. 2 a) [ 47,63 ] .
Turmericul și curcumina au
 3
Tabelul
1Prezentare
generală
a
studiilor
publicate
care
raportează
combinația
de
medicamente
din
plante
cu
ochelari
bioactivi.
galic,
Acid
polifenol
din
coaja
de
struguri
și
frunze
de
ceai
Cardioprotector,
verde
Anticancer Polifenol
din
coaja
de
struguri
și
frunze
de
ceai
verde Polifenol
din
coaja
strugurilor acid
galic Polifenol
din
cireș
dulce Polifenol
din
salvie Lawsone Icariin Icariin Daidzein Cumarină Compuși
antibiofilm
cu
propolis Propolis Neem Baiyao
Yunnan Turmeric
și
busuioc
sfânt Curcumină Curcumina
+
derivati
sintetici
de
curcuma Curcumină Curcumină Medicament
pe
bază
de
plante
Cardioprotector,
anticancer Cardioprotector anticancer
Antibacterian, antimicrobian
Anticancer, antimicrobian,
Antiinflamator,
inhibă
resorbția
osoasă antibacterian,
Antiinflamator,
antifungic,
antiviral tratamentul
Antiinflamator,
bolilor
osoase,
angiogenic tratamentul
Antiinflamator,
bolilor
osoase,
angiogenic Tratamentul
osteoporozei antiinflamator
Antimicrobian, antiinflamator,
Antibacterian,
antiviral,
antifungic antiinflamator,
Antibacterian,
antiviral,
antifungic antiinflamator,
Antibacterian,
antiviral Hemostatic,
antiinflamator,
angiogen antiinflamator,
Antimicrobian, antiinflamatorii,
Antimicrobiene,
tratamentul
bolilor
osoase antiinflamatorii,
Antimicrobiene,
tratamentul
bolilor
osoase antiinflamatorii,
Antimicrobiene,
tratamentul
bolilor
osoase antiinflamatorii,
Antimicrobiene,
tratamentul
bolilor
osoase Efectul
medicamentului
pe
bază
de
plante
Si02-
CaO-
Na2O-
Al2O3 SiO2-
CaO-
Na2O-
MgO-
P2O5-
K2O
(CEL2) MgO-
P2O5-
K2O
(CEL2) SiO2-
CaO-
Na2O-
(SCNA)
Al2O3
și
SiO2-
CaO-
Na2O MgO-
P2O5-
K2O
(CEL2) SiO2-
CaO-
Na2O-
(SCNA)
Al2O3
și
SiO2-
CaO-
Na2O SiO2-
CaO-
P2O5
(fabricat
prin
metoda
sol-
gel
și
de
stingere
a
topiturii) SiO2-
CaO-
P2O5
(fabricat
prin
metoda
sol-
gel
și
de
stingere
a
topiturii) 45S5
(SiO2-
CaO-
Na2O-
P2O5) 45S5
(SiO2-
CaO-
Na2O-
P2O5) 45S5
(SiO2-
CaO-
Na2O-
P2O5) 45S5
(SiO2-
CaO-
Na2O-
P2O5) CaO-
SiO2
(sticlă
mezoporoasă) CaO-
P2O5-
SiO2
(sticlă
mezoporoasă) CaO-
P2O5-
SiO2
(sticlă
sol-
gel) CaO-
P2O5-
SiO2
(Sol-
Gel) 45S5
(SiO2-
CaO-
Na2O-
P2O5) Si02-
CaO-
Na2O-
MgO-
P2O5-
K2O SiO2-
CaO-
MgO
(sticlă
mezoporoasă) CaO-
P2O5-
SiO2
(sol-
gel
microporos
și
sticlă
mezoporoasă) CaO-
P2O5-
SiO2
(sticlă
mezoporoasă) CaO-
P2O5-
SiO2
(sticlă
mezoporoasă) Compoziție
de
sticlă
bioactivă
În
combinație
cu
nanoparticule
de
argint celule
osteoblastice În
plus,
testarea
celulelor
folosind
sănătoase
și
canceroase În
combinație
cu
PCL
prin
metoda
de
turnare
cu
solvent În
combinație
cu
PCL
prin
metoda
de
turnare
cu
solvent combinație
cu
icariin Schela
BG
acoperită
cu
gelatină
reticulata
prin
EPD Schelele
BG
erau
cu
încărcate
medicamente
pe
bază
de
plante pe
schele
BG Microsferele
PHBV
cu
încărcate
medicament
pe
bază
de
plante
au
fost
acoperite fost
A
creat
un
sistem
de
livrare
amedicamentelor
sensibile
la
lumină În
comparație
cu
tetraciclina În
comparație
cu
sticla
dopată
cu
argint În
combinație
cu
ca
vaselina
unguent În
combinație
cu
gliadina
de
grâu S-
au
obținut
porozități
diferite
prin
metoda
sol-
gel
și
EISA Informații
suplimentare
Funcționalizarea
suprafeței
celor
două
BG Funcționalizarea
suprafeței
celor
două
BG Funcționalizarea
suprafeței
celor
două
BG deasupra
Acoperire
oțelului
inoxidabil
(acoperit
cu
PEEK/
BG) Compușii
de
merișor
au
fost
utilizați
pentru
comparație compozită-
Acoperire
PMMA
pe
oțel
inoxidabil Sticla
a
fost
dopată
suplimentar
cu
ceriu,
galiu
sau
zinc
[45] Sticla
a
fost
dopată
suplimentar
cu
Ga3+
[62] [60,61] [59] [58] [57] [56] [55] [40] [15] [53]
[54] [52] [48]
[49]
[50]
[51] [47] [46] [44] Ref.
Biomaterials 217 (2019) 119288 i colab. K. Schuhladen,
Machine Translated by Google
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
Fig. 1. Efectul sinergic al medicamentelor pe bază de plante eliberate a) de pe suprafețele de sticlă bioactivă și b) în combinație cu ionii terapeutici din purtătorii de sticlă mezoporoasă.
au demonstrat potențialul de vindecare a rănilor datorită proprietăților
lor antimicrobiene și antiinflamatorii [44,63]. Se crede că efectele
antiinflamatorii ale curcuminei și curcuminei împotriva diferitelor
organisme infecțioase rezultă din multiple mecanisme, cum ar fi
distrugerea membranelor bacteriene, inhibarea mașinilor de replicare a
bacteriilor, modificarea expresiei genelor și limitarea formării biofilmului .
63]. O revizuire sistematică a raportat eficacitatea curcuminului
(aproximativ 1000 mg/zi) în tratamentul artritei prin reducerea durerii și
a inflamației [64]. S-a demonstrat, de asemenea, că prin suplimente
orale, sensibilitatea și producția de insulină pot fi crescute, ceea ce
deduce potențialul antidiabetic al turmericului [65]. Mai mult, Curcuma
longa a fost folosită în inhibarea replicării HIV, tratamentul bolii
Alzheimer, suprimarea infarctului miocardic și pentru tratamentul unei
varietăți de cancere [45,46,63]. Datorită capacității sale de a inhiba selectiv
proliferarea celulelor tumorale, curcumina este un candidat promițător
pentru aplicațiile de administrare a medicamentelor, deoarece nu are
niciun efect sau are efecte minore asupra ciclului celular normal [44]. De
asemenea, s-a demonstrat că curcumina și alți compuși din aceeași
familie chimică sunt de ajutor pentru tratarea bolilor osoase, deoarece
promovează diferențierea osteogenă și contribuie la osteointegrarea
implantului [48]. Pe lângă mecanismele deja descrise, subprodușii activi
chimic sunt generați de metabolismul curcuminei în intestin și ficat, care
poate exercita și efecte benefice importante [63]. Cu toate acestea,
dezavantajul curcuminei este biodisponibilitatea sa slabă datorită
solubilității sale limitate și stabilității relativ ridicate în condiții fiziologice [45,46].
Mai multe studii au abordat combinația de curcumină cu BG și au
examinat potențialul beneficiu simultan al acestui compus în combinație
cu BG. De exemplu, Malavasi et al. a raportat sinteza și caracterizarea
particulelor de BG mezoporoase
Biomaterials 217 (2019) 119288
produs pe calea sol-gel și combinația cu curcumină [44].
Pe lângă funcțiile sale biologice descrise, curcumina funcționează ca un
chelator de metal, având o afinitate deosebită mare pentru acizii Lewis
duri (atomi mici donatori), ca de exemplu pentru Ga3+, care este
cunoscut pentru activitatea sa farmacologică [44]. Prin urmare, prin
utilizarea chimiei de coordonare, gelurile bioactive precum și sticlă de
silicat mezoporoasă (compoziție molară: 15 CaO - 5 P2O5 - 80 SiO2 și 14,5
CaO - 4,8 P2O5 - 77,3 SiO2 – 3,4 Ga2O3) care conțin Ga au fost încărcate
cu curcumină. S-a constatat că există o corelație directă între cantitatea
de curcumină încărcată și suprafața exterioară a sticlei, ochelarii cu gel
prezentând o eficiență de încărcare mai mare decât paharele
mezoporoase. În plus, rezultatele au arătat că prin introducerea de Ga3+
în compoziția de sticlă, cantitatea de curcumină încărcată poate fi
crescută. Mai mult, eliberarea de molecule de medicament a condus la o
eliberare mai scăzută a ionilor Ga3+ în fluidul corporal simulat (SBF),
indicând o stabilizare a ionilor Ga3+ și, prin urmare, un efect potențial
combinat al moleculei din plante și al ionului metalic terapeutic [44].
