LICEUL TEHNOLOGIC „TIU DUMITRESCU”

168 Calea București, Mihăilești

Jud. Giurgiu, cod 085200
Tel./Fax 0246278039

Nr. ..../..... .....

„DE LA SATE ADUNATE ...”

AUXILIAR ȘCOLAR
PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL PRIMAR ȘI GIMNAZIAL

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ PENTRU CADRELE DIDACTICE

AUTORI :
Profesor, GHEORGHIU CORINA, Inspector de specialitate, ciclul primar
Profesor, BOGDAN FLORICA
Profesor, BULAI DORINA
Profesor, CURCULESCU MARIOARA
Profesor, OPREA ELENA
CUPRINS

1.ARGUMENT - LITERATURA POPULARĂ ȘI FOLCLORUL ROMÂNESC – abordare

transdisciplinară, integrată (nivel de predare : ciclul primar / ciclul gimnazial) ...................p.
3- 4
2.NOTĂ DE PREZENTARE ....................................................................................................
p. 5
3.COMPETENȚE GENERALE................................................................................................p.
5
4.COMPETENȚE SPECIFICE........................................................................................... ..... p.
5
5.CONȚINUTIRI ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE...............................................................p.
6
a) Proverbe și zicători
b)Strigături
c) Poezia obiceiurilor calendaristice
d) Balada populară
e) Doina populară
f) Teatru popular
6.EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ................................................................................. p. 7-
33
a) Proiecte didactice
b) Fișe de lucru
c) Opțional tematic
d) Proiect educațional interjudețean
e) Activități cultural – artistice ( momente sugestive)............................format electronic(
DVD)
 ARGUMENT

MOTTO: “La români,mai întâi se aud cântecele şi apoi răsare soarele.” ( N.Iorga)

Despre o lume care își păstrează cu sfințenie credințele, tradițiile, superstițiile și

obiceiurile moștenite și practicate din moși strămoși s-a scris mult, în diferite ocazii. Astfel că
de un secol și mai bine există o pildă, o poveste cu tâlc, o snoavă, un costum popular pe care
țăranii îl îmbracă cu mândrie, un cântec vechi, pe care îl interpretează cu drag alături de
lăutarii din sat, iar tinerii și bătrânii laolaltă pornesc cu pași legănați o horă, o sârbă. Este
momentul ca fiecare dintre noi să cunoaștem literatura populară sau folclorul literar și locul
acestuia printre celelalte discipline care studiază cultura populară.
Redactând acest auxiliar școlar ne-am propus să oferim elevilor din ciclul primar și
gimnazial o altă perspectivă în receptarea folclorului, prezent în manuale, într-o manieră cât
mai apropiată de sufletul și de mintea lor, astfel încât lectura textelor literare în proză și în
versuri – populare și culte – aparținând diverselor genuri și specii să-i intereseze și dincolo de
viața de școlar.
Am pornit de la premisa că astăzi, mai mult ca oricând, trebuie reconsiderat procesul
receptării folclorului , așadar este mai mult decât evident că rolul profesorului va fi acela de a-
i determina pe elevi să conștientizeze moștenirea culturală națională, prin etalarea folclorului
românesc sau prin dialoguri interculturale (mituri, legende, sărbători la români, port popular
etc.), toate acestea fiind menționate și în noile programe școlare pentru clasele V-VIII,
aprobate de Ministerul Educației Naționale, pentru anii școlari 2017-2021 (Programa școlară
pentru clasa a V-a, cuprinsă în ANEXA 2 a OMEN nr. 3393/28.02.2017 se aplică în sistemul
de învățământ începând cu anul școlar 2017-2018, pentru clasa a VI, începând cu anul școlar
2018-2019, pentru clasa a VII-a, începând cu anul școlar 2019-2020, iar cea pentru clasa a
VIII-a, începând cu anul școlar 2020-2021). Schimbarea vine din faptul că în centrul tuturor
liniilor acestui auxiliar– competențe, activități de învățare, conținuturi, sugestii metodologice
și de evaluare etc. – este plasat de la sine și fără ostentație elevul, subiectul învățării.
În consecință, prin acest auxiliar ne-am propus să-i implicăm pe elevii noștri în
activități didactice și extrașcolare care să-i ajute să descopere o altă față a literaturii populare,
a elemntelor de tradiție și a folclorului românesc, nu doar aceea din manualele școlare, astfel
încât ei să constate necesitatea unei raportări personale la literatura populară, una de
profunzime, într-o formulă modernă, atractivă, în conformitate cu timpul în care trăiesc, cu
interesele lor culturale, să contribuie la trezirea și cultivarea respectului pentru creația
autentică.
Fundamentul științific al demersului nostru didactic l-a constituit constatarea specialiștilor
cum că implementarea de proiecte educaționale desfășurate în parteneriat cu profesori din alte
județe și din alte spații europene, are drept scop familiarizarea eleviilor cu astfel de activități,
din care ei vor înțelege de ce, în contextul globalizării culturale, tradiția folclorică legitimează
prezența românească în patrimoniul european. Costumul popular este un adevărat templu la
purtător, o imago mundi care conține simboluri, hierofanii, revelări ale sacrului care îi dau
poveste și ne dau, în același timp, o nouă identitate culturală unică, inimitabilă, susținea
regretatul profesor Ioan Sorin Apan.
 În plus, prin intermediul acestui auxiliar ne-am propus sensibilizarea elevilor față de
frumosul literar, să-i formăm ca cititori de literatură, să le dezvoltăm motivațiile și înclinațiile
pentru lectură, să le cultivăm gustul estetic, pentru ca aceștia să învețe, la rândul lor, să
promoveze valorile culturale, să cunoască tradițiile și obiceiurile din zona geografică în care
trăiesc, să le orientăm atenția înspre valori care, uneori,sunt trecute cu vederea.
Admițând fără tăgadă o evidență - aceea că avem de-a face cu o nouă inteligență
umană, cu un alt orizont de așteptare al elevilor noștri- ne revine datoria de a nu mai risca să-i
alungăm pe cei pe care îi instruim, în zona imaginarului sau a bănuielii de incultură și să
găsim noi modalități de a-i determina să se apropie mai mult de folclor.
NOTĂ DE PREZENTARE
Auxiliarul realizat a luat în calcul cerințele noii Programe de Limba și literatura
română, pentru anii școlari 2017 – 2021, care se aplică în sistemul de învățământ începând cu
anul școlar 2107 – 2108.
Auxiliarul cuprinde :
- competențe generale – ce pot fi urmărite pe parcursul învă.ământului primar și
gimnazial
- competențe specifice – deduse din competențele generale
- conținuturi și activități de învățare
- exemple de bună practică
Lucrarea își propune să sprijine activitatea instructiv – educativă la clasă. În plus, conține
sugestii de organizare a unor activități , ateliere de lucru inter și transdisciplinare, sub
îndrumarea profesorului.

COMPETENȚE GENERALE
CI: Receptare mesajelor orale și scrise uzuale
CII: Exprimarea orală și scrisă în diferite situații
CIII: Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

COMPETENȚE SPECIFICE
CS1: Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor idei
exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme familiare sau
pornind de la textele ascultate/citite
CS2: Formularea unui răspuns personal şi/sau a unui răspuns creativ pe marginea unor texte
de diferite tipuri, pe teme familiare
CS3: Manifestarea interesului și focalizarea atenţiei în timpul lecturii unor texte pe teme
familiare
CS4: Observarea comportamentelor şi a atitudinilor de lectură, identificând aspectele care
necesită îmbunătățire
CS5: Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele procesului de
scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și informaţii sau pentru a relata
experiențe trăite sau imaginate
CS6: Redactarea, individual şi/sau în echipă, a unui text simplu, pe o temă familiară, cu
integrarea unor imagini, desene, scheme
CS7: Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de vedere al
corectitudinii, al lizibilităţii, al coerenţei şi al clarităţii
CS8: Observarea atitudinilor manifestate în procesul redactării unui text, identificând
aspectele care necesită îmbunătățire
CONȚINUTURI ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
− exerciţii de ascultare activă, selectând un enunţ/mai multe enunţuri care exprimă o atitudine
a unui interlocutor în comunicare

− exerciții de exprimare orală a ideilor, pornind de la texte citite/auzite

− completarea unor enunţuri cu elemente care să exprime manifestarea atenţiei şi a empatiei
faţă de interlocutori (de exemplu: formule de adresare, formule de politeţe)
− realizarea planului unei compuneri, urmând un model dat
− redactarea unor secvențe de compunere, completând paragrafele după un model de tipul:
„La început … Apoi … În sfârșit …”
− exerciții de exprimare în scris a ideilor, pornind de la texte citite/auzite
− formularea unor enunțuri în care se solicită scurte informații despre intenţiile şi despre
propriile emoții în diverse situații de comunicare
− extragerea informațiilor esențiale și de detaliu dintr-un text dat
− exerciţii de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme
de interes, în contexte familiare și nonfamiliare
− exerciţii de identificare a formei corecte a unor fapte de limbă
− realizarea de proiecte tematice pentru promovarea unor elemente de cultură locală,
regională, națională (itinerarii culturale, hărți culturale etc.)
− identificarea în texte studiate a unor similitudini între culturi diferite
− discutarea unor tipare culturale identificate în texte literare/nonliterare românești și din alte
culturi
− exerciții de identificare a unui set de convenţii şi valori recunoscute social şi cultural
− exerciţii de utilizare corectă a normelor gramaticale, fonetice și lexicale în mesaje pe teme
de interes, în contexte familiare și nonfamiliare

Pentru a fi la curent cu activitățile în plină desfășurare puteți urmari paginile de

facebook:
https://www.facebook.com/tiudumitrescu și https://wwwfacebook.com/tiufm
EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Proverbe românești
1. Rău cu rău, dar mai rău fără rău.
2. Cui pe cui se scoate.
3. Bate șaua, să priceapă iapa.
4. Cine aleargă după doi iepuri, acela nu prinde niciunul.
5. Nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard.
6. Vezi-ți lungul nasului, dar nu gunoiul dintr-al altuia.
7. A nimerit orbul Brăila.
8. Calul de dar nu se caută la dinți.
9. Vorba multă, sărăcia omului.
10. Ce se naște din pisică, tot șoareci mănâncă.
11. Brânză bună în burduf de câine .
12. Gura omului numai pământul o astupă.
13. De unde iei, numai e!
14. Râde ciob de oală spartă, când el e făcut zob.

Zicători și strigături
1. A nu se vedea niciun pui de Adam!
2. A le băga mortul în casă!
3. A-și căuta în pungă!
4. A-și da în petic!
5. A-i arde cămașa pe el!
6. A rupe gura târgului!
7. A da pomana înapoi!
8. A intrat în lemne de Crăciun!
9. A rămâne cu ochii-n soare!
10. A nu ști pe cine bagi în casă!
11. A umbla cu cioara vopsită!
12. A călca pe broaște!
13. A strica orzul pe gâște!
14. A semăna cu vaca!
15. A fi dat în tarbac!
16. A-i umfla pielea!

Foaie verde busuioc

Hai flăcăi cu toți-n joc!

Foaie verde baraboi

Și la dreapta câte doi!

Foaie verde și-o cucută

Dați-i drumul să se ducă!

Foaie verde trei scaieți

Prindeți hora măi băieți!

Foaie verde și-o cucută

Fugi de-aici că ești urâtă!

Foaie verde ismă creață

Fugi de-aici că ești prea hoață!

Foaie verde și-o sipică

Fugi de-aici că ești prea mică!

Ti-i pe stânga și-alta-n loc

Și pe mine de mijloc!

