REFERAT

Student: Mîciu Mihaela-Bianca

Facultatea: Teologie, Litere, Istorie și Arte
Specializarea: Română-Franceză
Anul I
 Experimentul
• Introducerea experimentului ca metodă specifică de cercetare în
psihologie în anul 1879 de către W. Maximilian, a însemnat
desprinderea psihologiei de filosofie şi constituirea ei ca ştiinţă de sine
stătătoare. Experimentul este provocarea unui fapt psihic, în condiţii
bine determinate cu scopul de a verifica o ipoteză. De la introducerea
lui ca metodă a psihologiei şi până în prezent, experimentul a cunoscut
o evoluţie continuă atât sub aspectul sferei de extensiune (la început, se
aplica doar în studiul proceselor senzoriale şi motricităţii, astăzi se
utilizează în cercetarea tuturor proceselor şi funcţiilor psihice), cât şi
sub cel al structurii interne şi al suportului tehnic (iniţial aparatura
folosită era simplistă, preponderent mecanică, astăzi este una
ultrasofisticată, electronică şi informatică).
• Următoarea definiţie, mai completă, a experimentului sintetizează şi principalele sale
caracteristici: „Experimentul este observarea şi măsurarea efectelor manipulării unei
variabile independente asupra variabilei dependente, într-o situaţie în care acţiunea altor
factori (prezenţi efectiv, dar străini studiului) este redusă la minimum“
(Festinger&Ratz, 1963). Aşadar, experimentul este o observaţie provocată, controlată,
iar conceptele de bază pe care le implică sunt: variabile; situaţie experimentală,
manipulare experimentală.
• Variabila semnifică orice fapt obiectiv sau subiectiv care poate fi modificat
fie calitativ, fie cantitativ căpătând grade diferite de intensitate. În
experiment sunt două tipuri de variabile: – variabile independente – la
care variaţia este influenţată direct de experimentator, pentru a-i observa
consecinţele; – variabile dependente – la care variaţia este în funcţie de
variabila independentă.
• Schema de bază a experimentului psihologic include următoarele secvenţe:
variabila independentă care se notează în general cu S – stimul;
variabila dependentă care este notată cu R – Răspuns, iar relaţia dintre
ele apare: R = f(S).

Salutare, dragii mei! Eu sunt Ionel,

îmi pare bine de cunoștință !

Am o rugăminte, îmi puteți

explica ce înseamnă R=f(S)?
 Felicitări! Pentru că ai
răspuns corect, AM
PRIMIT UN MORCOV!
Mulțumesc din suflet!

Experimentul psihologic este o metodă mai activă în comparaţie cu observarea, deoarece

experimentatorul creează, modifică condiţiile, în care activează subiectul experimental – copilul.
Psihologul are posibilitatea de a înainta în faţa copilului anumite sarcini şi apoi, în procesul
activităţii, studiază procesele psihice respective.

Cea mai cunoscută clasificare este cea care evidenţiază trei tipuri de experiment:
natural, de laborator şi psiho-pedagogic.
Experimentul natural se realizează în condiţii naturale, fireşti. Sarcina este şi ea
naturală, pentru că subiectul îşi desfăşoară activitatea sa obişnuită. Desfăşurându-se
în condiţii obişnuite, reacţiile subiectului nu vor fi influenţate de ambianţă –
acesta fiind principalul avantaj al experimentului natural.
Dezavantajul constă în faptul că acest tip de experiment este mai imprecis şi nu avem
certitudinea că nu intervin şi alţi factori care să influenţeze desfăşurarea
fenomenului.

Bună! Numele meu este Ionela! Am un

experiment pentru tine!

IMAGINEAZĂ-ȚI O SITUAȚIE ÎN
CADRUL UNUI EXPERIMENT
NATURAL PENTRU COLEGUL/COLEGA
DIN DREAPTA TA!

Experimentul de laborator se realizează în condiţii artificiale, deoarece presupune

scoaterea subiectului din ambianţa obişnuită de viaţă şi introducerea lui într-un
laborator special amenajat în acest scop, cu aparatură adecvată, condiţii şi programe
de desfăşurare bine determinate etc. Avantajul acestui tip de experiment constă în
faptul că este foarte precis şi riguros prin dozarea şi succesiunea precisă a sarcinilor,
realizarea unui control maxim al situaţiei experimentale, eliminarea variabilelor
ascunse care ar putea influenţa rezultatele.
Dezavantajele sunt legate de caracterul artificial al experimentului de laborator.
Condiţiile de laborator fiind total diferite de cele din viaţa reală, se pune problema
identităţii comportamentului subiecţilor în condiţii de laborator şi în condiţiile
concrete, naturale de viaţă. De asemenea, forţa unor variabile care intervin în
laborator este cu totul alta decât cea din viaţa reală, subiectul putând să o sub sau
supraaprecieze. Este posibil de asemenea ca, uneori, experimentatorul să sugereze
în mod involuntar ce anume aşteaptă de la subiect, deformându-i astfel reacţiile, sau
subiecţii din dorinţa de a se prezenta într-o lumină favorabilă să reacţioneze altfel
decât în condiţii obişnuite.

1.Cine sunt eu?

2.Spune-mi care este dezavantajul
experimentului de laborator ?

Experimentul psiho-pedagogic este o formă particulară a experimentului natural,

utilizată în cadrul procesului instructiv-educativ. El poate fi constatativ, urmărind
consemnarea situaţiei existente la un moment dat şi formativ, urmărind introducerea
unor factori de progres în vederea îmbunătăţirii performanţelor. Pentru evitarea
erorilor experimentale se impun a fi respectate câteva condiţii. În primul rând,
trebuie să avem grijă ca subiecţii introduşi în experiment să fie motivaţi
corespunzător. Dacă nu există o motivaţie adecvată, atunci vom măsura doar
aparenţe. O altă cerinţă este asigurarea reprezentativităţii eşantionului de subiecţi şi
stabilirea unor grupe experimentale echivalente.
Şi, în sfârşit, pentru că atât experimentul natural, cât şi cel de laborator au avantaje,
dar şi dezavantaje, este cel mai bine ca acelaşi experiment să se organizeze mai întâi
în condiţiile naturale obişnuite ale subiecţilor, iar apoi să se repete în condiţii de
laborator.
 1. Cine sunt eu?
2. Spune-mi un o măsură eficientă
pentru un experiment psiho-
pedagogic reușit?

Felicitări! Pentru că ați fost activi și ați răspuns

corect întrebărilor, IONEL ȘI IONELA SUNT
DIN NOU ÎMPREUNĂ !
BIBLIOGRAFIE:
• PSIHOLOGIA EDUCAȚIONALĂ – Curs universitar, Silvia Briceag,
Editura Bălți, 2019
• STRATEGII ȘI METODE DE CERCETARE PSIHOLOGICĂ, Lect. Univ.
Sandina Ilie (www.academy.ro)