Același grup [45] a sintetizat cu succes BG mezoporos (pe baza acelorași
compoziții de silicați menționate mai sus) care conține diferite concentrații
de ioni de ceriu, galiu sau zinc. Paharele mezoporoase produse au fost
încărcate cu curcumină și a fost examinată eliberarea în SBF. După cum s-
a descris mai sus, afinitatea ridicată a curcuminei față de acizii Lewis duri
ca ionii Ga3+ și Ce3+ a condus la absorbția maximă a medicamentului pe
bază de plante pentru BG mezoporoase care conțin cea mai mare
cantitate de galiu și ceriu. Cu toate acestea, interacțiunea dintre acizii
Lewis duri și curcumină a avut un efect negativ asupra eliberării
medicamentului, ceea ce a fost demonstrat de concentrațiile de eliberare
a medicamentului in vitro (sub limita terapeutică) [45] . Într-un studiu de
urmărire [46], același grup a examinat sistematic influența substratului BG asupra ca
4
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
Fig. 2. Structura a) curcuminei (la pH 3–7), componenta principală a curcumei
[44,63], b) cumarinei (moleculă prototip a familiei) [66], c) daidzeină [67], d )
acid galic [68], e) icariin [69] și lawsone [70].
au produs BG microporoase prin sol-gel și BG mezoporoase prin procesul de auto-
asamblare indusă de evaporare (EISA) cu aceeași compoziție ca cea raportată
anterior. Paharele produse au fost încărcate cu curcumină și în plus cu doi derivați
sintetici ai curcuminei (și anume K2T21 și K2T23), care au fost concepute pentru a
crește stabilitatea curcuminei. Efectuând studii de eliberare în apă și în SBF, s-a
constatat că medicamentul pe bază de plante și un derivat (K2T21) ar putea fi
eliberați continuu, totuși cu scăderea concentrației în funcție de timpul de imersie.
Mai mult, s-a dovedit că cantitatea de medicament încărcat depinde de polaritate
și de dimensiunea derivatului de curcumin, în timp ce cinetica de eliberare depinde
în plus de proprietățile soluției, în special de pH. Sa constatat, de asemenea, că
diferitele porozități ale sol-gelului și ale sticlelor mezoporoase nu au afectat în mod
semnificativ încărcarea și eliberarea medicamentului pe bază de plante [46].
Un alt studiu recent [47] a raportat utilizarea silicatului de calciu magne siu
mezoporos (m-MCS) combinat cu gliadină de grâu pentru a produce o schelă macro-
mezoporoasă, care a fost apoi testată ca posibil sistem de administrare a
medicamentelor pentru curcumină. S-a studiat influența m-MCS asupra proprietăților
schelelor compozite și s-a constatat că mezoporozitatea, absorbția de apă,
degradabilitatea precum și capacitatea de mineralizare a HA a schelelor au fost
îmbunătățite semnificativ odată cu creșterea conținutului de m-MCS. Cu toate
acestea, s-a demonstrat că rezistența la compresiune a schelei compozite scade
datorită prezenței m MCS. Folosind compozitul care oferă cea mai mare porozitate,
cercetătorii au examinat efectul încărcării medicamentului folosind curcumină.
Medicamentul putea fi eliberat lent (după o eliberare în explozie la începutul
experimentului), deoarece cea mai mare parte a medicamentului a fost adsorbită
în interiorul mezoporilor schelei compozite și s-a demonstrat că schelele încărcate
cu medicamente au avut activitate antibacteriană împotriva S. aureus [47 ] .
Pe lângă utilizarea paharelor mezoporoase sau a schelelor care conțin BG
pentru a elibera curcumina, este, de asemenea, posibilă aplicarea medicamentului
pe bază de plante pe un implant metalic prin dezvoltarea de acoperiri compozite.
Floroian și colab. [48] poli(metacrilat de metil) combinat (PMMA), pulbere BG și ayurvedic
5
Biomaterials 217 (2019) 119288
extracte pentru acoperirea oțelului inoxidabil. Extractele ayurvedice folosite au
fost turmeric și busuioc sfânt. Diferite părți ale ocimum sanctum (cunoscut sub
numele de busuioc sfânt), aparținând familiei de plante Lamiaceae, au prezentat
activități/proprietăți antimicrobiene, antiinflamatoare,
analgezic, antipiretice, Sunt
munomodulătoare, adaptogene, antidiabetice, antioxidante și anticancerigene
[71] . Mai mult, se știe că acest compus din plante are efecte pozitive asupra
vindecării rănilor [72]. Scopul din spatele acestui studiu a fost de a pregăti un
implant cu costuri reduse (folosind oțel inoxidabil), care nu prezintă scurgeri de
metal și oxizi de metal în corpul uman (folosind acoperire cu polimer) care prezintă
o osteointegrare rapidă (folosind BG), precum și oferind antimicrobiene. efecte
(folosind turmeric/busuioc sfânt). Proba multifuncțională a arătat formarea de
apatită în timpul scufundării în SBF, care a protejat suplimentar implantul metalic
împotriva coroziunii.
În plus, s-a demonstrat că suprafața rugoasă favorizează aderența celulară. Probele
care conțin turmeric au prezentat o eliberare rapidă a medicamentului pe bază de
plante, concomitent cu dizolvarea BG, în timp ce compozitele care conțin busuioc
sfânt au prezentat o eliberare lentă, după dizolvarea BG.
Prin urmare, s-ar putea concluziona că straturile sintetizate produse sunt
multifuncționale, oferind bioreactivitate pentru realizarea legăturii osoase, efecte
antimicrobiene și o barieră puternică împotriva eliberării ionilor din substratul din
oțel inoxidabil în organism, ceea ce le face interesante pentru aplicații ortopedice
[48] .
2.2. unguente Yunnan Baiyao
Yunnan Baiyao este un medicament pe bază de plante chinezești, care a fost
folosit de aproape 100 de ani [49,73]. Poate fi administrat fie oral, fie aplicat local
sub formă de pulbere, capsule, aerosoli sau tinctură. Pentru ambele aplicații,
limitarea dozei a fost raportată a fi între 0,25 g și 4 g pe zi [73]. Inițial, Yunnan
Baiyao a fost folosit ca agent hemostatic topic [49]. Cu toate acestea, poate fi folosit
și pentru a promova fluxul sanguin normal prin îndepărtarea sângelui uscat excesiv
care stagna. Mai mult, Yunnan Baiyao a demonstrat efecte antiinflamatorii, precum
și reglarea funcțiilor imune [73]. Într-un studiu realizat de Cong și colab. [49], a fost
investigat efectul continuu al 45S5 BG și Yunnan Baiyao asupra vindecării rănilor la
șobolani diabetici. Unguentele au fost produse prin amestecarea diferitelor cantități
de Yunnan Baiyao cu particule de BG (< 53 μm) și vaselină. Unguentele obținute au
fost investigate in vivo și au fost comparate cu șobolani nediabetici tratați cu soluție
salină, cu șobolani diabetici tratați cu soluție salină și cu șobolani diabetici tratați
doar cu vaselină. Studiul in vivo a arătat că unguentele care conțin Yunnan Baiyao
aveau capacități de vindecare a rănilor mai bune în comparație cu vaselina și soluția
salină. Acest lucru a fost dovedit printr-un răspuns inflamator mai scăzut, precum
și o proliferare mai mare a fibroblastelor, formarea țesutului de granulație și
vascularizare. Cu toate acestea, prin utilizarea unguentului care conține numai
Yunnan Baiyao, rezultatele nu au fost la fel de bune ca cele obținute prin utilizarea
unguentelor care conțin numai BG, care au arătat doar diferențe minore față de
unguentele care conțin Yunnan Baiyao și BG. A fost confirmat un efect sinergic
între particulele BG și Yunnan Baiyao [49].
2.3. Neem
O altă plantă medicală, cunoscută și folosită de mult timp în diferite părți ale
Asiei și Africii, este neem (Azadirachta indica), care aparține familiei de mahon [50].
Un manuscris vechi de 350 de ani a consemnat utilizarea florii pentru prevenirea și
tratarea tulburărilor, a frunzei pentru ulcere și a scoarței pentru tulburări psihice și
pentru tratarea sistemului nervos central [74]. De asemenea, se știe că neem are
proprietăți antibacteriene, antiinflamatorii și antivirale [50]. Până în prezent, din
neem puteau fi izolate peste 300 de substanțe fitochimice, despre care se crede că
sunt părțile biologic active ale plantei [74]. Într-un prim studiu folosind neem în
combinație cu BG, Prabhu și colab. [50] au preparat nanoparticule de silicat BG
(SiO2-CaO-P2O5) prin metoda sol-gel și le-au dopat cu pudră de frunze de neem sau
cu argint. Nanoparticulele de sticlă obținute au avut o dimensiune a particulei mai
mică de 50 nm. Grupul a testat cele trei particule diferite de BG folosind SBF, iar
rezultatele au arătat că particulele de BG
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
care conțineau argint și nanoparticulele de BG nedopate au fost mai bioactive decât
nanoparticulele de BG care conțineau pudră de frunze de neem. Acest lucru a fost
confirmat suplimentar prin teste directe pe celule folosind linia celulară de
adenocarcinom gastric uman. Cu toate acestea, testele antimicrobiene au
demonstrat că noparticulele BG na care conțin pulbere de frunze de neem au o
activitate antibacteriană mai bună decât nanoparticulele BG care conțin argint. În
concluzie, studiul a arătat că sticla bioactivă dopată cu neem poate fi utilizată pentru
a preveni infecția microbiană în aplicațiile de inginerie tisulară [50]. Studiul a arătat,
de asemenea, un aspect interesant al utilizării fitoterapeuticelor ca agenți
antibacterieni, și anume necesitatea de a compara activitatea antibacteriană a unor
astfel de agenți materiale cu cea a Ag, un agent antibacterian binecunoscut deja în
uz.
2.4. Propolis și merișor
Propolisul, numit și „clei de albine”, este o substanță naturală, asemănătoare
ceară, care este colectată de albinele lucrătoare de la numeroase specii de plante
(de exemplu fag, conifere și arin) și amestecată cu polen, enzime de albine și ceară
[75,76] . ]. Propolisul are o istorie lungă ca medicament alternativ și a fost folosit ca
tratament pentru răceli, răni și ulcere de către diferite civilizații [75]. Poate consta
din peste 300 de substanțe diferite, în funcție de originea sa și de timpul de colectare
și în general conține, printre alți polifenoli, cetone și aldehide fenolice [76]. S-a
raportat că Pro polis oferă activități antibacteriene, antifungice, antitumorale,
antiinflamatorii, antioxidante și antivirale, precum și că prezintă o influență pozitivă
asupra vindecării rănilor și a regenerării osoase [51,75-77]. De exemplu, Grenho et
al. [78] a combinat propolisul cu nanohidroxiapatita și a demonstrat că compozitul,
în funcție de cantitatea de propolis, a condus la o reducere a creșterii bacteriilor și
a formării biofilmului, în timp ce nu a prezentat niciun efect negativ asupra
fibroblastelor [78] .