La vară la secerat
Și acuma la jucat!
 Colindul
Făcând parte, alături de Pluguşor, din complexul sărbătoresc al schimbării anului,
colindele apar în mediul folcloric în concurenţă cu alte forme rituale de festivizare: cântecele
de stea (diferite de colinde prin originea cultă şi conţinutul liniar al textului şi obiceiului),
Moş Ajunul (urările copiilor, reduse la vestirea Crăciunului şi cererea de a fi răsplătiţi), Irozii
sau Vicleimul (teatru popular cu tematică religioasă).
Ceata ca entitate constituită reprezenta întreaga colectivitate, după cum fiecare casă
era o entitate a comunităţii. Ceata ura în numele tuturor, fiecăruia, promițând belşug sau
acordând protecţie, implicit, întegii comunităţi.
Ceata se constituia cu mult înaintea Anului Nou. Ea îşi începea activitatea prin
pregătirea minuţioasă a repertoriului.
Versurile amintesc gazdei că ceata de copii vine doar o dată pe an: „ Am venit şi
noi o dată!” Darurile primite de copii sunt covrigi, nuci şi mere (mai nou, cei mai avuţi dau
copiilor ciocolată, portocale, banane etc. )
Nucile şi merele au implicaţii străvechi. Merele sunt aducătoare de fertilitate şi
belşug, iar nucile sunt date pentru dulceaţa lor atât râvnită de cei mici .
La Popești, Novaci și în orașul Mihăilești, județul Giurgiu, în seara zilei de 23
spre 24 decembrie și până dimneața, grupuri de copii ( între trei şi şase copii) sau unul mai
mic însoţit de părinţi (tată, mamă, bunici) vin pe la casele oamenilor şi le urează: sanătate,
belşug pentru anul care vine („D-zeu să vă ajute / La covrigi şi la nuci multe”) şi tradiţionalul
„ La mulţi ani”!.
„Bună dimineaţa la Moş Ajun La covrigi şi la nuci multe.
Am venit şi noi o dată Ne daţi, ne daţi, ne daţi
La un an cu sănătate! Ori nu ne daţi?
Domnul Bun să ne ajute La anu' şi la mulţi ani”!

”Bună dimineața la Moș Ajun

Dă-mi un covrig
Că mor de frig!
Dă-mi un măr
Că mă iau cu mâinile de păr !
Dă-mi o nucă
Că mă dau cu capul de ulucă!”
 În localitatea Novaci ,gazda este anunțată de către ceată să-și pregatească coșnița
cu covrigi și vinul pentru cei în vârstă, prin următoarea colindă religioasă,o urare înaltă
,solemnă :
Domn Domn să înalțăm
Domn Domn să înalțăm
Am plecat să colindăm
Domn Domn să înalțăm
Când boierii nu-s acasă
Domn Domn să înalțăm
Au plecat la vânătoare
Domn Domn să înalțăm
Să vâneze căprioare
Căprioare n-au vânat
Și-au vânat un iepuraș
Să facă din blana lui
Veșmânt frumos Domnului!
Grupuri de copii (băieţi și fete) își atârnau de gât o traistă țesută în război sau din
sac de iută, cutreiereau satul de la un capăt la altul, intrau în casele gospodarilor, iar femeile,
le împărțeau colindătorilor covrigi, mere, nuci, portocale, bomboane. Cu vreo optzeci-
nouăzeci de ani în urmă gazdele le dădeau copiilor şi câte o bucată de cârnat sau șuncă şi
nelipsitul pahar de vin fiert pentru a se încălzi. La casele mai înstărite li se punea masa.
Mersul cu Moş Ajunul era o distracţie deosebită pentru copii. La ieşirea din casă copiii urau
gazdelor: ”Bogdaproste!”. Cu traistele pline ajungeau acasă, deşertau covrigii şi îi numărau,
separau darurile primite. Se zice că cei care au uşile închise de Ajun şi nu dau drumul copiilor
în casă ca să-i colinde, vor avea uşile închise de D-zeu.

Umblatul cu steaua
Grupuri de copii merg pe la casele oamenilor cu o stea în mână (confecţionată din
carton) şi cântă „ steaua sus răsare”, în care se aminteşte de naşterea Mântuitorului, textul
evocând momentul când, la naşterea lui Iisus, s-a ivit steaua care i-a călăuzit pe cei trei magi
căre Bethleem:

10
 „Steaua sus răsare Mergând după rază
Ca o taină mare, Pe Hristos să-l vază.
Steaua luminează Şi dacă sosiră,
Şi adeverează Îndată-l găsiră,
Steaua străluceşte La dânsul intrară
Şi lumii vesteşte Si-i se închinară
Că astăzi Curata, Cu daruri vestite
Preanevinovata, Lui Hristos menite,
Fecioara Maria Ducând fiecare
Naşte pe Mesia Bucurie mare,
În ţară vestită, Câtă bucurie
Bethleem numită. Şi la voi să fie
Magii cum zăriră De la tinereţe
Steaua şi porniră. Pân' la bătrâneţe.”

Cântecele de stea se cântă de copiii care merg cu steaua în perioada care începe cu
sărbătoarea Crăciunului şi se încheie cu Boboteza.
Tot în perioada sărbătorilor de iarnă ,în zona folclorică Vlașca ,localitatea Popești și
Novaci,oraș Mihăilești , județul Giurgiu ,asemenea celorlalte zone folclorice din țară au
reprezentate majoritatea genurilor specifice acestei sărbătoriv,chiar dacă ele diferă de la o
localitate la alta cu număr sau forme de reprezentare : Capra,Sfântul Vasile
,Botezatul/Iordănitul
Capra are ca personaj central un colindător mascat în capră şi este un obicei care
îmbină melodiile cântate la fluier sau acordeon cu dansul pe ritm de geampara al caprei şi cu
dialogul ce se desfăşoară între personajele: ţăran, ciioban, doctor, babă, ginere şi mireasă.
Obiceiul are loc în zilele Crăciunului, Anului Nou şi Bobotează. Textul este scurt și ușor de
reținut:

A trecut cerbul Carpații

Ca să joace la toți frații
Cu covor împrăștiat
Și Luceferi înstelat.
Vine capra de la munte

11
 Cu steluțe albe în frunte,
Are coarne, ramuri multe
Și mai mari
Și mai mărunte,
Pe munte ca florile
Pasc ciobanii caprele,
Bine-i șade caprei mele
Cu hurmuz și cu mărgele,
Frumoasă-i căprița mea
Cu covor și cu basma
La anul și la mulți ani!

Satul întreg freamătă de emoție la cea mai misterioasă colindă ,primită la

ferestre , în tinde(în casele bătrânești), în odăi, în fața ușii, la poartă sau în curte.
Sfântul Vasile este un colind dedicat acestei sărbători religioase și cântat de fete şi
băieţi de până la 14 ani, în seara de 31 decembrie către 1 ianuarie.Urarea colindei este directa
,încifrată, formulată în chip alambicat,cu tentă religioasă exprimă în chip condesat ,urări de
sănătate, face trimitere la Sfânta Fecioară Maria și la fiul ei Iisus :
Sfântul Vasile de mâine
Să vă fie mult și bine
Și vouă/mie și dumneavoastră
Case mari și case înalte
De la Dumnezeu lăsate
Dar în ele cine șade?
Șade Maica și cu Fiul
Fiul plânge , Maica-i zice
Taci,Fiule,nu mai plânge!
Că te scald în lapte dulce
Poți să mă scalzi și în zahar
Corpul meu e tot amar
La anu’ și la mulți ani!

12
 Ceata de colindători este răsplătită cu fructe și cu bani,cei din urmă sunt mai prețuiți
de către aceștia.

Iordănitul are loc în ziua de Bobotează când 2-3 tineri merg pe la casele cu fete de
măritat, pe care le iordănesc, adică le stropesc cu apă, după care sunt invitaţi de gazdă, fiind
serviţi cu diferite bucate şi băuturi. A doua zi, fata iordănită merge la grajdul vitelor şi dă de
trei ori cu piciorul în bou. Dacă acesta se scoală, înseamnă că anul acesta fata se mărită.

Botezatul.

În ziua de Bobotează, cete de copii colindă prin sat cu găletuşe în care au aghiasmă sfințită de
preot la biserică, stropind cu crenguţe de busuioc pe cei din case sau întâlniți pe drum:
Iordan Botezătorul ,botează-te tu, Doamne
Cu apa Ta Sfințită
La anu’și la mulți ani!”

Vicleimul ( Irozii) este „o veche dramă populară de origine creştină reprezentând naşterea lui
Hristos, jucată la țară de către flăcăii costumaţi în perioada săarbătorilor de iarnă”.

Baltazar
Poartă mustăţi şi barbă, de câlţi ori de iarbă. E îmbrăcat într 'un halat; decorat şi înstelat.
Şi mâna lui de maur, poart 'un bulgăre de aur.
Melchior
E chior. Are barbă de fuior. Cu stânga ţine un ulcior. Poartă şalvari şi ochelari şi un halat
înstelat şi decorat. Pe cap, poartă potcap de hârtie ascuţit, peste el coroană de carton poleit
şi totul învelit într „un turban făcut dintr „un tulpan.
În dreapta are un ochian.
Gaspar
Negru, tuciuriu, smolit, cu dop ars de un chibrit. Poartă şi el un halat decorat şi înstelat
şi un turban făcut dintr „un tulpan. Şi ca nimic nespus să nu rămăie,
în mâna lui de lămâie are un vas cu tămâie.

13
 Curtea lui Irod
Irod
E cam nerod. Poartă haine împărăteşti şi mustăţi mari ungureşti,
care se apleacă 'n jos când priveşte fioros.
- Poartă coroană regală făcută de poleială.

Un ofițer
E îmbrăcat ca un soldat, dar poartă și cască, iar pentru crimă,
are spadă din lemn.

Oastea Domnului
Îngerul
Dalb, îmbrăcat în alb, în halat înstelat şi are aripi/poartă legate din spate şi de mâini două
bucăți de pânză albă la fel. Sau dacă vrei să dai de cheltuială, are aripi aurite de poleială. Pe
cap are o aureolă legată de frunte cu o banderolă, de carton aurit, poleit la fel.
În fundal se află o pânză pictată cu stele argintate, iar în mijloc o cometă.
Irod stă pe un jeț/tron
Apar Magii.

Îngerul către cioban:Scoali ciobane,/nu dormii,/ somnul nu-ți va folosi,/ să mergem în grabă
la Bethleem,/ că acolo păstorii se întreabă/ unde s-a născut Mesia.
Ciobanul către înger:A ciudat,/ vis a ciudat,/ îndată ce m-am sculat/ dar ce vis să mai visez/
când abia mai dormitez,/ iată cerul s-a aprins,/ hai să mergem că nu-i vis!
Irodul către ofițer:Ofițerr!!!
Ofițerul răspunde:Poruncă grea înălțate împărate,/ ia r…… de la spate!
Irodul către ofițer:Ce vești aflu de la tine?/ De bine sau de rău?
Ofițerul către Irod:Prea puternice împarate,/ vestea ce s-a răspândit, / trei regi de la uniune
îngrabă au pornit și pe toți întreabă: N-ați auzit unde s-a născut Domn Mare pe pământ?/
Domnul Domnilor/ Împăratul împăraților/ Pentru a răspunde la intrebare,/ nimeni nu fuse în
stare.
Irod către ofițer:Mergi și caută și cheamă/ adu-mi-l aici degrabă. Cine sunt?/ De unde sunt?/
Și ce caută pe acest pământ fără a lua voie de la mine?

14
Ofițer :Fraților și preamăriți, dacă binevoiți să vă dați osteneala pentru a ajunge până la Irod
împărat/ că acolo s-a strâns mult norod și cere socoteală.

Cântec:Mărire cu celelalte,/ toate stelele să salte,/ saltă Cerul și pământul,/ lăudând la toți
Cuvântul,/ la toți oamenii să fie de-acum până în vecie!

Irod către cei trei crai:Cine sunteți voi,/ de unde veniți? și încotro călătoriți?
Melchior către Irod: Eu sunt craiul Melchior,/ De la Răsarit și după steaua ce s-a ivit,/ am
auzit că s-a născut un Domn Mare pe pământ,/ Domnul domnilor,/ Împăratul împăraților/ și
merg să mă închin și eu ca unui mare Dumnezeu!
Irod către Baltazar:Dar tu ce crai mare ești și cum te numești?
Baltazar către Irod: Eu sunt craiul Baltazar,/ De la Răsărit și după steaua ce s-a ivit,/ am
auzit că s-a născut un Domn Mare pe pământ,/ Domnul domnilor,/ Împăratul împăraților/Eu
sunt astronom și cărturar/ Ce domnesc în Persia/ Mai rar țară ca a mea/ Învățați cărțile mele/
Că sunt mare cititor de ele/ și merg să mă închin și eu ca unui mare Dumnezeu!
Irod către Baltazar:Mergi tirane,/ mergi, că merg și eu, ca să mă închin ca unui mare
Dumnezeu!
Irod către Gaspar: Dar tu ce crai mare ești și cum te numești?
Gaspar către Irod: Eu sunt craiul Gaspar,/ De la Răsărit și după steaua ce s-a ivit,/ am auzit
că s-a născut un Domn Mare pe pământ,/ Domnul domnilor,/ Împăratul împăraților și merg să
mă închin și eu ca unui mare Dumnezeu!
Irod către Gaspar: Mergi tirane,/ mergi că merg și eu, ca să ma închin ca unui mare
Dumnezeu!
Gaspar către Irod:Dar tu ce crai mare ești și cum te numești?
Irod către Gaspar:Eu sunt Irod împarat,/ pe cal am încălecat,/ sabia în mână am luat,/ în
Betleem am intrat,/ 14 mii de prunci am taiat,/ de doi ani și mai sus ca să-L aflu pe Iisus,/ de
doi ani și mai în jos ca să-L aflu pe Hristos. Nu L-am aflat. Calul din picior a dat,/ tot
pământul s-a cutremurat.

