# Despre drepturi si locul dreptului la un mediu sanatos #

## Ce este dreptul la mediu ? ##

deşi indirect, în Convenţie, şi anume, dreptul la un mediu sănătos. Acesta este considerat, de o parte a
literaturii juridice de specialitate, ca făcând parte din a treia generaţie de drepturi ale omului, numite
drepturi de solidaritate, alături de dreptul la pace, dreptul la dezvoltare etc. (Bîrsan, 2005, p. 32), care
însă, nu se bucură de o consacrare expresă în Convenţie.

## Problema ##
Cernobil

## Prima aparitie ##
Primul instrument juridic internaţional care consacră explicit dreptul la mediu a fost adoptat în cadrul
Conferinţei Organizaţiei Unităţii Africane3 sub denumirea de „Carta africană a Drepturilor Omului şi
ale Popoarelor, un document regional, care în art. 24 prevede că „toate popoarele au dreptul la un
mediu general satisfăcător, favorabil dezvoltării lor”. Documentul este cu atât mai important cu cât el
provine din partea unei structuri de cooperare aparţinând ţărilor lumii a treia care datorită
dificultăţilor economico-sociale nu acordă un loc prioritar preocupărilor ecologice (Marinescu, 2008,
p. 393).

## Surse ##
- „Protocolului adiţional” al Convenţiei Americane a Drepturilor Omului, adoptat la San Salvador la 17
noiembrie 1998, privind drepturile economice, sociale şi culturale, care în art. 11 alin. 1 recunoaşte
dreptul la un mediu sănătos precizând că „fiecare are dreptul de a trăi într-un mediu sănătos şi de a
beneficia de serviciile publice esenţiale4 ”, dar şi obligaţia statelor de a „promova protecţia,
prezervarea şi ameliorarea mediului5 ” (art. 11 alin. 2).
- Actul Unic reprezint ă prima mare modificare a Tratatelor originare ale Comunit ăţ ilor Europene,
prin care au fost extinse competen ţ ele Comunit ăţ ilor. În acela ş i timp, este primul tratat ce reune ş
te Comunit ăţ ile Europene şi cooperareaEvolu ţ ia integr ă rii Europene. Principalele etape politic ă în
cadrul aceluia ş i angajament juridic 1 . Dealtfel, denumirea de „Act Unic” este dat ă tocmai de faptul c
ă reune ş te într-un singur document dispozi ţ ii privind reforma institu ţ iilor europene ş i extinde
totodat ă domeniul de competen ţă comunitar ă , con ţ inând ş i reglement ă ri privind cooperarea în
domeniul politicii externe ş i în domeniul protec ţ iei mediului.

## Diue nemijlocit ##
Competen ţ ele Comunit ăţ ii Europene Noua Comunitate European ă dobânde ş te prin Tratatul de la
Maastricht noi competen ţ e : - În domeniul economic , metoda comunitar ă se extinde asupra protec
ţ iei consumatorilor, protec ţ iei mediului, cercet ă rii, industriei, re ţ elelor transeuropene (de
transporturi, furnizare de energie ş i informa ţ ie) ş i politicii de coeziune social ă , pentru care se
creeaz ă un nou fond structural destinat sprijinirii statelor al c ă ror Produs Intern Brut este mai mic de
90% din PIB-ul comunitar mediu.

Perfec ţ ionarea Uniunii prin Tratatele de la Amsterdam ş i Nisa

2.1 Tratatul de la Amsterdam (1997) - Dispozi ţ iile sociale vin s ă le completeze pe cele referitoare la
cet ăţ enia Uniunii , cu privire la care se introduce precizarea c ă nu o înlocuie ş te pe cea na ţ ional ă ,
ci o completeaz ă . Drepturile cet ăţ enilor europeni, regrupate într-un capitol unic, sunt înt ă rite.
Astfel, pentru asigurarea transparen ţ ei activit ăţ ii comunitare se consacr ă un drept de acces la
documentele institu ţ iilor , cet ăţ enii au dreptul la folosirea limbilor oficiale în coresponden ţ ele lor
scrise cu institu ţ iile ş i organele comunitare, se prevede protec ţ ia persoanelor fizice cu privire la
regimul datelor cu caracter personal , noi exigen ţ e sunt introduse în materia protec ţ iei ş i
îmbun ă t ăţ irii calit ăţ ii **mediului** , protec ţ iei consumatorului
consumator ului , s ă n ă t ăţ ii publice .
Art. 4 TFUE:
1. Piaţa internă;
2. Politica socială pentru
aspectele definite în TFUE;
3. Coeziunea economică,
socială şi teritorială;
4. Agricultura şi pescuitul, cu
excepţia conservării
resurselor biologice ale mării;
5. **Mediul**;

Precondiţii cumulative pentru efectul direct al dreptului UE potrivit jurisprudenţei CEJ

Actul trebuie să confere drepturi unuia sau mai multor indivizi - Janacek (2008): o dispoziţie dintr-o
directivă care obligă statele membre să elaboreze un plan de acţiuni în domeniul mediului pentru
protecţia sănătăţii umane, implică dreptul indivizilor direct vizaţi de riscurile care există pentru
sănătate, de a solicita de la autorităţile naţionale elaborarea unui plan de acţiuni.

Agenţia Europeană de Mediu (COpenhaga- Danemarca)

Componenţa Consiliului se schimbă în funcţie de ordinea de zi a lucrărilor. Astfel, instituţia se

reuneşte periodic în mai multe
formaţiuni, de exemplu: miniştrii mediului se vor grupa în Consiliul pentru mediu, pentru a soluţiona
problemele din acest
domeniu. Începînd cu 2002 s-a convenit că pot participa la reuniunile Consiliului mai mult de un
ministru, în special atunci cînd un subiect acoperă mai multe portofolii ministeriale (vezi regulile
Consiliului, stabilite în Decizia 2002/682/CE, EURATOM
privind regulile de procedură ale Consiliului). Majoritatea Consiliilor se întrunesc formal între odată în
lună şi odată la două luni.

Actul Unic European şi Tratatul de la Maastricht a extins paleta de probleme la care trebuie să se
pronunţe
Comitetul, în special în domeniul politicii regionale şi de mediu

Comisia pentru mediu, schimbări climatice şi energie;

Agenţia Europeană de mediu (AEM);