Andrade et al. [51] au încorporat propolis (cu sau fără adaos de tetraciclină) în
diferite BG sol-gel (compoziție (SiO2)x (P2O5)y(CaO)z) și au examinat eliberarea
componentelor încărcate. În comparație cu antibioticul tetraciclină, propolisul ar
putea fi eliberat într-un ritm controlat chiar și după 20 de zile (90% din tetraciclină a
fost eliberată în 4 zile). Prin urmare, rezultatele au indicat posibila utilizare a
propolisului într-un sistem de eliberare a medicamentului bazat pe sol-gel BG [51].
Pe baza acestor rezultate, un alt grup a combinat 58S BG mezoporos (compoziție în
% în greutate: 58 SiO2, 33 CaO și 9 P2O5) cu compuși antibiofilm de propolis și
merișor [52]. Sucul de merișor este cunoscut, pe lângă faptul că este folosit pentru
prevenirea și tratarea infecțiilor urinare, pentru a conține până la 65%
proantocianidine și pentru a asigura atât funcții antibacteriene, cât și anticancerigene
[79] . Particulele BG mezoporoase descărcate și încărcate cu componentele naturale
au fost scufundate în SBF timp de până la 72 de ore. În timp ce toate probele au
arătat formarea de hidroxiapatită, particulele de BG mezoporoase neîncărcate au
fost mai reactive din punct de vedere chimic. În rezumat, particulele BG încărcate
au arătat rezultate promițătoare de bioactivitate în testul SBF efectuat, totuși
eliberarea medicamentului și efectele tibacteriene care rezultă încă trebuie
examinate [52]. Într-un alt studiu realizat de Vasconcelos et al. [80], BG sol-gel
(compoziție în % mol: 80 SiO2, 16 CaO și 4 P2O5) au fost încărcate cu pro polis verde
și roșu și a fost evaluată activitatea lor antimicrobiană. Rezultatele au arătat că, în
general, propolisul roșu este mai eficient împotriva tuturor bacteriilor testate decât
propolisul verde. În plus, sa demonstrat că ambele tipuri de propolis încorporate în
glicemia au avut efecte antimicrobiene [80]. Cu toate acestea, în acest studiu nu au
fost efectuate teste privind citotoxicitatea și eliberarea medicamentelor și, prin
urmare, acestea trebuie făcute pentru a evalua în mod realist sistemul compozit în
aplicații biomedicale specifice. Pe baza dovezilor disponibile până în prezent,
compușii de propolis și merișor combinați cu BG sol-gel rămân un sistem foarte
atractiv pentru investigațiile viitoare.
2.5. Produse vegetale secundare/polifenoli combinați cu BG
Multe rapoarte despre extracte dintr-o gamă enormă de plante pentru uz
biomedical pot fi găsite în literatură (vezi de exemplu [5,6,12]).
6
Biomaterials 217 (2019) 119288
Majoritatea acestor extracte constau din polifenoli activi biologic, care reprezintă o
clasă mare de metaboliți secundari ai plantelor. Polifenolii pot fi împărțiți în grupele
de flavonoide, taninuri, antociani, acizi fenolici, stilbene, lignani, lignine și cumarine
[7]. Următoarele secțiuni raportează eforturile depuse pentru exploatarea activității
biologice a unor astfel de polifenoli în combinație cu BG.
2.5.1. Cumarină (fasole tonka)
Un grup reprezentativ de polifenoli este cel al cumarinelor, care poate fi găsit
în principal într-o gamă largă de surse de plante și, suplimentar, în bacterii și ciuperci
[66]. Cumarina a fost recunoscută pentru prima dată în anii 1820 ca aroma dulce
asemănătoare fânului a boabei de tonka [53]. Fig. 2b prezintă molecula părinte a
familiei cumarine. Cumarinele cuprind o gamă largă de modificări ale structurii
prezentate în Fig. 2b , în timp ce pirano- și furano-cumarinele sunt active
farmacologic. A fost studiată utilizarea cumarinelor ca molecule antimicrobiene,
concentrându-se în special pe cumarinele care au substituții de hidrocarburi cu lanț
lung [66]. În plus, se știe că cumarinele au proprietăți anticancerigene,
antiinflamatorii, timicrobiene, antioxidante și anticoagulante [66]. Rapoarte recente
au descris în plus potențialul cumarinei de a fi utilizat ca compuși naturali netoxici,
antiinfecțioși [81,82].
Pe lângă faptul că este cunoscută pentru funcția sa farmacologică, cumarina
este cunoscută și ca un compus sensibil la lumină. Lin i colab. [53] a combinat BG
mezoporoasă (SiO2-CaO) cu cumarină pentru a crea un sistem de eliberare
controlată prin comutare foto. Prin utilizarea luminii UV cu lungime de undă mai
mare de 310 nm, porii BG mezoporoase modificate cu cumarină ar fi închise și
medicamentele ar putea fi prinse în mezopori. Apoi, folosind o lungime de undă mai
mică de 250 nm, fotodimerizarea indusă ar putea fi regenerată și medicamentul
prins ar fi eliberat.
S-a dovedit că eliberarea controlată foto este reversibilă și eliberarea poate fi
controlată cu ușurință. În general, acest studiu a demonstrat că ochelarii mezoporoși
în combinație cu cumarină pot fi utilizați ca un sistem inteligent de administrare a
medicamentelor sensibil la lumină, ceea ce este o abordare foarte interesantă
pentru medicina regenerativă [53].
2.5.2. Daidzein
Izoflavonele reprezintă un grup de substanțe chimice vegetale care se găsesc
în mod natural, care sunt uimitor de similare în structura lor chimică cu estrogenii
de la mamifere [67]. Acești polifenoli se leagă de receptorii de estrogen, acționând,
prin urmare, ca imitații de estrogen și pot iniția acțiuni asemănătoare estrogenului.
Cu toate acestea, estrogenii pot avea efecte asupra membranelor plasmatice și
asupra căilor de semnalizare celulară, ceea ce înseamnă că la anumite concentrații,
izoflavonele pot antagoniza și inhiba acțiunea estrogenului [83]. O izoflavonă
populară este daidzeina (Fig. 2 c), care se găsește în boabe de soia, fructe și nuci. Pe
lângă efectele sale potențiale asupra sănătății în domeniul chimioprevenției bolilor
cardiovasculare și cancerului de prostată, daidzeina a fost luată în considerare în
combinație cu biomateriale.
[54,84], în special pentru efectul său potențial în prevenirea și tratarea osteoporozei
[54,84. Datorită legării izoflavonelor de receptorii de estrogeni, daidzeina are un
efect anabolic asupra celulelor osteoblastice [54].
Cu toate acestea, biodisponibilitatea orală slabă datorită solubilității sale scăzute în
apă și absorbției intestinale scăzute sunt principalele dezavantaje ale daidzeinei [84].
Pentru a rezolva acest dezavantaj, Chen et al. [54] au dezvoltat microsfere
polimerice încărcate cu daid zeină folosind metoda de evaporare a solventului cu o
singură emulsie ulei-în-apă. Într-un prim studiu, microsferele au fost încorporate
într-o matrice polimerică acoperită pe un substrat metalic, de exemplu pentru a
servi ca sistem de acoperire cu eliberare a daidzeinei pentru implanturi ortopedice.
Sa demonstrat că o cantitate reglabilă de daidzeină poate fi încorporată în
microsfere, iar medicamentul natural poate fi eliberat printr-un mecanism controlat
de difuzie. Evaluând învelișul multistrat în testele de cultură celulară preliminară, a
fost găsită o concentrație critică de daidzeină de 1 μg/ml, iar celulele MC3T3-E1 au
prezentat o activitate ALP semnificativ mai mare în prezența daidzeinei [54] . Într-un
studiu de urmărire [84], microsferele au fost acoperite pe schele 45S5 BG fabricate
prin metoda replicii cu spumă. Prin utilizarea acoperirii prin scufundare, microsferele
ar putea fi dispersate omogen pe suprafața schelelor BG. Prin înmuiere
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
schelele încărcate cu microsfere din SBF, s-a putut confirma că hidroxiapatita a
crescut pe suprafața schelei, precum și pe microsfere în decurs de trei zile. S-a
constatat că microsferele sunt prezente pe schelă timp de până la 28 de zile [84].
2.5.3. Icariin (Epimedium sagittatum)
Un alt flavonoid de interes în aplicațiile biomedicale este icariina, componenta
farmacologică majoră a frunzelor uscate ale plantei medicinale Epimedium L [85].
Structura chimică a icariinei (C33H40O15) este dată în Fig. 2 e [14]. Acest flavonoid
este raportat a fi ieftin, sigur, stabil din punct de vedere chimic și are un punct de
topire ridicat [14,69]. Pe lângă proprietățile sale antiinflamatoare și capacitatea de
a spori viabilitatea neuronală, icariina este cunoscută în principal pentru prevenirea
și tratamentul bolilor legate de oase [13,69,85,86]. Studiile in vitro și in vivo au
arătat că, prin utilizarea icariinei, diferențierea osteogenică a celulelor
preosteoblastice ar putea fi indusă și activitatea de inducție osteogenă ar putea fi
îmbunătățită [69]. În plus, icariina este capabilă să inhibe resorbția osoasă [87]. Mai
mult, s-a demonstrat că icariina este capabilă să induce angiogeneza prin stimularea
migrării și proliferării celulelor endoteliale [69].
Pentru a verifica că icariina poate promova angiogeneza și regenerarea osoasă,
Jing și colab. a efectuat mai întâi un studiu in vitro folosind celule stem derivate din
adipos de șobolan (ASC) și celule progenitoare endoteliale de șobolan (EPC) [15].