Cântec:Tot omul acum să salte,/ cu glas de cântece-nalte. Să cântăm azi pe Imparatul,caci ca

Dansul nu e altul,sa strigam la cetărie, cu glas mare de bucurie.

15
Baltazar către Irod:Împărate,/ urmează ale mele cuvinte căci noi nu suntem regi din Persia,/
și am venit să ne facem datoria. Că de șapte ani mai bine tot umblăm prin întreaga lume,/ tot
răscolim acea cetate mare. Pentru a răspunde la această intrebare,/ nimeni nu fuse în stare.
Melchior către Irod:Tu,/ Iuda pământului sub cer mult aprins,/ de-ai afla steluțe în lume să ai
inima curată cum n-ai avut niciodată!
Gaspar către Irod:Tu ce gând ai împărate?/ Crezi că nouă ne e frica de inima ta mică?/ Noi
te ucidem și-n săbii te tăiem și vei spune cu credință/ dulcea mea făgăduință. O, astronoame
Baltazar, ce pici din cer cu catran și cu pucioasă/ pe acei tirani să-i arză!

Cântec:Doamne Împărate Sfinte,/ primește a noastră cinste,/ noi te rugăm să primești/ de la

noi de la Popești,/ aur, smirnă și tămâie/ spre pomenire ca să-ți fie!

16
Ciobanul către regi:Dar voi unde și-n ce parte,/ turmele aveți aparte?/ Cum e numele
vostru,/ce căutați în locul nostru?/ Cu Irod aveți de-a face?/ Ia făceți-vă încoace!
Baltazar:Eu Baltazar mă numesc,/ cu aur îl dăruiesc.
Melchior:Eu Melchior mă numesc,/ cu tămâie îl dăruiesc
Gaspar:Și eu mă numesc Gaspar,/ smirnă Lui îi aduc în dar.
Popa:Eu Popa mă numesc,/ Cu cadelnița lovesc!
Îngerul:Eu sunt Îngerul lui Dumnezeu ,/ ascultați ce vă spun eu!/ :Să nu o mai luați prin
cetate,/ să o luați prin altă parte!/ Că Irod a pus gând rău,/ vrea să-L omoare pe Fiul lui
Dumnezeu.
Dacă nu mă credeți pe mine,/ uitați steaua care vine!

Cântec:Mai Iroade împarate,/ te-ai umplut de răutate,/ cu rautățile tale,/ ai umplut lumea de
jale. Câine rău și blestemat,/ câine spurcat și turbat,/ pentru ce să pedepsești,/ pe mamele
domnești?
La anu, și la mulți ani!
Gazda le dădea de la 50-100 lei și ceva băutură.
Craii plecau mai departe cu Irodul, iar la ieşirea din curte spuneau gazdei:
„La mulţi ani, s-aveţi folos
Dă naşterea lui Hristos”.

17
Pluguşorul (Varianta 1)
Aho, aho, copii și frați
Stați puțin și nu mânați
Și cuvântu’ mi-ascultați!
S-a sculat Maian,
Bădică Traian
Ș-a-ncălecat
Pe-un cal învățat
Cu nume de Graur,
Cu șaua de aur,
Cu frâu de mătasă
Cât vița de groasă!
Și-n scări el s-a ridicat,
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleagă-un loc curat
De arat si semănat!
Și curând s-a apucat
Câmpu’ neted de arat
În lungiș
Și-n curmeziș!
S-a apucat într-o joi
C-un plug cu doisprezece boi:
Boi – bourei,
În coadă cudalbei,
În frunte țintătei!
Mănați, măi!
Hăi, Hăi!
Ziua toată a lucrat,
Brazda neagră-a răsturnat
Și prin brazdă-a semănat
Grâu mărunt şi grâu de vară
Deie Domnu’ să răsară!
Mânați, măi!
Hăi, Hăi!
La lună, la săptămână,
Își umplea cu apă mâna
Și se duse ca să vadă
De i-a dat Dumnezeu roadă
Și de-i grâu’ răsărit
Și de-i spicu’ aurit…
Era-n spic ca vrabia,
Era-n pai ca trestia!
Mânați, măi!
Hăi, Hăi!
Și cât lucru’ a sfarşit,
Iată, mari, s-a stârnit
Un vânt mare pe pământ
Și ploi multe după vânt:
Pământu’ de-a răcorit
Și sământ’-a încolțit!
Mânați, măi!
Hăi, Hăi!1
18
Pluguşorul (Varianta 2 – zona Novaci)
Într-o zi de sărbătoare ,
Dă Domnu’ Doamne !
Trece un îngeraș călare ,
Dă Domnu’ Doamne !
Și așa iute cum trecea ,
Dă Domnu’ Doamne !
Pământul cutremura ,
Dă Domnu’ Doamne !
Dumnezeu îl întâlni,
Dă Domnu’ Doamne !
Un’te duci tu copilaș ,
Dă Domnu’ Doamne !
În rai , după îngerași ,
Dă Domnu’ Doamne !
Să aleg zece mititei,
Dă Domnu’ Doamne !
Toți cu bicele de tei,
Dă Domnu’ Doamne !
Să trăznească ,să pleznească ,
Dă Domnu’ Doamne !
Plugușorul să pornească ,
Dă Domnu’ Doamne !
Boișorii de la roată ,
Dă Domnu’ Doamne !
Cu cornițele de piatră
Dă Domnu’ Doamne !
Boișorii din mijloc,
Dă Domnu’ Doamne !
Pe la case să urăm ,
Dă Domnu’ Doamne !
Să urăm ,să colindăm ,
Dă Domnu’ Doamne !
Cei din case să trăiască ,
Dă Domnu’ Doamne !
Binele să izvorească,
Dă Domnu’ Doamne !
19
Pluguşorul (Varianta 3)
Aho, aho copii și frați
Stați puțin și nu mânați
Lângă boi vă alăturați
Și cuvântul îmi ascultați
Mâine anul se înoiește
Plugușorul se pornește
Și începe a ura
Pe la case a colinda
Iarna-i grea omătu-i mare
Semne bune anul îl are
Semne bune de belșug
Pentru brazda de sub plug
Ia mai mânați măi flăcăi,
Și strigați din zurgălăi
Hăi, hăi...
S-a sculat Maian, Bădică, Traian
Și-a încălecat pe un cal învățat
Cu șeaua de aur, cu spice de aur
Viorei și clopoței și-o salată de
ardei
Și cu-o ceapă degerată
Ia mai mânați încă odat
Măi, hăi...
În seara lui Vasile Sfîntu
Mi-a furat căciula vântul
Și-a dus-o până la o casă
Și-a pus-o acolo pe masă
Când m-am dus după căciulă
Am mai spus o urătură
Ia mai mânați măi flăcăi
Să se audă peste văi
Hăi, hăi!2
20
Textul „Sorcovei” este miniatural şi uşor de reţinut:

„Sorcova, vesela, Tare ca piatra,

Să trăiţi, să-mbătrâniţi, Iute ca săgeata,
Ca un măr, ca un păr Tare ca fierul,
Ca un fir de trandafir. Iute ca oţelul
La anul şi la mulţi ani!”

Fragmente din cântece epice eroice care redau situații, stări de lucru, descriu lupte, peisaje,
orașe, portrete ale fetei și flăcăului le-am regăsit în câteva texte literare păstrate în satul Popești:

Baladă haiducească Cântec bătrânesc

Cele case mari dmnești, La cireul retezat,

Ce se văd în București Șade Fane rezemat,
Niște mese întinse, Și Florica îi cată-n cap.
De mulți boieri cuprinse Dar degeaba-i căuta,
Iar pe mese ce mânca Gândul meu la el era.
Numai crap și cu păstrugă, Foaie verde foi trifoi,
Iar la masă cine sta? Hai Florică la zăvoi,
Să ne iubim amândoi.
............................................
.................................................

21
22
Ilincuța cea frumoasă,.
De frumoasă ce era
Mureau turcii după ea.
Sus în centrul Giurgiului,
La casele Sandrului,
Ale Sandre, Săndrulease,
Unde e Ilinca Noastră?
Ilincuța mi-a murit
Dacă n-am eu crezământ,
Hai să vă duc la mormânt.
La mormânt că mi-i ducea.
Toți turcii se încredea.
Numai unul mărunțel
Se temea Giurgiul de el
Mâna pe sapă punea
Și mormântul desfăcea
Iar în mormânt ce găsea:
Numai pietre și butuci
Acasă că mergea
Și pe Ilinca le-o da.
Și-o lega și-o fereca,
Și-n cojoc că mi-o punea,
Și pe Dunăre-o pornea.
Dar Ilinca ce zicea?
Turcilor, ogarilor,
Dați-mi drumul mâinilor,
Să-mi împletesc cosița
Să mă privească Aga
Și cu Suliman Pașa.
23
Slobodă când se vedea,
În Dunăre că-mi sărea.
Decât pradă turcilor,
Mai bine masă peștilor.

Prospețimea unor cântece de dragoste uitate se rostesc într-un anume fel și ceva din
atitudinea de totdeauna a oamenilor din spațiul localităților Popești și Novaci, poate, dintr-unul mai
larg, într-o sinteză specifică de etern, istoric și actual, de universal și parfum al locului, presărate cu
elemente ale reliefului, cu epitete florale, elemente ale lumii înconjurătoare, obiecte ale vieții
domestice: ”Foaie verde lămâiță,/ Iești Lenuțe la portiță./ Nu poci, neiculiță/ Că am un hoț de
tăiculiță/ Nu mă lasăla portiță”; ”Mult mi-e dor de satul meu,/C-am lăsat trei mândre în el:/ Una-n
vale ca o floare,/ Cu flori mândre-n cingătoare./ Una-n deal ca un pahar,/ Ca ea găsești mai rar:/
Una-n capul satului/ Mângâierea dorului...”

Cântec de dragoste Una-n capul satului

Mângâierea dorului.
Foaie verde maghiran,
.............................................
Pupa-ți-aș coama Bălan.
Fă-mă tânăr cum eram,
Când eram în vremea mea,
Șapte mândre mă iubea,
Dar acum nu pot pe-a mea.

..............................................

Cântec popular

Mult mi-e dor de satul meu,

C-am lăsat trei mândre în el:
Una-n vale ca o floare,
Cu flori mândre-n cingătoare.
Una-n deal ca un pahar,
Ca ea să găsești mai rar.

24
Cântec bătrânesc

Foaie verde trei arginți,

Am fost una la părinți,
Maică mea având avere,
M-a crescut în mângâiere.
M-a crescu, m-a făcut mare,
M-a făcut de măritare,
Mi-au venit băieți din sat,
Și măicuța nu m-a dat...

.............................................
Cântec de dragoste

Foaie verde lămâiță,

Ieși Lenuțo la portiță.
Nu poci, neiculiță.
Că am un hoț de tăiculiță
Nu mă lasă la portiță.
.............................................

