Tataru Constantin

Problemă:

Băieţel G., prima zi de viaţă , se află în maternitate.

Din anamneză scunoaşte că mama are 25 ani are grupa de singe A(II) Rh negativ, prima
sarcină cu 3 ani în urmă s-a terminat cu a/m la 9sg, fără complicaţii, sarcina prezentă este a
2-a a decurs cu toxicoză în primul trimestru, în al III-lea trimestru periodic se ridica TA
pînă la145/90mmHg. La examenul medical ai gravidei mama nu se prezenta regulat.
Naşterea spontană , naturală I per 6h 30’, II per 25’, PA 3 h,masa 3300 , talia 51cm, scor
Apgar 7/8 puncte. La naştere prezent icterul tegumentelor, cordonului ombelical şi
lichidului amniotic. La primul examen medicul neonatolog a palpat ficatul +3,0cm ,splina
+1,5 cm.

Investigaţii suplimentare:

Bi din ombilic 105 mcmmol/l

ABS la 4 h de viaţă Bi indirectă175mcmmol/l

Hb în sîngele periferic cito! 149g/l

Întrebări:

1.La ce boală cu mare probabilitatene putem gîndi în acest caz?

Boala hemolitica a nou născutului. Incompatibilitate după Rh factor.
2.Evaluaţi rezultatele investigaţiilor efectuate în în maternitate.

Analiza Generala a Sangelui (anemie hemolitica), analiza

biochimică(hiperbilirubinemie), examenul obiectiv

Bi din ombilic 105 mcmmol/l- hiperbilirubinemie

Analiza biochimică a sângelui la 4 ore de viaţă Bi indirectă175mcmmol/l-

hiperbilirubinemie din contul lizei eritrocitelor

Hb în sîngele periferic cito! 149g- anemie hemolitic

3.Ce rezultate trebuiesc efectuate copilului pentru a concretiza d-cul?

Titrul anticorpilor anti-Rh

4.Ce schimbări putem aşteptaîn AGS?

 Semne de anemie hemolitică, reticulocitoză

5.Ce schimbări putem vedea la USN organelor cavităţii abdominale?

Hepato-splenomegalie

6.Care este patogeneza maladiei date?

Conflict imun, reacție imună de tipul 2

7.Ce grupe de sînge ştiţi?

0(I); A(II); B(III); AB(IV).

8.Numiţi caracteristicile schimbului Bi la nn.

La naștere, la nou-născut, are loc o creștere tranzitorie a bilirubinei cauzată de

hemoliză.

9.Cum trebuia să fie supravegheată în clinica prenatală gravida dată

Conform protocolului clinic național.

10.Explicaţi şi indicaţi tratamentul

-Dacă starea nou-născutului se agraveaza se efectuează exsaunguinotransfuzie.

-Se monitorizează starea în dinamică;

-Se stimulează captarea bilirubinei de către ficat;

-Repleție volemică.

11.Cum trebuie hrănit acest copil?

-Iniţierea alăptării precoce frecvente şi eficiente de durată (nu mai rar de 8 ori în 24
ore; cu 20 ml la kcorp mai mult decît necesităţile fiziologice).

- La necesitate se suplimentează cu lapte stors!

-Încurajarea ingestiei de colostru pentru prevenirea reabsorbţiei Bi.

12.Complicaţii precoce şi tardive care pot apărea la acest copil.

Evolutia depinde de intensitatea hemolizei: unii nou-nascuti prezinta doar icter moderat

in timp ce nou-nascutul cu hidrops poate avea o evolutie fulminanta catre deces in
cateva ore.
 Complicatiile constau in anemie ce se poate agrava in urmatoarele 2 luni de viata,
sindrom de bila groasa caracterizat prin icter persistent, icter nuclear.

Icterul nuclear (encefalopatia bilirubinica) se instaleaza atunci cand bilirubina libera

atinge valori crescute in sange, traverseaza bariera hemato-encefalica si se depune in
diverse strucruri ale creierului. In lipsa tratamentului adecvat, aprox 75% din nou-
nascuti mor in prima saptamana de viata in timp ce supravietuirea se asociaza cu
sechele neurologice permanente.

-KI (Kenig Icter);

-EUN (Enterocolita Ulceronecrotică);

-Reacţii adverse din partea medicamentelor utilizate;

- Edem cerebral acut;

-Paralizie cerebrală;

-Deces. Sechelele Icterului Neonatal

-Îmbolnăviri frecvente;

-Sechele poliorganice ;

-Retard psihoverbal.

13.Putea oare fi prevenită maladia dată? DA

Imunoprofilaxie antiD: administrarea de Ig antiD (300 mg) la gravida Rh- , în sîngele

căreia s-a produs pasaj de eritrocite Rh+ (după avort, naştere, manevre obstetricale,
operaţie cezariană) şi în perioada imediat postpartum. Ig antiD suprimă apariţia
răspunsului imunologic prin distrugerea eritrocitelor Rh+ pătrunse în sîngele matern.
Se recomandă la:
-Orice femeie Rh-, cu antecedente de avort sau sarcină ectopică (la începutul trimestrului
al III-lea de sarcină).
- Orice femeie Rh-, cu nou-născut Rh+ (în primele 72 de ore după naştere).
14.Cum trebuie supravegheat copilul dat la medicul de familie după externare?