Grupul a descoperit că expresia proteinei VEGF a fost crescută datorită
tratamentului cu flavonoid și VEGF secretat.
a fost capabil să promoveze în continuare angiogeneza EPC-urilor de șobolan, ceea
ce a fost dovedit prin formarea îmbunătățită a structurilor tubulare în cultura
celulară. În al doilea rând, grupul a pregătit schele 45S5 BG prin metoda replicii cu
spumă și a încărcat schelele obținute cu icariină. Ei au efectuat un studiu in vitro,
care nu a arătat nicio diferență în viabilitatea ACS-urilor pe schele nedopate și
dopate cu icariină. Schelele au fost de asemenea caracterizate in vivo. În timpul
evaluării studiului in vivo, s-a constatat că schelele care conțin icariină au prezentat
potențial îmbunătățit de regenerare osoasă prin îmbunătățirea formării osoase noi
și a neovascularizării în comparație cu schelele nedopate [15]. Într-un studiu similar,
Reiter et al. [40] au acoperit schele din sticlă bioactivă 45S5 (produse prin metoda
replicii cu spumă) cu gelatină în combinație cu icariină pentru a dezvolta schele
adecvate pentru aplicații de vindecare osoasă care ar trebui să prezinte eliberare
susținută de icariină ( Fig. 3). Schelele acoperite cu gelatină-icariină au fost reticulate
utilizând fie clorhidrat de N-(3-dimetilaminopropil)-N'-etilcarbodiimidă/N-
hidroxisuccinimidă sau acid cafeic ca agent de reticulare și proprietățile mecanice,
chimice și (prin utilizarea SBF) bioactive rezultate ale au fost evaluate schelele icariin-
gelatina-BG. S-ar putea demonstra că eliberarea medicamentului poate fi controlată
prin utilizarea diferiților agenți de reticulare și că prezența icariinei a sporit rata de
formare a hidroxiapatitei în timpul dizolvării schelelor compozite din SBF (Fig. 3 ) .
Prin urmare, a fost introdusă o schelă BG cu proprietăți mecanice și bioactivitate
îmbunătățite, precum și funcție de livrare a medicamentelor prin utilizarea
substanței din plante icariin [40]. Studiile viitoare trebuie să ia în considerare
caracterizarea in vivo a unor astfel de schele BG care eliberează icariin.
2.5.4. Lawsone (Lawsonia inermis)
Lawsonia inermis, bine cunoscută sub numele de Henna, crește în mod natural
în zonele tropicale (de exemplu, Africa de Nord, Sri Lanka, India) și aparține familiei
Lythracae [88]. Henna este populară pentru a fi folosită ca agent cosmetic pentru a
păta unghiile, pielea și părul [89]. Planta conține mai mulți constituenți precum
flavonoide, betulina, cumarine și substanța, care este responsabilă pentru culoare,
lawsone. Lawsone, 2-hidroxi-1,4-naftochinona, poate fi găsită în frunzele uscate ale
plantei într-o concentrație de până la 0,4–1,5% [88]. Lawsone (Fig. 2 f) s-a dovedit a
fi antiinflamator și testele in vivo cu șobolani au arătat rezultate promițătoare
atunci când se folosește lawsone pentru tratarea arsurilor [89]. Mai mult, așa cum
sa raportat într-o scurtă recenzie [90], lawsone este activ împotriva mai multor
bacterii, viruși, ciuperci și paraziți.
Pentru a oferi efecte antibacteriene în combinație cu bioactivitatea BG, Ur
Rehman și colab. [55] depus (prin electroforetică
7
Biomaterials 217 (2019) 119288
depunere, EPD) chitosan împreună cu 45S5 BG derivat din topitură și lawsonă
deasupra substraturilor din oțel inoxidabil, care au fost acoperite anterior cu
polieteretercetonă (PEEK) și același BG. Pe lângă faptul că au arătat efect
antibacterian împotriva Staphylococcus carnosus, probele cu acoperire dublu au
prezentat o rezistență la coroziune mai mare în comparație cu oțelul inoxidabil
neacoperit. Mai mult, testele SBF au confirmat bioactivitatea prin formarea unui
strat de HA deasupra probelor acoperite și, de asemenea, eliberarea susținută de
lawsone din stratul compozit a putut fi măsurată pentru o perioadă de șase luni.
Acest studiu a confirmat utilizarea EPD pentru a acoperi oțelul inoxidabil în mod
sinergic cu BG și un medicament din plante, în acest caz lawsone, pentru a crea o
structură multifuncțională multistratificată. Cu toate acestea, trebuie efectuate
analize suplimentare sub formă de teste de biologie celulară și studii in vivo pentru
a demonstra în continuare potențialul unor astfel de acoperiri combinate care
cuprind BG și lawsone [55].
2.5.5. Polifenoli îmbogățiți din salvie (salvia officinalis L.) și din fructe și frunze de
cireș dulce (Prunus avium L.)
O sursă bogată de polifenoli este Salvia officinalis L. (salvie), care aparține
familiei Lamiaceae [56]. Salvia este folosită în mod obișnuit pentru aromatizarea
condimentelor culinare. Cu toate acestea, a fost sugerat și pentru tratament medical
datorită proprietăților sale antispastice, antiinflamatorii și antimicrobiene [91]. Mai
mult, este cunoscut ca un agent carminativ și mucolitic, ca un regulator hormonal
și ca un inhibitor al resorbției osoase [91,92]. O altă sursă de polifenoli este sămânța
fructului de cireș dulci aparținând familiei genului Rosaceae. Compușii polifenolici
extrași din fructele de cireș dulci constau în principal din taninuri, flavanoli,
hidroxicinamați, furnici și flavan-3-oli. Pe lângă aceste componente antioxidante,
cireșele conțin și acid ascorbic, care poate reduce riscul de boli precum cancerul,
bolile cardiovasculare și accidentul vascular cerebral, și alcool periilil, care este
eficient împotriva formării și creșterii unor tipuri de cancer [93 ] .
Pentru a verifica efectul pozitiv al polifenolilor extrași din salvie, Dziadek și
colab. au folosit BG (compoziție în mol%: 40 SiO2, 54 CaO și 6 P2O5) produse fie
prin tehnica de stingere a topiturii, fie prin sol gel pentru a evalua un compozit
care conține PCL fabricat prin metoda de turnare cu solvent [56]. În timpul
procesului de fabricare a filmelor compozite, grupul a îmbogățit suplimentar filmele
cu extract de salvie. Compozitul a arătat o hidrofilitate îmbunătățită, precum și o
excelentă bioactivitate in vitro. În plus, pot fi găsite efecte antioxidante potențiale
împotriva radicalilor și activități anticancerigene împotriva celulelor canceroase
WM266-4.
Mai mult, prin utilizarea BG sintetizat sol-gel (compoziție în % mol: 40 SiO2, 54 CaO
și 6 P2O5) eliberarea compușilor polifenolici a fost mai lentă decât prin utilizarea
BG derivat din topitură (cu aceeași compoziție).
Prin urmare, grupul a concluzionat că cinetica de eliberare poate fi controlată prin
utilizarea diferitelor tipuri de particule BG [56]. Același grup de cercetare a examinat
într-un alt studiu utilizarea compușilor polifenolici extrași din frunze și fructe de
cireș folosind același sol-gel sau BG și PCL derivat din topitură, produși prin tehnica
de turnare cu solvent [57] . Sa raportat că, în ciuda faptului că concentrațiile mai
mari de compuși polifenolici ar putea fi determinate în extractele de frunze în
comparație cu extractele de fructe, mai mulți compuși polifenolici s-au putut găsi
pe suprafața filmelor compozite care conțin extracte de fructe. În plus, metoda de
fabricare a BG a provocat interacțiuni diferite între componenta BG și compușii
polifenolici. Prin urmare, s-ar putea concluziona că prin alegerea extractului de
frunze sau fructe în combinație cu sol-gel sau sticlă derivată din topitură,
umecbilitatea suprafeței, bioactivitatea in vitro, precum și activitatea antioxidantă
pot fi modulate [57] .
2.5.6. Funcționalizarea suprafeței folosind polifenoli
Datorită sensibilității lor la hidroxilare, BG-urile pot fi funcționalizate de
aminosilani și grefate de diferite molecule biologice [94].
Verné și colab. au investigat pe larg posibilitatea altoirii diferiților polifenoli pe
suprafața BG [58–62,95]. Într-un studiu preliminar, acidul galic a fost folosit ca
moleculă model [58]. Această moleculă și derivații ei, prezentati în Fig. 2d , reprezintă
o mare familie de polifenoli, care pot fi extrași din diferite plante medicinale.
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
Se știe că acidul galic, pe lângă faptul că este un antioxidant natural, posedă
numeroase proprietăți biologice și farmacologice, de exemplu inducerea apoptozei
celulelor canceroase și este un agent antibacterian [68]. Pentru a verifica aceste
proprietăți benefice, două BG au fost utilizate ca purtător localizat pentru acidul
galic. Cele două BG, SCNA (compoziție în mol%: 57 SiO2, 34 CaO, 6 Na2O și 3 Al2O3)
și CEL2 (compoziție în mol%: 45 SiO2, 26 CaO, 15 Na2O, 7 MgO, 4 K2O și 3 P2O5),
care oferă o bioactivitate scăzută, respectiv ridicată, au fost alese pentru a optimiza
funcționalizarea suprafeței și pentru a înțelege rolul diferitelor condiții de suprafață.
Grupul a reușit să funcționeze cu succes diferitele suprafețe prin activarea
suprafeței, urmată de expunerea grupului hidroxil și, în final, grefarea acidului
galic. Cantitatea de acid galic grefată la suprafață a fost mai mare pentru sticla cu
reactivitate mai mare comparativ cu sticla cu reactivitate mai mică dovedită prin
testele Folin-Ciocalteu [96], analizele XPS și SEM-EDX [58]. În plus, acidul galic a fost
grefat cu succes pe o sticlă-ceramică feromagnetică și s-a dovedit că o cantitate
minimă de acid galic poate fi eliberată în apă distilată [95].
Într-un studiu similar, grupul a folosit (în loc de acid galic) polifenoli extrași din
coaja strugurilor [59]. Compușii fenolici găsiți în pielea strugurilor conțin de obicei
quercetină, kaempferol, proantocianidine și acid galic, despre care se știe că au
activitate antioxidantă [58].