25
Teatru popular

DEȘTEPTACIUNEA PROȘTILOR
După Vladimir Colin
Prezentatorul:
Dragi spectatori, se-tâmplă
Si-această nerozie
Ca omul să se creadă
Ceva ce-ar vrea să fie.
Deștept, frumos, firește, se crede și nu prost!
Păi cine-ar recunoaste
Că nătărău el este ?
Sau nătăfleț a fost?
Dar fapta îl demască,
Precum e în poveste,
Că fapta îl arată
Întocmai , precum este
Pricepeți că sceneta
Care urmează-ndată,
Tocmai aceste proaste
Năravuri le arată!
(Doi proști se îtâlnesc pe drum. Unul ține pe cap un scaun, altul are două căciuli pe cap și trei
cojoace.)
Primul: Bună vreme, om cu minte!
Al doilea: Mulțumesc dumitale, om cu saun la cap!
Primul: Îmi pari om de nădejde! Hi! Hi!
Al doilea: La fel și dumneata! Hi! Hi!
Primul: Păi eu zic așa: că ne cam potrivim. Ce-ai zice dacă am călători împreună că, vorba ceea,
mai bine doi decât unul!
Al doilea: Da* deșteaptă vorbă-ai spus, om cu saun la cap!
Primul: Dar ce sete m-a prins pe căldurile-aste!
Al doilea: Mai, da* știi că și pe mine m-a prins?
Primul: Ce te-a prins? Tot setea?
Al doilea: Păi ce altceva, păcatele mele să mă prindă?
Primul: Iată Colea chiar două făntăni! Ce zici?
Al doilea: Ce să zic...E bine.
Primul: Eu beau din prima!
Al doilea: ( Cu degetul la tâmplă)Oare a doua fântână n-o fi având apa mai bună? Ăă?Ce zici?
Primul: Ce să zic?...(Se gândește și el, apoi se lovește cu palma pe frunte.)Păi atunci din care să
em?
Al doilea: He! He! Asta e! Iaca, bem din a doua fântână!

26
Primul: Lesne de zis! Dar dacă prima fântână are apa mai bună? Aa?
Al doilea: Vai de mine! Și ce-i de făcut?
Primul: Iaca, măcar că sunt cu saun la cap,tot nu mă pricep ce să spun...
Al doilea: (Plângând): Fratele meu, auzi?...Mor de sete...Mor de sete...
Primul: Dar eu?(Plângând)Mă tem c-am și murit! Dar cum să bem așa ca proștii? Nu-i rușine?
Spune si tu!
Al doilea: Ai dreptate. Ca proștii nu poți bea. Strică cei care au săpat fântânile aici. Nu puteau
săpa una singură? Proști au mai fost, Doamne!( Se vaită.)
Primul: (Se prăbușește de sete.) Ajutor!( Abia strigă, înghite în sec.)Ajutor! Săriți, oameni buni!
Murim de sete!( Fără să-l vadă și să-l audă al doilea.): vede o băltoacă! E apa cam verzuie și
mâloasă, dar decât să mor de sete...( Bea, mai mult soarbe.) Să nu mă vadă omul cu minte!...
Al doilea: ( A găsit și el un ochi de apă.) Să nu mă vadă omul cu sccaun la cap! Am găsit un ochi
de apă. Pare cam clocită, dar n-am incotro... Să mor de sete? Nu!( Soarbe cu zgomot pe furiș,
trăgând cu coada ochiului, să nu-l vadă celălat.)
Primul: Hai, frate-meu, să mergem! Dă-le încolo d fântâni! Noi nu suntem proști să bem apă din
fântâni, așa la voia întâmpării!(Vorbește ștergându-se la gură.)
Al doilea: Că bine zici, frățioare!( Se șterge și el la gură.)
Amândoi: Noi nu bem apă ca proștii, așa, fără să știm care fântână are apa mai bună.
(cântă) Noi nu bem apa oricum,
Tra, la,la,la,la.
Când suntem porniți la drum,
Tr,la,la,la,la.
(vorbit) Nu bem apă din fîntână!
Tra,la,la,la,la.
Nu bem apă cum ne toacă!
Tra, la, la, la,la.
Dar bem apă...(Se opresc, se uită unul la atul și zice fiecare, pentru sine, în partea opusa.) din
băltoacă!
Tra, la, la, la, la!(Pleacă.)
Prezentatorul:
Aceștia au fost cei doi călători
Porniți la drum,
Care..., cu minte și scaun la cap,
Nu au băut din apă orișicum!
Și printre noi mai sunt din cei
Ce strigă-n gura mare că cine e ca ei!
Dar nu ai ce le face...
Ei fac precum drumeții(Arată spre cei care au plecat.)
Beau apa din băltoace!

27
GURA LUMII
(După Tudor Arghezi)

Prezentatorul 1:
Știți cum este gura lumii
Macină fără oprire...
Și de mine și de tine
Spune vorbe în neștire...
Prezentatorul 2:
Ține cont de sfatul bun
Și de vorba omenească
Mergi-nainte, dar și lasă
Gura lumii să vorbească!
(Se retrag prezntatorii. Intră prezentatorul 3 și un bătrân călare pe un măgar- făcut d doi copii ce
se țin unul d altul, aplecați în față)
Prezentatorul 3:
Măgarul călărit de un uncheaș
Îl duce fiul de dârlog,
Și nici nu au intrat încă-n oraș,
Că trei muieri, cam slobaode , mă rog,
Îi dau cu tifla:
Femeia1: Cum nu și-e rușine?!
Femeia 2: Să-ți lași copilul dsculțat pe jos
Femeia 3: Și să tecare el pe tine?
Toate: Și mai și râzi, bătrâne puturos!?
Prezentatorul3: Bătrânul n-are ce să spuie
Și ocărât cum fuse în zadar,
Oprește-n loc.(Trrr! Oprește! Zice unchiașul.)
Descalecă și suie
Numaidecât băiatul pe măgar,
Și-i dă dârlogul ca să-l ție el.
Gândindu-se la cele întâmplate,
Unchiașul cam slăbuț și mititel,
O ia scâlciu prin târg cu greutate.
Dar doi moșnegi înjură pe băiat.
Doi moșnegi: Îți șade, nesimțitule, frumos
Să stai acolo cocoțat
Și lași pe taică-tu pe jos?
Prezentatorul 3: Băiatul sare iute de pe șa,
Și tatăl și copilul se întreabă:
Tatăl: Ce facem de ne-o merge tot așa?( Dau din umeri.)
Cu o găină-n traistă, la târg nu-i mare treabă.
Dacă știam,ai dracului să hie
Și ochii să le iasă,

28
Nu mai plecam cu noaptea-n cap, Ilie!
Mai bine ne-am întoarce, băiatule, acasă.
Prezentatorul 3: Se chibzuiesc, mai stau, se mai frământă,
Se uită înainte și-napoi,
Și, cu nădejdea târgului înfrântă,
Încalegă măgarul amândoi.(Se întorc)
Dar o nevastă și un gospodar
Îi întâlnesc pe drum la o răscruce,
Și-i plâng:
O femie și un bărbat: Nenorocitul de măgar,
S-a-ncovoiat și nu mai poate duce.
(Bărbatul aprobă, femeia e revoltată.)
Prezentatorul1: Mai rămânea să facă o încercare,
Să ia de-acuma dânșii măgarul în spinare.
Prezentatorul 2:Asta este gura lumii!
Macină fără opire!
Tu gândește și fă fapta
Cum îți șade ție-n fire!

29
 PROIECT DE LECȚIE

Data : 10.12.2017
Clasa : a VII-a
Profesor: Oprea Elena
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare : Literatura populară
Subiectul : Proverbe. Zicători. Strigături
Tipul lecției : mixtă
Competențe specifice :
1.1 înţelegerea semnificaţiei generale a unui mesaj oral.
2.1 asigurarea coerenţei ideilor exprimate într-un mesaj oral.
2.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze.
3.1 citirea unei varietăţi de texte literare sau nonliterare, demonstrând înţelegerea sensului
acestora.
4.1 exprimarea, în scris, a propriilor opinii şi atitudini.

Competențe derivate :
1. Definirea proverbelor, zicătorilor și a strigăturilor;
2. Identificarea trăsăturilor specifice acestora;
3. Surprinderea asemănărilor și deosebirilor dintre aceste creații populare;
4. Desprinderea mesajului transmis de proverbe, zicători și strigături;
5. Realizarea unui rebus în care folosească noțiunile însușite pe parcursul acestei ore.

Strategii didactice :
1. Metode și procedee : conversația, explicația, jurnalul cu dublă intrare, rebus.
2. Forme de organizare a activității : frontală, pe grupe de elevi.
3. Mijloace de învățământ : fișe de lucru, manualul, stegulețe.

DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII

1. Organizarea clasei (1min.) : notarea absențelor, pregătirea pentru lecție, formarea grupelor.

2. Actualizarea cunoștințelor anterioare (5 min.) :

-verificarea orală a temei;
-controlul caietelor de teme.

3. Captarea atenției (5 min.)

Un elev recită Despre vorbire iarăși de Anton Pann

30
Din vorbǎ în vorbă, vorbă se deschide.
Din vorbă în vorbă iese adevărul.
Din vorbă se face fapta și din faptă vorba.
Cuvîntul e ca vîntul, nu să ajunge nici cu armăsarul, nici cu ogarul.
De multe ori limba taie mai mult decît sabia.
De aceea
Pune-ți frîu la gură și lacăt la inimă
Căci
Gardul are ochi și zidul urechi.
Vorba rea se duce ca glonțul.
De aceea
Taci, să-ți fie casa casă și masa masă
Glumele să-ți fie ca sarea-n bucate.
Ca să nu-ți zică cineva:
Vorbe bune dar nesărate.
Nu e meșteșug a găti mîncare, ci e meșteșug a o potrivi din sare.
Limba îndulcește, limba amărește.
Cu rîma mică se prinde peștele mare.
Vorba dulce mult aduce.

Se poartă o discuție cu elevii :

1. Cine este autorul textului pe care l-ați ascultat? (Anton Pann)
2. Vă este cunoscut acest autor? ( a compus melodia imnului national.)
Le spun elevilor că Anton Pann a fost poet, compozitor și profesor de muzică religioasă,
supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” (Pepelea - Om isteț,
glumeț și poznaș, care își bate joc de toți.) dar și un cunoscut paremiolog. (PAREMIOLOGÍE s.
f. Disciplină care se ocupă cu studiul și culegerea proverbelor; (colectiv) totalitatea proverbelor
dintr-o limbă.) Cea mai importantă scriere a sa este „Culegere de proverburi sau Povestea vorbii”
- o antologie de proverbe românești.

4. Anunțarea subiectului lecției și a competențelor urmărite (1min.)

Scriu la tablă titlul lecției : Proverbe, zicători, strigături.

5. Desfășurarea lecției.
Elevii primesc o fișă cu proverbe, zicători și strigături. Împreună vom stabili definiția,
structura și trăsăturile acestor creații populare.

Cine se scoală de dimineață departe ajunge.

Mâța blândă zgârie rău.
Omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor.
Nu lăsa pe mâine ce poți face azi.
Unde nu-i cap, vai de picioare.
Laude de sine nu miroase a bine.
Bine faci, bine găsești.

31
Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face!
Dar din dar se face rai.
În țara orbilor, chiorul este împărat.
La plăcinte înainte, la război înapoi.
Spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești.
Fiecare greșește, dar numai prostul repetă greșeala. PROVÉRB, proverbe, s. n. 1. Învățătură
morală populară născută din experiență, exprimată printr-o formulă sugestivă, de obicei
metaforică, ritmică sau rimată; zicală, zicătoare, parimie.
Expresie populară concisă, deseori figurată, care conține o generalizare a experienței de viață sub
formă de povață sau de gând înțelept; vorbă din bătrâni; aforism popular.
Emite o constatare și o concluzie.
Transmite sfaturi și îndemnuri.
Are forma unei propoziții sau fraze, uneori versificate : au ritm și rimă.
Provine din observarea realităților zilnice, a fenomenelor naturii, a relațiilor dintre oameni etc.
A strica orzul pe gâște.
A se culca pe-o ureche.
A ajunge la spartul târgului.
Când a sta oul în cui.
Când or zbura porcii.
A fi cu musca pe căciulă.
A se băga ca musca-n lapte.
A nimeri ca nuca-n perete.
A încălzi șarpele la sân.
ZICĂTOÁRE - Frază scurtă, uneori rimată, asemănătoare maximei, prin care creatorul popular
exprimă o constatare de ordin general, filozofic, un principiu etic, o normă de conduită etc.;
zicătură, zicală, proverb.
Expresie concisă, care conține o povață sau un gând înțelept
Are caracter figurat, pornește de la un adevăr concret și conține o constatare.
Cine joacă si nu strigă,
Face-i-s-ar gura strâmbă.
Cine strigă si nu joacă
Face-i-s-ar gura troacă.

La fata cea lăudată

Stă vaca neadăpată
Și casa nemăturată.

Omul tânăr și frumos

Cum ajunge toarnă-n coș
Săracul omul urât
Nici la moară n-are rând.