-Examenul obiectiv

- Analiza generală a sîngelui;

-Bi +fracţiile (mai mult de 3 zone Kramer şi la prezenţa semnelor clinice);

- Analiza generală a urinei;

-Analiza biochimică a sîngelui (ALAT, ASAT, Proteina C reactivă).

Pacienţii cu IN de gravitate medie trebuie:

◦ examinaţi la 2-3 saptamîni după debutul bolii, după externare; ü supravegheaţi timp de
1 an după debutul bolii.

Pacienţii cu IcterN, KN severe şi foarte severe trebuie:

◦ supravegheaţi 2-3 săptămîni după debutul bolii, după externare; supravegheaţi timp de
1-3 ani după debutul bolii, după externare.

15.La ce medic trebuie să se afle la evidenţă acest copil?

La medicul de familie în primele 3 săptămîni de viață , după nu necesită.

Numai în cazul în care vor apărea complicații va fi pus la evidență la alți specialiști.

TESTAREA la tema :

“Boala hemolitică a nou-născutului (BHNN)”

1. Pentru hiperbilirubinemia "fiziologică" este caracteristic:

a) [] Apariţia icterului la a III zi de viaţă

b) [ ] Nivelul Bi în ombilic egal cu 40 mcmol/l

c) [ ] Predomină Bi directă

d) [ ] Creşterea Bi pe oră - 5-6 mcmol/l

e) [ ] Anemie în sângele periferic

2. Indicaţiile exsanguinotransfuziei:

a) [ ] Culoarea icterică a tegumentelor în primele ore de viaţă

b) [ ] Reticulocitoza

c) [ ] Creşterea pe oră a bilirubinei mai mult de 6 mcmol/l/oră

d) [ ] Bilirubina ombilicală mai mare de 60 mcmol/l

e) [] Toate

3. Icterul în prima zi după naştere este caracteristic pentru:

a) [ ] Defectele enzimatice ale eritrocitelor

b) [ ] Alimentaţie la sân

c) [] Incompatibilitatea după Rh factor

d) [ ] Hipertireoidism

e) [ ] Toate cele enumerate mai sus

4. Care din factorii enumeraţi mai jos provoacă apariţia icterului "fiziologic"?

a) [ ] Imaturitatea ficatului la n-născuţi

b) [ ] Intestinul steril la nou-născuţi

c) [ ] Transfuzie placento-fetală

d) [ ] Activitate înaltă a b-glucoronidazei în peretele intestinal la nou-născuţi

e) [] Toate cele enumerate mai sus

5. În ce cazuri apare icterul la nou-născuţi în I zi de viaţă?

a) [ ] Boala Mincovschii-Şofar

b) [ ] Galactozemia

c) [ ] Atrezia coledocului

d) [] Incompatibilitatea după sistemul ABO

e) [ ] Hipotireoidism

6. Boala hemolitică a nou-născuţilor apare în caz de:

a) [ ] Incompatibilitate ABO

b) [ ] Incompatibilitate Rh factor

c) [ ] Antigen Rh rar întâlnite

d) [ ] Antigene sistem Liuteran

e) [] Toate cele expuse

7. Pentru icterul fiziologic este caracteristic:

a) [] Apariţia lui după 24 ore de viaţă

b) [ ] Viteza creşterii a bilirubinei pe oră - 6 mcmol/l

c) [ ] Evoluţie ondulatorie

d) [ ] Durata icterului mai mult de 20 zile

e) [] Nivelul bilirubinei la sfîrşitul I zile de viaţă mai puţin de 80 mcmol/

8. Boala hemolitică a nou-născutului apare în cazul:

a) [ ] Mama - A(II) Rh +, copilul - O(I) Rh-

b) [] Mama - O(I) Rh+, copilul - A(II) Rh-

c) [] După antigenii sistemului Luteran

d) [] Mama - 0(I) Rh- , copilul - A (II)Rh+

e) [ ] În toate cazurile expuse mai sus

9. Complicaţiile exsanguinotransfuziei:

a) [] Enterocolita ulcero-necrotică

b) [] Embolia

c) [] Dereglări de electroliţi

d) [ ] Policitemia

e) [] Stop cardic cu edem pulmonar

10. Profilaxia specifică a bolii hemolitice:

a) [] Imunocorecţia la gravide

b) [] Hemosorbţia, plasmafereza

c) [] Indicaţia anti - D globulinei

d) [] Transplant de ţesut cutanat de la soţ gravidei

e) [ ] Însămînţarea artificială de la donor cu Rh negativ