În plus, diferite studii au examinat efectul de cardioprotecție raportând că polifenolii
extrași din pielea strugurilor pot induce apoptoza liniei celulare tumorale de
prostate [97,98]. Grupul a putut grefa polifenoli de piele de struguri pe aceleași
două BG folosind metoda descrisă anterior [58]. Mai mult, s-a constatat aceeași
relație între bioactivitatea BG-urilor și cantitatea de polifenol grefată pe suprafața
BG-urilor (reactivitatea mai mare a sticlei permite altoirea unei cantități mai mari de
polifenoli) [59] . S-a efectuat o examinare ulterioară a BG cu reactivitate mai mare
și a fost investigată altoirea cu acid galic și polifenoli extrași din coaja de struguri
roșii și, suplimentar, frunze de ceai verde [60]. O procedură îmbunătățită de
funcționalizare a suprafeței a fost dezvoltată și examinată folosind analiza XPS și
Folin
8
Biomaterials 217 (2019) 119288
Fig. 3. Exemplu de schelă compozită BG-
icariină. Imagini SEM ale schelelor acoperite
cu gelatină reticulate cu EDC/NHS: a) bariere
ale unei schele acoperite cu gelatină, b)
microstructură tipică de suprafață care indică
formarea HA după imersarea în SBF timp de
14 zile, c) particule de icariină situate deasupra
stratului de gelatină, d ) morfologia în formă
de placă a particulelor de HA după imersarea
în SBF timp de 14 zile (Retipărită din Ref. [40],
această lucrare este licențiată sub Atribuire-Non Comer
cial-No Derivatives 4.0 International (CC BY-
NC-ND 4.0)).
Testul Ciocalteu. Mai mult, a fost efectuat un test de bioactivitate in vitro folosind
SBF timp de până la 14 zile, care a arătat că precipitarea HA a avut loc mai rapid pe
BG funcționalizați cu diferiți polifenoli.
De asemenea, sa raportat că BG (compoziție în % mol: 45 SiO2,3P2O5, 26 CaO, 7
MgO, 15 Na2O și 4 K2O) în sine a furnizat o anumită activitate antioxidantă, care
ar putea fi îmbunătățită în continuare prin altoirea polifenolilor pe suprafață. [60].
Într-un studiu de urmărire, BG funcționalizat cu diferiți polifenoli a fost evaluat într-
un studiu in vitro folosind celule osteoblastice sănătoase și canceroase [61]. În
timpul testelor directe pe celule, a putut fi observată o activitate citotoxică selectivă
împotriva celulelor osteoblastice canceroase pentru BG funcționalizat folosind acid
galic și polifenoli de ceai. Folosirea polifenolilor de ceai a arătat în continuare o
acțiune antiinflamatoare pentru osteoblastele sănătoase și o deteriorare
permanentă a ADN-ului pentru celulele osteoblastice canceroase. Cu toate acestea,
același efect nu a putut fi găsit pentru BG funcționalizat cu polifenoli naturali extrași
din coaja de struguri roșii [61].
A fost raportată posibila aplicare a BG-urilor co-funcționalizate cu polifenoli (de
exemplu, acid galic sau extracte din coaja de struguri roșii și frunze de ceai verde)
și nanoparticule de argint ca biomaterial multifuncțional inteligent cu proprietăți
antibacteriene suplimentare [62] . Au fost utilizate două BG diferite, sticla SCN1
(compoziție în mol%: 57 SiO2, 9 Na2O și 34 CaO) prezentând o reactivitate mai mare
și sticla SCNA (compoziție în mol%: 57 SiO2, 6 Na2O, 34 CaO și 3 Al2O3 ). ) care
conțin alumină, care este mai puțin reactivă. Deoarece cele mai bune rezultate de
co-funcționalizare au fost obținute la utilizarea polifenolilor de ceai, aceste probe
au fost examinate într-un test antibacterian folosind Staphylococcus aureus. Cele
două BG funcționalizate numai cu polifenoli de ceai au prezentat o activitate
tibacteriană mai mică în comparație cu ochelarii cofuncționalizați. Nu a putut fi
găsită nicio diferență semnificativă între cei doi ochelari utilizați [62].
În rezumat, există dovezi semnificative în literatură care indică faptul că
polifenolii obținuți din diferite surse pot fi grefați cu succes pe BG. Cu toate acestea,
deoarece BG-urile se dizolvă (cel puțin parțial) în corpul uman și, prin urmare,
altoirea ar fi pierdută, pe termen lung
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
Fig. 4. Izobologramă pentru posibilul sinergism, antagonism și interacțiune zero
a extractelor de plante în combinație cu BG-uri cu capacitate de eliberare a ionilor
activi biologic, pe baza ref. [109]
efectul BG funcționalizați la suprafață, în special in vivo, trebuie examinat în continuare.
3. Discuție
Utilizarea fitoterapeuticilor în combinație cu biomateriale convenționale de ultimă
generație a devenit mai populară în ultimii ani.
Diferite domenii biomedicale sunt vizate atunci când se dezvoltă astfel de sisteme
fitoterapeutice-biomateriale, inclusiv repararea oaselor/țesuturilor moi, suprafețe
antibacteriene și chiar terapia anticancer. Într-adevăr, un domeniu cheie de studiu în
care fitoterapeuticele sunt aplicate cu succes este în domeniul materialelor
antibacteriene, ceea ce se reflectă în numărul de studii revizuite în secțiunile
anterioare. Utilizarea extractelor de plante ca potențiali agenți antimicrobieni complexi
din punct de vedere structural este de mare interes. Este bine cunoscut faptul că
există o răspândire rapidă a rezistenței la antibioticele disponibile [99] și utilizarea
compușilor antibacterieni derivați de plante ar putea reprezenta o alternativă validă.
S-a emis ipoteza că extractele din plante pot păstra eficacitatea antibioticelor actuale
[8], datorită faptului că este puțin probabil să apară rezistența chiar și în timpul
expunerii continue la acești compuși [99].
Produsele naturale prezintă diferențe majore în comparație cu medicamentele
sintetice, cum ar fi frecvența diferiților radicali, configurația spațială și structurile
moleculare. În plus, extractele din plante conțin mai puțini halogeni, fosfor, azot și
sulf și, în același timp, mai mulți constituenți carbohidrați, diversitatea sistemului
inelar, varietatea schelei, bogăția stereochimică și complexitatea moleculară [100,101] .
Este recunoscut faptul că utilizarea medicamentelor pe bază de plante necesită o
creștere a acceptării de către comunitatea medicală și de către furnizorii de asistență medicală.
Motivele sunt necesitatea unei validări suplimentare de siguranță și eficacitate,
reglementări adecvate, standardizare și abordarea dificultăților în identificarea
agenților complecși ai diferitelor ingrediente active din compușii din plante [3]. Există
reglementări puternice pentru evaluarea medicamentelor sintetice, în timp ce
siguranța și calitatea fitoterapeuticilor, așa cum se raportează frecvent, nu sunt încă
dovedite în mod obișnuit [10]. Prin extracție se obțin fitoterapeutice și în special
produsele vegetale secundare.
Într-adevăr, ținând cont de faptul că activitatea biologică a medicamentelor pe bază
de plante poate rezulta din combinarea mai multor compuși, extragerea poate duce
la o reducere sau chiar la pierderea efectului pozitiv [3,102] . De fapt, studiile care
examinează acțiunea întregii plante în comparație cu preparatul purificat au arătat că
potența extractelor purificate este redusă în comparație cu întreaga plantă pe bază de
plante [3].
Există mai multe mecanisme posibile care explică efectele de sinergie
9
Biomaterials 217 (2019) 119288
[103,104], de exemplu constituenții unici dintr-o plantă pot afecta mai multe ținte într-
un mod antagonist sau sinergic. în plus, pot exista componente, care au efecte
farmacocinetice sau fizico-chimice, cum ar fi îmbunătă irea solubilită ii, a vitezei de
resorb ie i a biodisponibilită ii agen ilor bioactivi. De exemplu, unele produse
naturale sunt capabile să blocheze mecanismele de rezistență împotriva agenților
antibacterieni, care au fost dezvoltați de mai multe bacterii, deschizând astfel calea
pentru ca antibioticele să redevină eficiente [ 103,104]. O metodă descrisă de
Berenbaum [105–107] raportează un posibil efect sinergic după cum urmează: dacă
substanțele a și b prezintă un efect sinergic, doza ambelor substanțe poate fi redusă
fără a pierde efectul benefic (indicat prin izobolograme). Cu toate acestea, un astfel
de efect sinergic trebuie evaluat metodic. Peste 200 de studii dublu-orb, controlate
cu placebo, au confirmat că fitoterapeuticele standardizate au efecte terapeutice
similare în comparație cu medicamentele sintetice, cu efecte secundare mai puține
sau deloc [108].
Un exemplu este efectul sinergic al celor nouă extracte de plante din Iberogast® ,
despre care s-a raportat că prezintă același efect terapeutic ca și medicamentele
sintetice metoclopramidă și cisapridă, doar cu efecte secundare mai puține sau deloc
[109]. Prin urmare, trebuie definită o modalitate standardizată, sistematică de testare
a eficienței medicamentelor pe bază de plante, cel mai de preferat sub formă de
norme internaționale. Prin utilizarea unei astfel de abordări de standardizare,
fitoterapeuticele pot fi evaluate cantitativ în comparație cu medicamentele sintetice
în ceea ce privește eficiența lor.
Pentru a îmbunătăți în continuare efectele pozitive și pentru a induce mecanisme
sinergice, fitoterapeuticele pot fi combinate cu alte substanțe, de exemplu
biomateriale sintetice. În special, combinația cu BG, așa cum s-a discutat în această
recenzie, oferă posibilitatea de a beneficia de efecte sinergetice, în acest caz
bioactivitatea bazată pe eliberarea ionilor biologic activi din BG este combinată cu
efectul benefic al fitoterapeuticului. Scopul acestei combinații ar fi o eficiență mai mare
a compozitului cu doze reduse [109], de exemplu, cu scopul final de a reduce
concentrația ambelor componente mult sub nivelurile toxice. Într-adevăr, ideea din
spatele dezvoltării unor astfel de compozite organic-anorganice este că ionii terapeutici
eliberați din BG ar trebui să îmbunătățească efectul compușilor activi derivați din
plante și invers, așa cum arată diferitele studii revizuite în secțiunile anterioare. Mai
mult, dezvoltarea rezistenței la medicamente ar putea fi redusă sau întârziată de
compozitele multifuncționale care conțin combinații inteligente de BG și fitoterapeutice
[109]. Scenariile posibile care pot apărea în timpul combinației de BG și extracte din
plante sunt prezentate în Fig. 4. Într-un caz, este posibil să nu existe interacțiuni între
BG și extracte din plante, prin urmare efectele ambelor substanțe vor fi pur și simplu
adăugate pentru a obține efectul terapeutic total. În designul ideal al unui compozit
care conține BG și extracte din plante, efectele fiecărei substanțe vor potența
semnificativ efectul celuilalt agent (ioni, fitoterapeutic) și, prin urmare, efectul rezultat
(combinat) va fi îmbunătățit. În ceea ce privește tratamentul bolilor, consecința ar fi că
va fi necesară o cantitate redusă de BG și extract din plante (săgeata verde din Fig. 4).