STRIGĂTÚRĂ ~i f. Scurtă poezie populară, compusă din două sau din mai multe
versuri, care se rostește în timpul unor jocuri populare

32
Specii ale genului liric, ele sunt specifice vieții rurale, în primul rând, dar pot fi produsul adaptat
culturii orășenești, de asemenea.
Strigăturile se încheagă în timpul câtorva evenimente majore din viața rurală: la nunți – ca
ceremonial de trecere, la șezători, la horă sau joc.
Ele comunică : îndemnuri la joc, mesaje de dragoste, reflecții morale, atitudini satirice (critică
lenea, prostia, îngâmfarea).

Elevii primesc a doua fișă de lucru : trebuie să găsească proverbe pornind de la cuvintele
date apoi, folosind metoda jurnalului cu dublă intrare, trebuie să-l aleagă pe cel pe care-l
consideră potrivit pentru clasa lor și să motiveze alegerea.

6. Asigurarea retenției și a trensferului.

Activitate – concurs.
Elevii sunt organizați în echipe. Ei trebuie să formuleze definiții, pornind de la informațiile
asimilate pe parcursul acestei ore, pentru a construi un rebus care are pe verticală cuvântul
„Proverb”.
7. Asigurarea feed-back-ului
Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale.

8. Tema pentru acasă.

Realizarea unei compuneri care să ilustreze învățătura transmisă de un proverb.

33
 PROIECT DE LECŢIE

Scoala : Liceul Tehnologic ,,Tiu Dumitrescu” Mihăilești

Profesor: Curculescu Marioara
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa:aVII-a
Data: 02 iunie 2017
Subiectul lecţiei: Poezia lirică orală. Doina populară
Text - suport: „Voi brazi, - nalţi, încetinaţi” ( Manualul Corint)
Tipul lecţiei: transmitere de noi cunoştinţe

DEMERSUL DIDACTIC

1. MOTIVAŢIA: este o lecţie de transmitere şi fixare a cunoştinţelor, valoroasă prin

folosirea unor procedee şi metode de predare activ- participative , care le permit elevilor să
devină conştienţi de propria gândire şi de folosire a limbajului personal.
2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire
specială asupra universului liric al creaţiei poetice populare.
3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1. realizarea înlănţuirii corecte a ideilor într-un mesaj oral;
1.2. sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în funcţie de context;
3.1. transmiterea dovezii citirii textului literar, demonstrând înţelegerea lui;
3.2. deosebirea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
4.2. utilizarea unui lexic diversificat , recurgând la categoriile semantice studiate şi la mijloacele
de îmbogăţire a vocabularului.
4. COMPETENŢE OPERAŢIONALE:
a) cognitive:
* enunţarea mesajului textului liric parcurs;
* identificarea orala a ideilor poetice din textul literar;
* identificarea procedeelor de expresivitate artistică şi aratarea semnificaţiei lor;
* evidentierea sentimentului/ sentimentelor dominante ale textului;
* sesizarea prezenţei eului liric şi a mărcilor sale;
* identificarea caracteristicilor operei literare populare - doina.
b) afective:
* pretuirea şi admirarea tezaurului de sensibilitate artistică a creaţiei populare.
5. CONŢINUTURI VIZATE: definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, mijloace de
expresivitate artistică.
6. CONDIŢII PREALABILE:
* clasă de nivel bun;
* elevii au formate priceperi, deprinderi şi capacitatea de a comenta un text liric;
* elevii vor lucra pe grupe ( gândiţi- lucraţi în perechi- comunicaţi).
7. EVALUAREA: elevii completează fişele de muncă individuală.
8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI:
* capacităţi normale de învăţare a elevilor;

34
 * cunoştinţele lor anterioare;
* timpul de învăţare: 50 minute.
9. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, spargerea gheţii, brainstormingul, ciorchinele,
reflecţia, munca în echipă, explicaţia, descoperirea, gândirea critică
10. BIBLIOGRAFIE: Limba şi literatura română pentru clasa a VII-a, Corint;
Antologie de poezie popular

35
OPȚIONAL : FOLCLORUL ȘI UMORUL FOLCLORIC- FACTORI DE EDUCAȚIE

Profesor învățământul primar: Bogdan Florica

Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic Tiu Dumitrescu, Mihăilești- Giurgiu
Titlul: FOLCLORUL ȘI UMORUL FOLCLORIC- FACTORI DE EDUCAȚIE
Nivel: învațămânul primar
Durata: 1 an
Număr activități: 1 oră/săptămână
ARGUMENT
MOTTO
„Izvorul neamului meu e ţăranul român”
Aflat la izvoarele vieţii şi ale iubirii, copilul are nevoie de căldură şi voioşie pentru a se
dezvolta normal sub aspect psihic. Copilăria presupune sinteza celor mai de preţ valori ale vieţii:
înţelegerea, încrederea, binele, frumosul, bucuria, dragostea, fericirea şi prospeţimea vârstei
copilăriei ne oferă resurse şi mai târziu în viaţă. De aceea, este necesar ca orice acţiune educativă
să cultive frumuseţea morală prin modelele de conduită ale celor din jur, prin familiarizarea cu
tradiţiile populare, evenimentele istorice, valorile spirituale ale localităţii natale şi ale ţării.
Aşadar, de ce susţinem cultivarea folclorului şi a umorului folcloric ca activitate
opţională?
Deoarece, cunoaşterea tradiţiilor populare şi înţelegerea unor aspecte ale frumuseţii
creaţiei populare nu se face doar în 3-4 activităţi, ci pe o perioadă mai lungă de timp.
Am considerat că un joc vesel, o glumă bună, o povestire hazlie este preferată de copii şi creează un
climat emoţional pozitiv. În acest sens folclorul şi literatura pentru copii abundă în basme, poveşti, doine,
legende, poezii, cântece, colinde, snoave, anecdote, proverbe, zicători, ghicitori, recitative-numărători din
folclorul copiilor-acestea plac mult copiilor şi totodată constituie mijloace de formare a unor trăsături
morale pozitive şi implicit duc la formarea personalităţii copilului. N-am uitat nici dansul popular care are
o importanţă deosebită în dezvoltarea fizică şi armonioasă a preşcolarului, dar în acelaşi timp dezvoltă
simţul ritmului, gustul pentru frumos, îi familiarizează pe aceştia cu unele elemente de folclor. Născut din
jertfa necondiţionată a strămoşilor, folclorul a ajuns până la noi, este moştenirea noastră de suflet şi aşa
trebuie să rămână, s-o dăruim urmaşilor.

36
OBIECTIVE CADRU

I Cunoaşterea moştenirii nepieritoare a folclorului românesc, a tradiţiilor, obiceiurilor şi

îndeletnicirii poporului nostru.
II Achiziţionarea unor cunoştinţe minime de umor folcloric încât să fie capabil de sentimente
care să-i stimuleze şi să-i dezvolte spiritul şi gustul estetic.
III Valorificarea tradiţiilor populare, a cântecului şi dansului popular.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
I1. Să cunoască elemente componente ale artei populare
Exemple de comportamente:
-să observe componenţa costumului naţional din diferite zone ale ţării;
-să cunoască produsele artizanale ale unor ocupaţii tradiţionale ale poporului român (olăritul,
cioplitul, pirogravura, ţesutul, cusutul, împletitul), cât şi uneltele folosite (suveica, războiul,
andrelele, acul etc.);
I2. Să-şi însuşească deprinderi de lucru în stil tradiţional.
Exemple de comportamente:
-să realizeze cusături pe pânză (etamină), carton cu motive naţionale;
-să-şi însuşească modalităţile de ornamentare a diferitelor suprafeţe prin repetiţia motivelor,
alternanţă, simetrie;
-să-şi însuşească deprinderea de ţesut.
I3. Să cunoască obiceiurile calendaristice zonale şi naţionale
Exemple de comportamente:
-să recepteze şi să înţeleagă conţinuturile unor texte cu tradiţii şi obiceiuri specifice zonei;

37
-să utilizeze vorbirea dialogată, nuanţarea vocii, intonaţia;
-să fie capabili să realizeze mişcarea scenică potrivită obiceiului prezentat;
-să folosească în joc recitative-numărători din folclorul copiilor.
II1. Să achiziţioneze cunoştinţe minime despre umor şi folclor şi să fie capabil de sentimente
care să-i dezvolte sensibilitatea artistică.
Exemple de comportamente:
-să înţeleagă binele, adevărul, frumosul din faptele eroilor din poveşti, basme, snoave;
-să perceapă umorul din textele prezentate, cântece, jocuri muzicale;
-să aprecieze situaţiile comice, să le raporteze la sine sau la cei din jur și șă le interpreteze.
II2. Să-şi manifeste admiraţia faţă de muncă şi faţă de cei ce muncesc.
Exemple de comportamente:
-să dezaprobe lenea şi să cunoască consecinţele ei;
-să recunoască din textele literare prezentate pe cei leneşi şi păţaniile lor;
-să spună proverbe şi zicători despre lene, muncă, hărnicie, prietenie.
II3.Să exprime liber prin desen ceea ce simt şi gândesc despre eroii din poveşti.
Exemple de comportamente:
-să recunoască personajele din povestirile prezentate;
-să descrie ceea ce are mai hazliu fiecare personaj;
-să redea însuşirile, năzdrăvăniile eroilor din poveşti în desene.
III1. Să perceapă frumuseţea cântecului şi dansului popular.
Exemple de comportamente:
-să interpreteze în grup, individual cântece din folclorul naţional, dobrogean şi din folclorul
copiilor;
-să-şi însuşească paşii de dans popular (horă, dansuri în perechi).
III2. Să se integreze rapid şi eficient în viaţa socială, în relaţia de grup.

Exemple de comportamente:

38
-să aibă încredere, voinţă şi curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi;
-să utilizeze zicători, proverbe, recitative folclorice, strigături, dovedind înţelegerea trăsăturii
morale pe care o degajă;
-să se transpună emotiv în rolul personajului prezentat.
CONŢINUTURI:
1. Elemente componente ale artei populare: componenţa costumului naţional, ocupaţii
tradiţionale, unelte

2. Deprinderi de lucru în stil tradiţional (ţesături, cusături pe pânză, carton), decorarea unor
obiecte (linguri de lemn, farfurii etc.)

3. Cântece şi dansuri populare

4. Obiceiuri şi tradiţii-zonale, naţionale

5. Cântece, jocuri muzicale hazlii, recitative-numărători din folclorul copiilor

6. Audierea unor texte literare (poveşti populare, basme, snoave, legende, dialoguri vesele)

7. Proverbe, zicători, ghicitori, strigături

8. Dramatizarea unor fragmente din textele literare umoristice studiate

9. Desene libere (uitucul, fricosul, vorbăreţul, mincinosul)

TEME ORIENTATIVE PROPUSE:

1. Obiceiuri și datini populare-convorbire și răsfoire de albume cu motive populare, costume
populare, pliante etc.

2. Din zonele folclorice ale ţării-lectură după imagini

3. Din tainele olarilor-vizionare PPT

4. Micii meşteşugari-modelarea unor obiecte din cocă şi sare

5. Să ţesem frumos-covoraşe

6. Obiecte strămoşeşti-observare
39
7. Să coasem frumos-cusături pe carton

8. ,,Foaie verde si-o alună

Treceţi fata pe sub mână”-strigături
9. Obiecte ţărăneşti-decorare

10. ,,Vorba dulce, mult aduce”-proverbe şi zicători

11. Din folclorul copiilor-recitative numărători

12. Hai poftiţi la şezătoare!-activitate cu părinții

13. ,,La cireşe”-de Ion Creangă (povestire)-lectura educatoarei

14. ,,Pupăza din tei”-de Ion Creangă (povestire)-vizionare CD

15. ,,Leneşul mai mult aleargă”-dezbatere de caz

16. ,,Capra neastâmpărată”-povestea educatoarei

17. ,,Ceata lui Piţigoi”-cântec

18. ,,Dobroge mândră grădină”-cântec

19. ,,Mi-a zis mama că mi-o da”-cântec

20. Poveşti încurcate-joc distractiv

21. Personaje rătăcite-joc exerciţiu

22. Hai să râdem împreună-dramatizare

23. Să râdem cu personajele lui Ion Creangă-dramatizare

24. Personaje hazlii-desen
25. ,,Frunzuliţă maghiran”-cântec
26. ,,Geamparaua”-dans popular
27. ,,Hora”-dans popular
28. Jocul ,,Capra”-dramatizare în versuri

40
32. Jocul „Ursul”-dramatizare în versuri
33. Legenda Florii-Soarelui-lectura educatoarei
34. Ghici, ghicitoarea mea!-concurs de ghicitori
35. Cântecul melcului-recitative din folclorul copiilor
36. Hai să facem o serbare!-program artistic

MODALITĂŢI DE EVALUARE:
-serbări şcolare;
-convorbiri tematice;
-expoziţii;
-concursuri.