Mai mult, efectul sinergic al acestui compozit va aborda diferite ținte biologice fiind,
prin urmare, potrivit în special pentru boli multifactoriale [3]. Prin proiectarea cu
atenție a BG-urilor care conțin diferiți ioni terapeutici (activi biologic) care sunt eliberați
la rate controlate diferite, acest efect sinergic ar putea fi îmbunătățit în continuare.
Cu toate acestea, este, de asemenea, posibil să existe o interacțiune negativă
între efectele produselor de dizolvare a BG și ale extractelor din plante, ceea ce poate
duce la o reducere sau inhibare nedorită a efectului terapeutic combinat. În general,
este important de subliniat că utilizarea extractelor de plante nu implică în sine
siguranță sau abordări fără riscuri. Mai este nevoie să se investigheze mai pe larg
efectul biologic al extractelor din plante, în special în ceea ce privește eficacitatea,
doza optimă și efectele secundare. Mai important, sunt necesare informații
suplimentare în vederea posibilelor interacțiuni cu alte medicamente [1]. De exemplu,
se știe că planta ginseng scade efectul anticoagulant al warfarinei, care poate duce la
complicații trombotice [110]. Fără îndoială, efectele sinergice, precum și cele
antagoniste sunt doze
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
dependent [109]. Prin urmare, utilizarea BG-urilor (și, de asemenea, a oricărei substanțe
biologic active) în combinație cu fitoterapeutice trebuie evaluată sistematic, așa cum sa
menționat mai sus, cel mai preferabil în normele internaționale standardizate. Primul
pas a fost deja făcut de mai multe studii care au demonstrat rezultate biomedicale
pozitive notabile ale mai multor combinații BG-fitoterapeutice, așa cum sunt prezentate
în această revizuire, cu toate acestea, sunt necesare multe investigații in vivo folosind
modele animale relevante înainte de aceste noi tipuri de substanțe organice. compozitele
organice pot fi luate în considerare în studiile clinice.
4. Concluzii
Această revizuire concentrată a evidențiat potențialul mare al utilizării
fitoterapeuticelor în combinație cu BG pentru aplicații variind de la materiale
antibacteriene până la ingineria țesuturilor, precum și aplicații anti-cancer. Cu toate
acestea, cele mai multe rezultate de până acum pot fi considerate preliminare și, prin
urmare, sunt necesare studii mai sistematice in vivo pentru a evalua interacțiunea
fundamentală (de exemplu, dependentă de timp) dintre BG și produsele lor de dizolvare
și extractul (extractele) de plantă utilizat(i) (precum și pentru a lua în considerare mai
multe componente și combinații de fitoter apeutice). Cu toate acestea, studiile
prezentate în această revizuire arată potențialul mare al unui număr mare de
medicamente din plante diferite pentru o varietate de aplicații, care se referă în principal
la repararea oaselor și a țesuturilor moi, tratamentul cancerului și materialele
antibacteriene. De exemplu, curcumina și icariina sunt candidați promițători pentru
ingineria țesuturilor dure, în timp ce neem pare a fi deosebit de interesant în tratamentul
rănilor infectate. În plus, combinația de BG și fitoterapeutice ar putea reprezenta o
tehnologie puternică pentru tratarea infecțiilor fără antibiotice sintetice, așa cum arată,
de exemplu, efectele aplicării compușilor neem BG. Cu toate acestea, demonstrate de
prevalența tulpinilor bacteriene multirezistente și de necesitatea tratamentelor
alternative ale bolilor multifactoriale (de exemplu osteoporoza, diabetul, cancerul), noile
sisteme multifuncționale sunt de mare importanță, iar compozitele BG-extract din plante
oferă mai multe moduri de sistemele de acțiune și coeficiente reprezintă o alternativă
foarte atractivă și rentabilă, demnă de eforturi ulterioare de cercetare.
Conflicte de interes
Nu există conflicte de declarat.
Referințe
[1] VM Sardesai, Medicamente din plante: otrăvuri sau poțiuni? J. Lab. Clin. Med. 139 (6) (2002) 343–
348.
[2] SJ Ameh, OO Obodozie, US Inyang, MS Abubakar, M. Garba, phy actuale
toterapie - o perspectivă asupra științei și reglementării medicinei pe bază de plante, J. Med.
Plante Res. 4 (2) (2010) 72–81.
[3] F. Carmona, AMS Pereira, Medicamente din plante: concepte vechi și noi, adevăruri și neînțelegeri,
Brazilian J. Pharmacogn. 23 (2) (2013) 379–385.
[4] C.-T. Che, H. Zhang, Produse naturale vegetale pentru sănătatea umană, Int. J. Mol. Sci. 20
(4) (2019) 830.
[5] G. Cravotto, L. Boffa, L. Genzini, D. Garella, Phytotherapeutics: an evaluation of the potential of
1000 plants, J. Clin. Farmacia. Acolo. 35 (1) (2010) 11–48.
[6] N. Pazyar, R. Yaghoobi, E. Rafiee, A. Mehrabian, A. Feily, Vindecarea rănilor cutanate și fitomedicina:
o revizuire, Skin Pharmacol. Physiol. 27 (6) (2014) 303–310.
[7] L. Slobodníková, S. Fialová, K. Rendeková, J. Kováč, P. Mučaji, Antibiofilm ac
tivitatea polifenolilor vegetali, Molecules 21 (12) (2016) 1–15.
[8] S. Micali, G. Isgro, G. Bianchi, N. Miceli, G. Calapai, M. Navarra, Cranberry and recurrent cystite:
more than marketing? Crit. Rev. Food Sci. Nutr. 54 (8) (2014) 1063–1075.
[9] A. Samaei, et al., „Efectul valerianei asupra tulburărilor cognitive și electroencefalografia
la pacienții cu hemodializă: un studiu clinic randomizat dublu orb, (2018),, trecepp. 1–10. ,
peste
[10] T. Efferth, et al., Integration of phytochemicals and phytotherapy into cancer precision
medicine, Oncotarget 8 (30) (2017) 50284–50304.
[11] Z. Hussain, HE Thu, AN Shuid, P. Kesharwani, S. Khan, F. Hussain,
Potențialul fitoterapeutic al medicamentelor naturale pe bază de plante pentru tratamentul
dermatitei atopice ușoare până la severe: o revizuire a studiilor clinice umane, Biomed.
Pharmacother. 93 (2017) 596–608.
[12] K. Spelman, et al., Remedii tradiționale din plante care influențează aderența celulară mo
activitate leculă, Phytother Res. 25 (4) (2011) 473–483.
10
Biomaterials 217 (2019) 119288
[13] CR Yang, J. Di Chen, Prepararea și evaluarea biologică a schelelor compozite chitosan-colagen
icariin pentru regenerarea neuronală, Neurol. Sci. 34 (6) (2013) 941–947.
[14] T. Wu, et al., O nouă schelă de reparare a osului combinată cu chitosan/hidroxiapatită și icariină cu
eliberare susținută, Chin. Sci. Taur. 54 (17) (2009) 2953–2961.
[15] X. Jing și colab., ochelari bioactivi dopați cu Icariin, însămânțați cu celule stem derivate din adipos
de șobolan, pentru a promova repararea oaselor prin activități osteogene și angiogenice
îmbunătățite, Life Sci. 202 (2018) 52–60.
[16] LL Hench, RJ Splinter, WC Allen, TK Greenlee, Bonding mechanisms at the interface of ceramic
prosthetic materials, J. Biomed. Mater. Res. 5 (6) (1971) 117–141.
[17] JR Jones, DS Brauer, L. Hupa, DC Greenspan, Bioglass și ochelari bioactivi și impactul lor asupra
introducerii și domeniului de aplicare a asistenței medicale, Int. J. Apl. Sticla Sci. 434 (2016) 1–12.
[18] JR Jones, Reprint of: review of bioactive glass: from Hench to hybrids, Acta Biomater. 23 (2015)
S53–S82.
[19] DS Brauer, Ochelari bioactivi-structură și proprietăți, Angew. Chim. Int. Ed. 54
(14) (2015) 4160–4181.
[20] C. Wu, J. Chang, „Ochelarii bioactivi mezoporosi: caracteristicile structurii, livrarea medicamentelor/
factorului de creștere și aplicarea regenerării osoase, Interface Focus 2 (3) (2012) 292–306.
[21] AA Gorustovich, JA Roether, AR Boccaccini, Efectul ochelarilor bioactivi asupra
angiogeneza: o revizuire a dovezilor in vitro și in vivo, Tissue Eng. B Rev. 16 (2) (2010) 199–207.
[22] A. Hoppe, NS Güldal, AR Boccaccini, O revizuire a răspunsului biologic la produsele de dizolvare
ionică din sticlă bioactivă și sticlă-ceramică, Biomaterials 32 (11) (2011) 2757–2774.
[23] X. Liu, MN Rahaman, DE Day, Degradarea in vitro și conversia topiturii
sticla bioactivă derivată din borat microfibros (13-93B3), dopată cu ioni metalici, J.
A.m. Ceram. Soc. 3509 (2014) 3501–3509.
[24] W. Liang, C. Rüssel, DE Day, G. Völksch, Bioactive comparison of a borate, phosphate and
silicate glass, J. Mater. Res. 21 (01) (2006) 125–131.
[25] X. Liu, MN Rahaman, DE Day, Conversia sticlei bioactive de borat microfibros derivat din topitură
(13-93B3) și silicat (45S5) într-un fluid corporal simulat, J. Mater.
Sci. Mater. Med. 24 (3) (2013) 583–595.
[26] Q. Fu, MN Rahaman, H. Fu, X. Liu, schele din sticlă bioactivă de silicat, borosilicat și borat cu o
rată de degradare controlabilă pentru aplicațiile de inginerie a țesutului osos. I. Preparare și
degradare in vitro, J. Biomed. Mater. Res. A 95 (1) (2010) 164–171.
[27] Y. Li, MN Rahaman, Q. Fu, BS Bal, A. Yao, DE Day, Conversia sticlei borosilicate bioactive în
hidroxiapatită multistrat în soluție de fosfat diluat, J.
A.m. Ceram. Soc. 90 (12) (2007) 3804–3810.
[28] K. Zheng, M. Kapp, AR Boccaccini, Protein interactions with bioactive glass surfaces: a review,
Appl. Mater. Astăzi 15 (2019) 350–371.
[29] LL Hench, D. Greenspan, Interacțiuni între sticla bioactivă și colagen: o revizuire și perspective
noi, J. Australas. Ceram. Soc. 49 (2) (2013) 1–40.
[30] V. Miguez-Pacheco, LL Hench, AR Boccaccini, Ochelari bioactivi dincolo de os și dinți: aplicații
emergente în contact cu țesuturile moi, Acta Biomater. 13 (2015) 1–15.
[31] F. Baino, G. Novajra, V. Miguez-Pacheco, AR Boccaccini, C. Vitale-Brovarone, Bioactive glasses:
special applications outside the skeletal system, J. Non-Cryst.
Solide 432 (2016) 15–30.
[32] S. Kargozar, F. Baino, S. Hamzehlou, RG Hill, M. Mozafari, Ochelari bioactivi: angiogeneza
germinativă în ingineria țesuturilor, Trends Biotechnol. 36 (4) (2018) 430–444.
[33] C. Wu, J. Chang, Ochelari bioactivi mezoporosi multifuncționali pentru deficiențe eficiente
livery of therapeutic ionions and drug/crewth factors, J. Control. Ediția 193 (2014) 282–295.
[34] GJ Owens, și colab., Materiale pe bază de sol-gel pentru aplicații biomedicale, Prog.
Mater. Sci. 77 (2016) 1–79.
[35] F. Baino, S. Fiorilli, C. Vitale-Brovarone, Materiale bioactive pe bază de sticlă cu porozitate
ierarhică pentru aplicații medicale: trecerea în revistă a progreselor recente, Acta Biomater.
42 (2016) 18–32.
[36] S. Chen și colab., schelă fibroasă electrofilată poli(lactic-co-glicolic) modificată cu suprafață de sticlă
bioactivă mezoporoasă pentru regenerarea osoasă, Int. J. Nanomed. 10 (2015) 3815–3827.
[37] K. Dashnyam, GZ Jin, JH Kim, R. Perez, JH Jang, HW Kim, Promovarea unei giogeneze cu
micropurtători mezoporoși printr-o acțiune sinergică a ionului de siliciu eliberat și VEGF,
Biomaterials 116 (2017) 145-157.
[38] Q. Yao, P. Nooeaid, JA Roether, Y. Dong, Q. Zhang, AR Boccaccini, schele pe bază de Bioglass® care
încorporează acoperiri cu policaprolactonă și chitosan pentru administrarea controlată a
vancomicinei, Ceram. Int. 39 (7) (2013) 7517–7522.
[39] S. Kargozar, M. Mozafari, S. Hamzehlou, HW Kim, F. Baino, Mesoporous bioactive glasses (MBGs)
in cancer therapy: full of hope and promise, Mater. Lett. 251 (2019) 241–246.
[40] T. Reiter, T. Panick, K. Schuhladen, JA Roether, J. Hum, AR Boccaccini,
Schele pe bază de sticlă bioactivă acoperite cu gelatină pentru eliberarea susținută de icariină,
Bioact. Mater. 4 (1) (2019) 1–7.
[41] VVSR Karri, et al., Nanoparticule de chitosan încărcate cu curcumină impregnate în schele de
colagen-alginat pentru vindecarea rănilor diabetice, Int. J. Biol. Macromol. 93 (2016) 1519–1529.
[42] RA Ilyas, et al., Palmier de zahăr (Arenga pinnata (Wurmb.) Merr) ierarhia fibrelor celulozice: o
abordare cuprinzătoare de la scară macro la scară nano, J. Mater. Res.
Tehnol. (2019) 1–14.
[43] RA Ilyas, SM Sapuan, MR Ishak, Izolarea și caracterizarea nanocristalelor
celuloză talină din fibre de palmier de zahăr (Arenga Pinnata), Carbohydr. Polim. 181
Machine Translated by Google
K. Schuhladen, i colab.
(2018) 1038–1051.
[44] G. Malavasi, et al., Rolul chimiei de coordonare în dezvoltarea bioceramicilor inovatoare pe bază
de galiu: cazul curcuminei, J. Mater. Chim. 21 (13) (2011) 5027.
[45] S. Shruti, et al., Curcumin release from cerium, galium and zinc containing me soporous bioactive
glasses, Microporous Mesoporous Mater. 180 (2013) 92–101.
[46] V. Nicolini, et al., SiO2-CaO-P2O5 bioactiv glasses: a promising curcuminoids
sistem de livrare, Materiale 9 (4) (2016) 2–10.
[47] S. Wang, și colab., Influențe ale silicatului de calciu de magneziu mezoporos asupra minerului
alizare, degradabilitate, răspunsuri celulare, eliberare de curcumină din schele macro-
mezoporoase ale biocompozitelor pe bază de gliadină, Sci. Rep. 8 (1) (2018) 174.
[48] L. Floroian, et al., Filme subțiri antimicrobiene pe bază de extracte de plante ayurvedice
încorporate într-o matrice de sticlă bioactivă, Appl. Surf. Sci. 417 (2017) 224–233.
[49] C. Mao, C. Lin, X. Chen, Vindecarea îmbunătățită a rănilor diabetice de grosime completă folosind
sticlă bioactivă și unguente Yunnan baiyao, J. Wuhan Univ. Tehnol.-Materiale Sci. Ed. 29 (5) (2014)
1063–1070.
[50] M. Prabhu, S. Ruby Priscilla, K. Kavitha, P. Manivasakan, V. Rajendran,
P. Kulandaivelu, Bioactivitatea in vitro și reglarea antimicrobiană a nanoparticulelor de sticlă
bioactive adăugate cu pulbere de frunze de neem (Azadirachta indica), BioMed Res. Int. 2014
(2014).
[51] Â.L. Andrade, D. Manzi, RZ Domingues, încorporarea și eliberarea de tetraciclină și propolis de
către compuși sticloși bioactivi, J. Non-Cryst. Solide 352 (32–35) (2006) 3502–3507.
[52] ME Galarraga-Vinueza, J. Mesquita-Guimarães, RS Magini, JCM Souza,
MC Fredel, AR Boccaccini, sticlă bioactivă mezoporoasă care înglobează propolis și compuși
antibiofilm de merișor, J. Biomed. Mater. Res. A 106 (6) (2018)
1614–1625.
[53] HM Lin, WK Wang, PA Hsiung, SG Shyu, Sisteme inteligente de livrare a medicamentelor
sensibile la lumină din sticlă bioactivă mezoporoasă modificată cu cumarină, Acta
Biomater. 6 (8) (2010) 3256–3263.
[54] Q. Chen și colab., Acoperiri multistrat de eliberare a medicamentelor compuse din microsfere
PHBV încărcate cu daidzeină încorporate într-o matrice polimerică biodegradabilă prin
depunere electroforetică, J. Mater. Chim. B 4 (4) (2016) 5035–5045.
[55] MA Ur Rehman, FE Bastan, Q. Nawaz, AR Boccaccini, Electrophoretic de
poziția compozitului de sticlă silicat/chitosan la scară nanometrică încărcat cu lawsone pe straturi
PEEK/BG, ECS Trans. 82 (1) (2018) 45–50.
[56] M. Dziadek, K. Dziadek, B. Zagrajczuk, E. Menaszek, K. Cholewa-Kowalska, Compozite poli(ε
caprolactonă)/sticlă bioactivă îmbogățite cu polifenoli extrași din salvie (Salvia officinalis L.),
Mater. Lett. 183 (2016) 386–390.
[57] M. Dziadek, K. Dziadek, A. Kopec, B. Zagrajczuk, K. Cholewa-Kowalska,
Activitatea antioxidantă a noilor compozite PCL/sticlă bioactivă îmbogățite cu compuși
polifenolici extrași din fructe și frunze de cireș dulce (Prunus avium L.), Mater. Lett. 203
(2017) 28–31.
[58] X. Zhang, S. Ferraris, E. Prenesti, E. Verné, Surface functionalization of bioactive glasses with
natural molecules of biological significance, part I: gallic acid as model molecule, Appl. Surf.
Sci. 287 (2013) 329–340.
[59] X. Zhang, S. Ferraris, E. Prenesti, E. Verné, Surface functionalization of bioactive glasses with
natural molecules of biological signification, part II: greting of polyphenols extracted from
strugurii, Appl. Surf. Sci. 287 (2013) 341–348.
[60] M. Cazzola, I. Corazzari, E. Prenesti, E. Bertone, E. Verné, S. Ferraris, Cuplarea sticlei bioactive cu
polifenoli naturali: modificarea suprafeței, bioactivitate și capacitate antioxidantă, Appl. Surf.
Sci. 367 (2016) 237–248.
[61] M. Cazzola, et al., Ochelari bioactivi funcționalizați cu polifenoli: interacțiuni in vitro cu celule
osteoblastice sănătoase și canceroase, J. Mater. Sci. 52 (15) (2017) 9211–9223.
[62] S. Ferraris, et al., Reducerea in situ a ionilor de argint antibacterieni la argint metalic
nanoparticule pe ochelari bioactivi funcționalizați cu polifenoli, Appl. Surf. Sci. 396 (2017) 461–
470.
[63] AR Vaughn, et al., Rolul potențial al curcuminei împotriva organismelor producătoare de biofilm
de pe piele: o revizuire, Phyther. Res. 31 (12) (2017) 1807–1816.
[64] JW Daily, M. Yang, S. Park, Eficacitatea extractelor de turmeric și a curcuminei pentru alții.
levitarea simptomelor de artrite articulare: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor
clinice randomizate, J. Med. Food 19 (8) (2016) 717–729.
[65] J. Wickenberg, SL Ingemansson, J. Hlebowicz, Effects of Curcuma longa ( tur
meric ) pe glucoza plasmatică postprandială și insulină la subiecții sănătoși, Nutr. J. 9 (43) (2010).
[66] FJ Reen, JA Gutiérrez-Barranquero, ML Parages, F. O'Gara, Coumarin: a roman player in microbial
cvorum sensing and biofilm form inhibition, Appl.