41
BIBLIOGRAFIE
Curriculum pentru învăţământului preşcolar (3-6 ani), editura Didactica Publishing House,
Bucureşti, 2008
Moţ Cornelia, Ana Aurelia,Ivănuş Zoe, Oprişa Ersilia, Activităţi opţionale pentru învăţământul
preşcolar şi primar-ghid metodologic, editura Astra Deva, 2005.
Ancuţă Florica, Arghirescu Aurelia, Stănescu Ion Alexandru, Folclorul copiilor, editura Carminis,
Piteşti , 1999.

42
PROIECT DE ACTIVITATE DIDACTICĂ INTEGRATĂ

Unitatea de învăţământ: Liceul Tehnologic Tiu Dumitrescu- Mihăilești- Giurgiu

Învățătoare: Bogdan Florica

Clasa pregătitoare

Tema proiectului: „Comorile trecutului”

Subtema: „Zestrea de aur de la străbuni”

Tema zilei: „Obiceiuri străbune”

Denumirea activităţii: „Poveşti la gura sobei”

Forma de realizare: Activitate integrată CLR, MEM,DP, AVAP, MM,EFS

Tipul de activitate: consolidare de cunoştinţe şi deprinderi

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

I Activităţi de dezvoltare personală (ADP)

Întâlnirea de dimineaţă: „Muzeul etnofolcloric”

Rutine: „Învățăm să păstrăm”

Tranziţie: Dans popular „Alunelul”

II Activităţi pe DP,CLR,AVAP

„Meşteri iscusiţi”- joc didactic

„Meşteşug şi hărnicie”- pictură pe vase de lut

III Activităţi CLR, MEM,EFS,

Alfabetizare: „Atlas folcloric”- antrenament grafic

Joc de rol: „De-a simigeria”-

Activitate de grup: Joc distractiv- interactiv:„La țesut”

Joc cu text si cânt „ Alunelul”

Obiective operaţionale:

43
-să numere în limitele 1-6

-să raporteze cifra corespunzătoare la cantitatea de obiecte

-să rezolve itemii din fişa de lucru

-să decoreze vase de lut prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic(linie, punct, pata de
culoare)

Sarcina didactică: număratul în limitele 1-6 cu raportarea nr. la cantitatea de

obiecte şi asocierea numerelor cu cifrele corespunzătoare.

Elemente de joc: închiderea şi deschiderea ochilor, bătaie din palme.

Reguli de joc: La semnal copiii vor închide şi deschide ochii. În timp ce au ochii închişi, voi
aşeza

un număr de ulcele . La semnal vor deschide ochii şi vor ridica jetonul egal cu nr. de ulcele
aşezate

de mine. În partea a doua a jocului copii trebuie să asocieze nr. de farfurioare cu cifrele

corespunzătoare şi să sesizeze greşelile intenţionate dintre grupele de obiecte si cifrele

corespunzătoare din scara numerică.

Strategia didactică:

Metode şi procedee: observaţia, conversaţia, explicaţia ,exerciţiul, problematizarea,

demonstraţia,

turul galeriei

Materiale didactice: jetoane cu ulcele, cifre, ulcele şi farfurioare de lut, fişe de lucru, obiecte de

lut, pensule, acuarele colibri, fişe cu obiecte de arta populară, carioci, carton colorat şi tijă pentru

copertă, făină, ulei, planşete, tavă, costume populare(fată şi băiat), imagini, obiecte de artă
populară

( oale, ulcior, fus, furcă, linguri,străchini, ștergare),lădiță, calculator, tablă inteligentă,CD

„PitiClic

în satul bunicilor” recompense.

44
Forma de organizare: frontală, pe grupuri mici, individuală

Loc de desfăşurare: sala de clasă

SCENARIUL ZILEI

Activitatea debutează cu intrarea în sala de clasă a copiilor pe o melodie

populară.Aceștia vor avea plăcuta surpriză de a găsi amenajat centrul tematic cu :imagini,
obiecte de artă populară( oale, ulcior, fus, furcă, linguri, costume populare, ştergare).Acestea
sunt comori nepreţuite de la străbuni iar astăzi în cadrul întâlnirii de dimineaţă vom vorbi despre
zestrea(bogăţiile, comorile) pe care am moştenit-o de la străbuni.

După cum observaţi avem și harta ţării pe care sunt aşezate costume populare din diferite
zone ale ţării.

Cum se numeşte ţara noastră? Dar locuitorii?

Deoarece noi suntem români astăzi am să vă salut “ bună ziua românaşi”Cum ne vom saluta
între noi?

Buna ziua românaş/româncuţă. După aceea se vor număra româncuţele, apoi românaşii,
se va specifica dacă sunt mai multe /puţine româncuţe decât românaşi, se vor număra toţi
românii, apoi un copil va realiza prezenţa la calendarul naturii.

În ce anotimp suntem?

Care sunt lunile caracteristice acestui anotimp?

În ce lună suntem?

Care sunt zilele săptămânii?

Ce zi a fost ieri?

Ce zi este astăzi?

În ce dată suntem?

Cum ne îmbrăcăm în acest anotimp?

Deși astăzi ne îmbrăcăm cu aceste haine , bunicii noștrii se îmbrăcau în costume

populare. În ziua de azi mai sunt zone unde oamenii încă se mai îmbracă zilnic în costum
popular sau la unele zile de sărbătoare (nuntă, Paşti, Crăciun, Duminica la biserică).Astăzi în

45
marea majoritate a zonelor oamenii se îmbracă foarte rar, doar la diferite ocazii (serbări,
concursuri folclorice, festivaluri de muzică populară). Aceste costume sunt diferite :

-pentru fete- băieţi

-în funcţie de anotimp

-în funcţie de zona folclorică

Cine descrie un costum popular de fată? Dar pentru băiat?

Din ce zonă folclorică este portul nostru popular? – Muntenia. La centrul tematic mai
avem și diferite obiecte ex.: furcă, vase de lut, etc. Înainte străbunii se ocupau cu diferite
meşteşuguri(meserii, îndeletniciri): olărit, ţesut, tors, iconărit, prelucratul lemnului, lutului.

Astăzi oamenii au alte meserii aceste meşteşuguri se mai realizează şi astăzi, iar cei care
le practică se numesc meşteri populari. Ei transmit meşteşugul (meseria)din generaţie în
generaţie. Unul dintre acești meșteri populari este și meșterul Iordache care ne-a trimis și nouă
aceast pachet(O lădiță confecționată și decorată de el în care se află o scrisoare).

Dragi copiii de la clasa Buburezelor:

Deoarece am auzit multe lucruri frumoase despre voi, iar eu doresc să transmit
meșteșugul din generație în generație m-am gândit să vă trimit și câteva obiecte de artă
populară cu ajutorul cărora veți învăța lucruri interesante. Aceste surprize le veți găsi la fiecare
centru de activitate.

ACTIVITATEA 1

Meșterul iscusit

Înainte de a merge la centrele de activitate să jucăm și noi un dans popular,transmis tot de

la bunicii și străbunicii noștri.

De aceea de pe perniţe ne ridicăm şi o horă să jucăm.

Se realizează tranziţia prin dansul popular „Alunelul”

Copiii se îndreaptă către centrele deschise, pentru intuirea materialelor şi prezentarea activităţii

de la fiecare centru de interes.

La centrul alfabetizare vom decora costume populare cu grafisme iar cu aceste lucrările vom

46
realiza un „Atlas folcloric”.

La centrul joc de rol din cocă vom face „Covrigi tradiţionali”.

La centrul artă vom picta vase de lut, iar la centrul ştiinţă ne vom juca un joc didactic
„Meşteri iscusiţi”.

Copiii se grupează şi lucrează la centre în funcţie de preferinţe.

După ce se lucrează la centre, se va realiza evaluarea prin metoda turul galeriei, apoi vom juca

jocul „Ghemul curios”

Să facem cercul frumos:

Să prindem ghemul curios. ” (copilul care va primi ghemul va spune ce a lucrat, ce i-a plăcut şi

ce şi-ar dori să realizeze într-o altă activitate).

Activitatea va continua cu un joc de grup distractiv-interactiv: „La țesut”

Printr-o scurtă conversaţie voi face legătura cu activitatea desfăşurată de-a lungul întregii
zile, voi prezenta denumirea jocului și voi cere copiilor să asculte cu atenţie regulile jocului

Meșterul olar , apoi se va trece la desfăşurarea jocului.

Desfăşurarea jocului:

Fiecare copil va realiza la tabla inteligentă acţiunea explicată.Copiii vor avea ca sarcină
să țeasă un covor după modelul dat de meșter ținând cont de culoare dar și de modul în care
acesta trebuie țesut și anume vor începe să țeasă de la stânga la dreapta, de jos în sus. Fiecare
variantă de joc ajută copilul să-şi fixeze şi consolideze cunoştinţele dobândite în activitatea de
peste zi, interacţionează pozitiv cu colegii şi dezvoltă abilităţile socio-emoţionale.

Activitatea se va încheia prin jocul cu text și cânt „ Alunelul”, prin aprecieri asupra
moduluicum au participat copiii la activitivitățile zilei și se vor face poze cu produsele finite de
la fiecare centru de activitate pentru a le trimite .

47
DEMERS DIDACTIC

ACIVITATEA 2

Momentele activităţii:

Conţinutul învăţării ,Strategii didactice,Metode şi procedee,Evaluare

Moment organizatoric

Captarea atenţiei

Anunţarea temei şi a obiectivelor

Reactualizarea cunoştinţelor

Dirijarea învăţării

Se creează condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii: aerisirea sălii de clasă,

aranjarea mobilierului, pregătirea materialelor, intrarea copiilor în sala pe o melodie populară .

Se realizează prin intermediul scrisorii de la Meșterul Iscusit și a obiectelor de artă

populară primite în dar de la acesta.Copiii identificând și denumind materialele. Cu aceste
materiale la activitatea matematică ne vom juca un joc care se numește„Meşteri iscusiţi” în care
vom număra în limitele 1-6; vom raporta cifra corespunzătoare la cantitatea de obiecte apoi vom
rezolva itemii din fişa de lucru.

Copiii grupează materialul didactic după formă, apoi vor număra în limitele 1crescător și
descrescător.

Explicarea jocului

R1: La semnal (bătaie din palme)veţi închide şi deschide ochii. În timp ce aveţi ochii
închişi, voi aşeza un număr de.....ulcele . La semnal veţi deschide ochii iar eu vă voi întreba: câte
ulcele sunt aşezate? Voi veţi ridica jetonul cu nr. de ulcele,egal cu nr. de ulcele aşezate de mine.
Cu cifrele ne vom juca mai târziu. Se va realiza executarea jocului de probă apoi se trece la
executarea propriu-zisă a jocului . Voi bate din palme, copii închid ochii,aşez un nr. de ulcele şi
bat din nou din palme. Copiii deschid ochiii şi ridică jetonul potrivit : ex. o ulcea aşezată de
mine, o ulcea pe jetoanele copiilor. Nr. de ulcele se va aşeza pe sărite nu în ordine.

Complicarea jocului

R2:În partea a doua se cere copiilor să asocieze nr. de farfurioare aşezate de mine cu cifra
corespunzătoare de pe jetonul său.

48
 R3:Copiii aşează pe măsuţe jetoanele pe care sunt desenate ulcelele în ordine de la 1-6 şi
vor asocia sub ele cifra corespunzătoare.

Ce şir am format ?

R4:Copiii închid ochiii şi se fac schimbări între mulţimi şi cifra corespunzătoare, la

semnal deschid ochii şi sesizează greşeala.

R5:Printr-un ex. rapid propun copiilor adunarea materialului de pe măsuţe:

-aşezaţi în coşuleţ jetoanele cu mulţimea cu cele mai puţine elemente-1

Metode și procedee: Demonstrația, Exerciţiul, Problematizarea,Exercițiul, Capacitatea de a

folosi un limbaj matematic adecvat,rapiditatobservaregândire,practică,Evaluarea

performanței,Retenția.

-aşezaţi în coşuleţ jetoanele cu mulţimea cu cele mai multe elemente-6

-aşezaţi mulţimile vecine cu mulţimea cu 3 elemente 2-4

-aşezaţi mulţimea ulcioarelor ramase si înnumăraţi-le

-strângeţi în ordine descrescătoare cifrele şi aşezaţi-le în coşuleț

Se solicită rezolvarea itemilor de pe fişa individuală, explicându-se copiilor

cerinţele de pe fişă(anexa 1).

Cum s-a numit jocul de astăzi?Ce am învățat jucându-ne?

DEMERS DIDACTIC

AVAP

Momentele activităţii

Conţinutul învăţării Strategii didactice

Metode şi procedee

Evaluare

Moment organizatoric

Captarea atenţiei

49
Anunţarea temei şi a obiectivelor ; Reactualizarea cunoştinţelor

Dirijarea învăţării

Se creează condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii: aerisirea sălii , aranjarea

mobilierului, pregătirea materialelor, intrarea copiilor în sala pe o melodie populară .

Se realizează prin intermediul scrisorii de la Meșterul Iscusit și a obiectelor de artă

populară primite în dar de la acesta.Copiii identificând și denumind materialele.

După intuirea materialului se prezintă copiilor obiectivele în termeni accesibili vârstei lor.
Cu aceste materiale vom decora vase de lut prin îmbinarea elementelor de limbaj plastic(linie,
punct, pata de culoare).

Copiii vor preciza culorile existente pe paleta de culori ( culorile primare: galben, roșu, albastru)

Explicarea și demonstrarea tehnicii de lucru

Învățătoare va explica copiilor tehnica de lucru pentru a realiza tema propusă.

Metode și procedee:Demonstrația, Exerciţiul, Problematizarea,Exercițiul, Exercițiul,Capacitatea

de a folosi un limbaj matem. Adecvat, rapiditate în observare şi gândire practică,Evularea
performanței,Retenția

Înainte de a se apuca să lucreze la centrul de artă se fac câteva exerciţii de încălzire a

mâinilor:

Mâinile îmi sunt petale

Le desfac, ca la o floare

Ploaia cade ne-ncetat

Vârful degetelor bat

Degetele răsfirăm

Şi la un pian cântăm.

Fixarea tehnicii de lucru

Învățătoarea va fixa cu ajutorul unui copil tehnica de lucru.

50
Realizarea lucrării de către copii.

Învățătoarea va supraveghea copiii, îi va îndruma pe cei care îi cer ajutorul și va acorda

sprijin individual. De asemenea are grijă ca în timpul lucrului copiii să aibă o poziție
corespunzătoare.

Învățătoarea va anunţa încheierea activităţii şi încetarea lucrului. Va analiza lucrările realizate

împreună cu preşcolarii.

FIȘĂ DE EVALUARE

1.Decorează farfuriile cu tot atâtea figuri geometrice, câte indică cifra.

2.Numără obiectele, apoi completează în tabel tot atâtea linii câte obiecte sunt din fiecare.

5, 6 ,5, 6

51
PROIECT DIDACTIC

Şcoala
Clasa: a-VI-a
Profesor: Bulai Dorina
Unitatea de învăţare : Deprinderi de interpretare
Detaliere de conţinut: Folclorul Copiilor
Tipul lecţiei: predare-invatare
Disciplina de învăţământ la care se susţine lecţia: Educaţie Muzicala
Aria curriculara: arte
Durata orei : 50min.
Obiective de referinţă:
- să interpreteze vocal, fluent şi expresiv, la unison şi în diferite aranjamente armonico-
polifonice, cântece aparţinând diferitelor tipuri de muzică;
- să îmbogăţească cântarea vocală cu intervenţii instrumentale;
- să asculte cu interes lucrări muzicale, sesizând expresivitatea elementelor de limbaj muzical
învăţate.
- să sesizeze apariţia temelor caracteristice în discursul muzical şi să le fredoneze;
- să-şi exprime preferinţele muzicale, argumentându-le;
- să recunoască lucrări muzicale, identificând genul de muzică;
- să cânte nuanţat, corelând interpretarea cu mesajul ce trebuie transmis.
Obiectivele operaţionale ale lecţiei:
.0.1. să fie capabil să recunoască diferite piese muzicale
.0.2. să fie capabili sa cânte corect piesele muzicale in care apar diferite nuanţe
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstrarea prin cântec, munca independentă.
. Forma de organizare: activitate frontală, pe grupe şi individuală
Activitati de invatare:
- înţelegerea caracterului şi mesajului fiecărui gen studiat;
- încadrarea diferitelor lucrări muzicale în genul corespunzător;
- interpretarea lucrărilor muzicale, astfel încât mesajul să fie transmis şi receptat în mod
corespunzător;
- emiterea unor judecăţi de valoare privitor la lucrările audiate şi interpretate;
- exersare în exerciţii;

52
DESFĂŞURAREA LECŢIEI:
MOMENTELE Activitatea Profesorului Activitatea elevului

LECŢIEI

1.Moment Organizarea clasei pentru buna Preiau sarcinile propuse

desfăşurare a lecţiei şi pregătirea de profesor
organizatoric psihică pentru o lecţie de muzică

2.Verificarea temei şi a Răspund le întrebări

cunoştinţelor teoretice
Va pune întrebări legate de lecţia
precedenta

4. Anunţarea temei şi
prezentarea materialului ales
Anunta titlul lectiei: Folclorul -Notează în caiet titlul
Copiilor
lecţiei
- Cele mai vechi si mai simple
cantece intalnite in jocurile copiilor
sunt numaratorile.

Acestea se desfasoara ca niste

ritualuri care imbraca forme vechi,
recitative.
Desfasurarea lectiei
- versurile din folclorul copiilor au
tipare metrice fixe - elevii sumt atenti si
noteaza in caiete
Ritmul copiilor

Caracteristici:

- este încadrat într-un sistem specific;

- este vocal, dar nu implică neapărat

muzica, duratele neprovenind din
natura silabelor;

53
- C. Brăiloiu afirma că acest sistem
îşi are originea într-o mişcare
regulată cu care se înrudeşte.

- duratele se grupează 2 câte 2,

compunând serii de lungimi
variabile;

- În afara optimii, care este cea mai

răspândită unitate de timp, în
folclorul copiilor întâlnim şi
pătrimea, cea mai răspândită
combinaţie fiind:

Scarile intalnite in folclorul copiilor

sunt : Bicordiile (care au 2 sunete
diferite, alaturate), Tricordiile (care
au 3 sunete diferite, alaturate),
Bitoniile (au 2 sunete diferite dar
care nu sunt alaturate), Tritoniile (au
trei sunete dar in salturi),

- se vor studia si analiza partiturile de

la Baba Oarba, Luna Noua, Auras
pacuras, Luci Soare

- cate sunete diferite sunt in aceasta

partitura?

- in ce masura este scrisa?

- elevii sumt atenti si

54
 - ce valori de note gasim aici? noteaza in caiete

elevi citesc partitura si

dau raspunsurile
potrivite pe care le si
noteaza in caiete

5. Consolidarea conţinutului
propus
Se va solfegia, invata si canta - elevi asculta mai intai
cantecul Melc, melc.
iar apoi canta cu
profesorul

6. Evaluarea

10 - învăţarea întregului material

predat

9-însuşirea cunoştinţelor, cu 2-3 erori

8-reproducerea slabă a materialului

7. Asigurarea feed-back-ului

55
 PROPUNERE DE CURS OPȚIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI ȘCOLARE

Școala românească actuală se află într-un efort continuu de schimbare și de adaptare la

cerințele europene. Modernizarea și ridicarea calității sale la nivelul standardelor educaționale
europene cer o examinare atentă și actualizată, în concordanță cu evoluția celorlalte țări din
Uniunea Europeană. Dascălii au o sarcină importantă, ei sunt cei care formează și stimulează
creativitatea elevilor, îi determină să aibă inițiativă, le motivează atenția, le dezvoltă spiritul de
cooperare. Profesorul de Limba și literatura română poate să-și aleagă un opțional de folclor,
deoarece are un caracter educativ, distractiv, aduce contribuții la dezvoltarea memoriei,
imaginației, atenției. Creațiile artistice populare sunt încărcate de un riguros mesaj optimist,
instructiv și etic, făcându-l pe om mai bun și mai frumos.

Introducerea curriculumului la decizia școlii în sistemul educațional din România se

consideră o adevărată provocare, iar devenirea lui un factor de motivație pentru creșterea calității
procesului de predare – învățare și evaluare, este un deziderat, care depinde de toți participanții
la procesul de învățământ. Prin Curriculum la decizia școlii se urmărește formarea unei
personalități complexe și armonioase, integrată într-o lume modernă prin cunoașterea valențelor
vieții.

Așa cum recomanda și doamna profesor, conferențiar doctor, Ioana-Ruxandra Fruntelată

în “Introducere la modulul de folclor pentru învățământul rural”: “Intenționăm, prin modulul de
Folclor, să vă oferim reperele esențiale ale moștenirii noastre culturale și să vă furnizăm câteva
argumente pentru prețuirea folclorului românesc, ținând cont de faptul că folclorul face parte
din identitatea românească și cunoașterea lui este vitală pentru orice roman, permițându-i
accesul către modelul propriei lui spiritualități și deschiderea către spiritualitatea universal,
căci numai cunoscându-se rădăcinile vom ajunge aproape de esența eternă a umanității.”3

Pe de altă parte, modulul de folclor furnizează instrumentele științiifice necesare

identificării și interpretării culturii locale a așezării (zonei), propune o scurtă inițiere în disciplina
științifiică al cărei obiect de studiu este folclorul, oferă o serie de informații esențiale despre

56
categoriile folclorului românesc, pentru a putea încadra teoretic și interpreta în mod științific
textele folclorice prezente în manualele școlare, în culegeri sau alte material pe care le avem la
dispoziție. În plus, manualul este precedat de obiectivele generale, iar fiecare unitate de învățare
este precedată de obiectivele educaționale, care explică pe scurt competențele pe care trebuie să
le dobândească elevii. Structura unității de învățare indică problematica fiecăreia. În finalul
modulului apare o bibliografie selectivă, care completează lecturile recomandate la sfârșitul
fiecărei unități de învățare.

CATEGORIILE FOLCLORULUI LITERAR ÎN CONTEXT- APLICAȚIE ASUPRA

CULTURII POPULARE PĂSTRATE ÎN PROPRIA LOCALITATE (POPEȘTI, JUD.
GIURGIU)

Programa cursului opțional:

Cultură și tradiție

2016- 2017

Școala Gimnazială nr.1 Popești, oraș Mihăilești, județ Giurgiu

Clasele: VII-VIII

Tipul: Opțional la nivelul disciplinei, cu rubrică proprie, aprobat de ISJ Giurgiu

Aria curriculară: Limbă și comunicare

Durata: 1 an

Nr. de ore pe săptămână: 1 oră

Abilitate pentru susținerea cursului: Profesor titular, Oprea Elena

57
 ARGUMENT

Tradițiile, obiceiurile, portul și folclorul sunt comori inestimabile care definesc un popor,
făcându-l unic, statornic și nemuritor în ciuda scurgerii timpului. Ele sunt documente grăitoare
privind istoria și cultura acestor locuri. Imensul tezaur folcloric al acestei zone constituie o
componentă valoroasă, o moștenire de preț, pentru toți cei care trăiesc și viețuiesc în localitatea
Popești, orașul Mihăilești, județul Giurgiu. Această moștenire trebuie dusă mai departe, pentru că
un popor trebuie să trăiască prin ceea ce lasă prin fiii săi. Dorim să înoculăm copiilor dragostea și
respectul pentru tradițiile și obiceiurile românești.
Astăzi, tendinţa este aceea de a accede spre modernitate. Uitam însă, de cele mai multe
ori, de unde s-a pornit în această ascensiune.Împrumutăm chiar unele aspecte şi obiceiuri din
viaţa occidentalilor, le punem în practică, ne bucurăm de ele şi le acordăm întâietate pentru că
presa şi televiziunea se ocupă cu punerea în circulaţie a datelor despre ele.