Microbiol. Biotehnologia. 102 (5) (2018) 2063–2073.
[67] M. Uehara, Metabolismul izoflavonelor și efectele de economisire a osului ale daidzeinei-metabo
lites, J. Clin. Biochim. Nutr. 52 (3) (2013) 193–201.
[68] Z. Lu, G. Nie, PS Belton, H. Tang, B. Zhao, Analiza relației structură-activitate a capacității
antioxidante și efectul neuroprotector al derivaților acidului galic, Neurochem. Int. 48
(4) (2006) 263–274.
[69] X. Zhang, T. Liu, Y. Huang, D. Wismeijer, Y. Liu, Icariin: are un os
potențial teoinductiv pentru ingineria țesutului osos? Phyther. Res. 28 (4) (2014) 498–509.
[70] AK Jordão, MD Vargas, AC Pinto, FDC Da Silva, VF Ferreira, Lawsone în sinteza organică, RSC Adv.
5 (83) (2015) 67909–67943.
[71] M. Cohen, Tulsi - ocimum sanctum: o plant for all reasons, J. Ayurveda Integr. Med.
5 (4) (2014) 251.
[72] A. Goel, S. Kumar, DK Singh, AK Bhatia, Potențialul de vindecare a rănilor al Ocimum
sanctum Linn. cu inducerea factorului de necroză tumorală-alfa, Indian J. Exp. Biol. 48
(4) (2010) 402–406.
[73] B. Yang, et al., Articolul de revizuire: eficacitatea lui Yunnan Baiyao asupra hemostazei și
antiulcerului: o revizuire sistematică și meta-analiză a studiilor controlate randomizate,
11
Biomaterials 217 (2019) 119288
Int. J. Clin. Exp. Med. 7 (3) (2014) 461–482.
[74] SC Gupta, S. Prasad, AK Tyagi, AB Kunnumakkara, BB Aggarwal, Neem
(Azadirachta indica): un panaceu tradițional indian cu bază moleculară modernă, 34 iulie 2017,
pp. 14–20 Fitomedicină.
[75] JM Sforcin, Proprietăți biologice și aplicații terapeutice ale propolisului,
Phyther. Res. 30 (6) (2016) 894–905.
[76] SI Anjum, et al., Compoziție și proprietăți funcționale ale propolisului (clei de albine): o revizuire,
Saudi J. Biol. Sci. (2018), https://doi.org/10.1016/j.sjbs.2018.08.013.
[77] B. Machado, R. Silva, D. Melo, A. Silva, T. Pulcino, I. Mendonca, Propolisul ca alternativă în
prevenirea și controlul cavității dentare, J. Apitherapy 1 (2) (2016) 47 .
[78] L. Grenho, et al., Activitatea antimicrobiană in vitro și biocompatibilitatea propolisului care conține
nanohidroxiapatită, Biomed. Mater. 10 (2) (2015).
[79] C. Govers, MB Kasikci, AA van der Sluis, JJ Mes, Revizuirea efectelor asupra sănătății ale fructelor
de pădure și ale fitochimicelor lor asupra sistemului digestiv și imunitar, Nutr. Apoc. 76 (1) (2018)
29–46.
[80] WA Vasconcelos, NMA Braga, VR Chitarra, VR Santos, Â.L. Andrade,
RZ Domingues, Asociația bioactivă de sticlă-verde și propolis roșu: activitate antimicrobiană
împotriva bacteriilor patogene orale, Nat. Prod. Chim. Res. 2 (6) (2014).
[81] JA Gutiérrez-Barranquero, FJ Reen, RR McCarthy, F. O'Gara, Descifrarea rolului cumarinei ca un nou
inhibitor de detectare a cvorumului care suprimă fenomenele de virulență în agenții patogeni
bacterieni, Appl. Microbiol. Biotehnologia. 99 (7) (2015) 3303–3316.
[82] JH Lee, YG Kim, HS Cho, SY Ryu, MH Cho, J. Lee, Cumarinele reduc formarea de biofilm și virulența
Escherichia coli O157:H7, Phytomedicine 21 (8–9) (2014) 1037–1042.
[83] KDR Setchell, A. Cassidy, Izoflavone dietetice: efecte biologice și relevanță pentru
sănătatea umană 1, 129 martie 1999, p. 758–767 J. Nutr..
[84] VI Macías-Andrés, et al., Prepararea și caracterizarea schelelor pe bază de sticlă bioactivă 45S5
încărcate cu microsfere PHBV cu funcție de eliberare a daidzeinei, J. Biomed. Mater. Res.
A 105 (6) (2017) 1765–1774.
[85] C. Li, Q. Li, Q. Mei, T. Lu, Efectele farmacologice și proprietățile farmacocinetice ale icariinei,
componenta bioactivă majoră în Herba Epimedii, Life Sci. 126 (2015) 57–68.
[86] U. Chung, M. Shinkai, S. Ohba, J. Zhao, T. Nagamune, Y. Komiyama, Icariin: a
potențial compus osteoinductiv pentru ingineria țesutului osos, ing. țesut. 16 (1) (2009) 233–243.
[87] X. Xie, F. Pei, H. Wang, Z. Tan, Z. Yang, P. Kang, Icariin: a promising os
Compus teoinductiv pentru repararea defectelor osoase și a osteonecrozei, J. Biomater.
Appl. 0 (0) (2015) 1–10.
[88] GS Gozubuyuk, E. Aktas, N. Yigit, O plantă antică Lawsonia inermis (hena): determinarea activității
antifungice in vitro împotriva speciilor de dermatofite, J.
Mycol. Med. 24 (4) (2014) 313–318.
[89] W. Raja, RC Agrawal, M. Ovais, Chemopreventive action of Lawsonia inermis leaf extract on DMBA-
induced skin papilom and B16F10 melanom tumor, Pharmacologyonline 2 (2009) 1243–
1249.
[90] P. Dinesh Babu, RS Subhasree, Activități antimicrobiene ale lawsonia inermis-A review, Acad. J.
Plant Sci. 2 (4) (2009) 231–232.
[91] N. Martins, L. Barros, C. Santos-Buelga, M. Henriques, S. Silva, ICFR Ferreira, Evaluarea
proprietăților bioactive și a compușilor fenolici în diferite extracte preparate din Salvia officinalis
L, Food Chem. 170 (2014) 378–385.
[92] MM Elkomy, FG Elsaid, Efectul anti-osteoporotic al ierburilor medicinale și suplimentarea cu calciu
la șobolani ovariectomizați, J. Basic Appl. Zool. 72 (2015) 81–88.
[93] A. Di Matteo, R. Russo, G. Graziani, A. Ritieni, C. Di Vaio, Caracterizarea
soiuri autohtone de cireș dulce ( Prunus avium L.) din sudul Italiei pentru calitatea fructelor,
compuși bioactivi și activitate antioxidantă, J. Sci. Agricultura alimentară. 97 (9) (2017) 2782–
2794.
[94] E. Verné, C. Vitale-Brovarone, E. Bui, CL Bianchi, AR Boccaccini, Surface
functionalization of bioactive glasses, J. Biomed. Mater. Res. A 90 (4) (2009)
981–992.
[95] S. Ferraris și colab., Grefarea acidului galic pe o sticlă-ceramică bioactivă ferimagnetică, J.
Non-Cryst. Solide 432 (2016) 167–175.
[96] VL Singleton, JA Rossi, Coloritry of total phenolics with phosphomolybdic
reactivi de acid fosfotungstic, Am. J. Enol. Vitic. 16 (1965) 144–158.
[97] M. Falchi, et al., Comparația abilităților cardioprotectoare între pulpa și pielea strugurilor, J. Agric.
Food Chim. 54 (18) (sept. 2006) 6613–6622.
[98] X. Zhang, S. Ferraris, E. Prenesti, E. Verné, Surface functionalization of bioactive glasses with
natural molecules of biological signification, part II: greting of polyphenols extracted from
strugurii, Appl. Surf. Sci. 287 (2013) 341–348.
[99] EY Enioutina, et al., Fitoterapia ca alternativă la anti convențional
microbiene: combaterea rezistenței microbiene, Expert Rev. Clin. Pharmacol. 10 (11) (2017) 1203–
1214.
[100] FE Koehn, GT Carter, Rolul evolutiv al produselor naturale în descoperirea medicamentelor,
Nat. Rev. Drug Discov. 4 (3) (2005) 206–220.
[101] B. Schmidt, DM Ribnicky, A. Poulev, S. Logendra, TC William, I. Raskin, A natural history of
botanical therapeutics, Metabolism 57 (2010) 1–12.
[102] G. Ulrich-Merzenich, D. Panek, H. Zeitler, H. Vetter, H. Wagner, „Drug development from natural
products : exploiting synergistic effects, 48 martie 2010, pp.
208–219 Indian J. Exp. biol..
[103] H. Wagner, G. Ulrich-Merzenich, Cercetarea sinergiei: abordarea unei noi generații de
fitofarmaceutice, Phytomedicine 16 (2009) 97–110.
[104] T. Efferth, E. Koch, Complex interactions between phytochemicals. Conceptul terapeutic multi
target al fitoterapiei, Curr. Obiective de droguri 12 (1) (2011) 122–132.
[105] MC Berenbaum, Ce este Synergy? Pharmacol. Rev. 41 (1989).
[106] MC Berenbaum, Criterii pentru analizarea interacțiunilor dintre active biologic
Machine Translated by Google

K. Schuhladen, i colab. Biomaterials 217 (2019) 119288

agenti, Adv. Cancer Res. 35 (1981). [109] MA Mai degrabă, BA Bhat, MA Qurishi, „Abordarea fitoterapeutică multicomponentă
[107] MC Berenbaum, Sinergie, aditivism și antagonism în imunosupresie, Clin. Exp. Imunol. 28 câștigă amploare: modelul „un medicament care să se potrivească tuturor” se defectează?
(1977) 1–18. Fitomedicină 21 (1) (2013) 1–14.
[108] H. Wagner, Cercetarea sinergiei: abordarea unei noi generații de fitofarma [110] A. Zaid, R. Soulaymani, S. Skalli, Drug interactions with herbal medicines, Ther.
ceuticals, Fitoterapia 82 (1) (2011) 34–37. Drug Monit. 29 (6) (2007).

12