Practicile şi obiceiurile noastre tradiţionale au fost, însă, uitate, undeva, iar tinerii, chiar
să vrea, ajung cu greu la acest tip de informaţii. Opţionalul propus vizează întocmai
familiarizarea elevilor cu modul de desfăşurare a unor ritualuri străvechi întrucât multe dintre
aceste obiceiuri, practici şi rituri se mai practică şi astăzi. Consider că temele propuse spre
abordare vor stârni curiozitate şi interes din partea elevilor şi-i va ajuta, în aceeaşi măsură, să
cunoască, să înţeleagă şi să facă faţă cu succes, din acest punct de vedere, în momentele cruciale
ale vieţii: Naşterea, Nunta, Moartea. Aplicând principiul autenticității, cursul oferă generoase
deschideri către valorile de cultură și de civilizație locală ori zonală, reliefează existența unor arii
spirituale, distincte și încurajează cultivarea sentimentului apartenenței intime la un anumir
orizont de valori.

58
 Competențe cadru

1. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a tradiţiilor şi a obiceiurilor din zona natală;

2. Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicarea orală și scrisă;
3. Cultivarea gustului estetic al elevilor;
4. Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală.

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a tradiţiilor şi a obiceiurilor din zona natală

Competențe specifice Activităţi de învăţare

Elevul va fi capabil: Se recomandă următoarele activităţi:

1.1 să cunoască și să aplice tehnica anchetei - discuții asupra tehnicilor de realizare a

etnografice anchetei etnografice;

- exerciţii de lectură a unor texte folclorice cu

tematică tradiţională;
- exerciţii de identificare a unor cuvinte/
regionalisme şi expresii noi;
- exerciţii de povestire a unor experienţe
proprii referitoare la tradiţii şi obiceiuri;
- exerciţii de redactare a unor compuneri
conform propriului univers afectiv, de la
1.2 să identifice valorile specifice ale culturii
obiceiuri practicate în familie;
populare locale/zonale căreia aparțin
- realizarea unor anchete etnografice;
- referate asupra specificului etnografic al
localității sau al zonei referitoare la tipul de
sat/de gospodărie /locuință /port tradițional/
ocupație;
- discuții ptivind cadrul geografic și istoric în
care este situate localitatea și identificarea

59

1.3. să identifice etapele specifice pe care le
au aceste tradiţii
1.4 să identifice obiceiurile religioase şi laice
1.5 să manifeste interes pentru cunoaşterea
jocului românesc;
1.6.să identifice cauzele care duc la pierderea
unor obiceiuri
1.7. să se preocupe de conservarea şi
transmiterea obiceiurilor româneşti din zonă
2. Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicarea orală și scrisă
60
zonei etnografie căreia aparțin;
- redactarea unor liste de toponimie locale și
zonale; exerciții de interpretare a acestora;
- exerciții de analiză a particularitățiilor
obiectelor etnografice colecționate prin
eforturi proprii din localitate/zona respectivă;
- exerciţii de înţelegere a semnificaţiilor
tradiţiilor de naştere şi de nuntă;
- exerciţii de identificare a etapelor specifice de
naştere şi de nuntă în texte adecvate;
- exerciţii de prezentare a unor
- obiceiuri specifice de Crăciun şi de Paşte;
- exerciţii de comentare succintă a unor texte
literare care sunt reprezentative pentru aceste
obiceiuri;
- exerciţii pentru dezvoltarea simţului artistic,
audiţii muzicale;
- exerciţii de interpretare a unor cântece
populare;
- exerciţii de învăţare a unor elemente specifice
jocului din zona natală;
- activităţi de grup în care elevii să formuleze
întrebări şi să dea răspunsuri referitoare la
cauzele care duc la pierderea unor obiceiuri;
- exerciţii de consemnare – prin interviuri a
unor obiceiuri cu arie restrânsă de răspândire;
 Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

Elevul va fi capabil: Se recomandă următoarele activităţi:

2.1 să utilizeze formulele specifice - exerciţii de construire a unui dialog pe o

dialogului temă dată;

2.2 să susţină un monolog oral - exerciţii de realizare a unui interviu;

- exerciţii de alcătuire a unui plan de idei
suport pentru relatarea unei întâmplări;
exerciţii de relatare a unor întâmplări;
2.3 să prezinte unele obiceiuri din zonă - exerciţii de prezentare a diferitelor
obiceiuri specifice din zonă;
- exerciţii de relaţionare a textului cu
imaginea

2.4 să argumenteze un punct de vedere - exerciţii de identificare a argumentelor

într-un text folcloric dat;
- exerciţii de formulare a unor întrebări
pentru exprimarea opiniilor;

3. Cultivarea gustului estetic al elevilor

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

Elevul va fi capabil Se recomandă următoarele activităţi

3.1 să diferenţieze produsul artistic de cel - exerciţii de sesizare a diferenţelor

nonartistic/kitsch valorice dintre produsul artistic şi cel
nonartistic/kitsch;
- exerciţii de identificare a figurilor de

61
 stil şi de explicare a semnificaţiilor
acestora în context;
- exerciţii de ilustrare prin desen,
grafică, pictură, colaje, etc. a unor
fragmente din textele studiate.

4.Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală

Obiective de referinţă Activităţi de învăţare

Elevul va fi capabil Se recomandă următoarele activităţi

4.1 să identifice valorile culturale şi - realizarea de mape, portofolii,

experienţele umane descoperite în creaţiile pliante, albume; organizarea de
folclorice, în viaţa comunităţii programe artistice, şezători,serbări,
- implicarea în evenimentele culturale
ale comunităţii;

Modalităţi de evaluare
a. Realizarea unor portofolii, desene, mape, albume foto, postere, referate, șezători literare,
afișe pentru un text, reclame pentru o carte preferată, cataloage ale unor personaje, jurnale de
lectură etc.;
b. Organizarea unor concursuri şi dramatizări;
c. Realizarea unor expoziţii tematice;
d. Pregătirea şi susţinerea unor spectacole;
e. Prezentarea unor texte culese de pe teren;
f. Autoevaluarea elevilor: grile de autoevaluare ;
g. Crearea unui blog de impresii și a unei culegeri de folclor.

62
 Standarde minime de performanţă
Obiective cadru
1.Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere a
tradiţiilor şi a obiceiurilor din zona natală
2. Cultivarea unei atitudini pozitive față de
comunicarea orală și scrisă
3. Cultivarea gustului estetic al elevilor
4.Dezvoltarea atitudinii de empatie culturală
63
Standarde minime de performanţă
- Să exemplifice cel puţin trei tradiţii
legate de naştere şi de nuntă din zona
natală;
- Să identifice dintr-un text dat cel puţin
câte trei obiceiuri specifice de Crăciun
şi de Paști.
- Să realizeze un dialog, pe o temă dată,
folosind formulele specifice acestui
mod de expunere, în opt minute ;
- Să ilustreze, prin desen, o scenă/un
personaj dat, în cincisprezece minute;
- Să culeagă, din folclorul local, cel
puţin cinci exemple.
 CLASA A VII-A – A VIII-A

Sem C.S. Conţinuturi Nr.ore Metode şi prodedee

1 Expunerea
1.1 Precizari terminologice
I Etnografia, etnologia şi
antropologia culturală (cadrul
3 Explicaţia
istoric și geografic al așezării,
2.1 toponimie locală).
Folclorul obiceiurilor. Viața de
familie (Copilăria – semnificația
augurală a obiceiurilor de
naștere. Jocurile de copii;
Tinerețea-șezătorile.
Semnificația ceremonialului
nuptial-reconstituire din bătrâni)
Ocupații tradiționale
(meșteșuguri tradiționale, Problematizarea
pomicultura, viticultura – forme
3
tradiționale de practicare,
agricultura – împletitul
usturoiului, obiceiuri ale ciclului
II
2.3 agrar, texte folclorice
representative.)
datina si obiceiurile (de iarnă, de
primăvară, Moșii de iarnă și de
3 Expunerea
vară)
Dialogul
Mitul şi Ritul (rituri de
Observaţia
întemeiere, legende de

64
 întemeiere și istorice din 4
2.3 localitate/zonă: Biserica din
localitatea Popești, Novaci,
Drăgănescu – expresie artistică a
4
ritului de construcție și a mitului
creației vs. varianta Monastirii
2.4 Argeșului, culeasă de V. Conversaţia euristică
Explicaţia
Alecsandri)

3
Arhetipul şi Magia
4.5 Obiceiurile tradiţionale
Observaţia
4.6 (introducere)
Lectura
Dialogul
A. Obiceiuri de iniţiere şi de
3.7 trecere/Superstiții legate de
aceste evenimente:
a.Naşterea 3 Învăţarea prin
descoperire
b.Nunta (Obiceiul Fedeleșului)
4.5 c.Mormântarea/Înmormântarea
B. Obiceiurile calendaristice:
Obiceiurile de iarnă : Expunerea
4.6 a. Colindul
2
Conversaţia euristică
b. Umblatul cu Pluguşorul, 2
umblatul cu Capra, Sf.
Vasile, Irodul, Sorcova 1
Dezbaterea

2.2
1
C.Poezia riturilor de vindecare Expunerea

65
 a. Descântatul 3
b. Descântecele
c. Fermecele/Făcăturile (*) 2 Punerea în contrast
1.7

D. Literatura aforistică şi
enigmatică. Medicină populară
(Practici tradiționale, plante de
leac). Drept cutumiar
4.5 (Importanța bătrânilor satului,
Strigarea peste sat)
a. Proverbele şi zicătorile
b. Ghicitoarea sau cimilitura
4.6

E. Epica populară în versuri şi

1.2 în proză
Legenda
4.1 Basmul
Snoava
Povestirea
Balada (cântecul bătrânesc)

Capodopere ale baladei

populare:
„Miorita”
„Meşterul Manole”

F. Lirica populară sau cântecul

66
 propriu-zis
Doina

Literatura populară –
caracteristici

BIBLIOGRAFIE OPTIONAL

 Constantinescu, Nicoale, Fruntelată, Ioana-Ruxandra, Folclor, MEC, PIR, 2006

 I.Ghinoiu Obiceiurile populare de peste an, ed. Dictionar, Buc., 1997

 Arnold Van Genepp Rituri de trecere,Iasi, 1996
 Mihai Pop si Pavel Ruxandoiu Folclor literar românesc
 Constantin Brailoiu Ale mortului. Din Gorj, 1936
 Cercetările lui Paul Dealep si Teodor T.
 Mihai Pop Măştile de lemn…, revista de folclor, an III, nr. i, Buc., 1958
 Totem si Tabu Opere I, Buc., 1991
 D. Caracostea Poezia tradiţională, vol. I
 Al. Amzulescu C’ntece bătraneşti, Buc., 1974
 A. Fochi Coordonate S-E europene ale baladei…Paralele folclorice
Coordonatele culturii carpatice, Buc., 1984, Mioriţa. Tipologie, circulaţie, geneză, texte, ed.
Academiei, 1964

 Lucian Blaga Spaţiul Mioritic in volumul Trilogia culturii, ed. Pentru literatura,Buc.,
1969
 Mircea Eliade De la Zalmoxis la Ghenghis hun, ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică,Buc.,
1990, Capitolul VIII Mioara năzdravană; Comentarii la legenda Meşterului Manole, Buc.,
1943

67
BIBLIOGRAFIE:
ADRESE WEB
1.Interviu cu străjerul memoriei tradiționale de la Iași (http://www.agorapress.ro/interviu-cu-
strajerul-memoriei-traditionale-de-la-iasi-rituri-impresionante-de-simulare-a-mortii-copilului-pentru-
a-l-salva-in-satele-iasului/)

2. Ioan Sorin Apan (http://www.mesota.ro/muzeu/sorin_apan/)

PROGRAME. DOCUMENTE
1. Programa de limbă și literatură română maternă 21.02.2017

2. Programa de Limba și literatura română pentru clasele a V-a și a VIII-a, București 2009, pagina

3. Ghid metodologic pentru aplicare programelor de Limba şi literatura română, Învăţământul primar
şi gimnazial, MEC, Consiliul Naţional pentru Curriculum, 2002, Editura Aramis Print SRL;

4. Ghid de evaluare Limba şi literatura română, Editura Aramis, Bucureşti, 2001.

DICȚIONARE. REVISTE
1. Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura Academiei, Bucureşti, 1984 (DEX);

2. Supliment al revistei Limba și literature română, Revistă trimestrială pentru elevi, București, 1986
- Originea folclorică a unor specii din literatura cultă, în “Limba română în școală” - Nicolae,
Constantinescu p. 139

68