I.P.

Colegiul de Medicina Cahul

Referat
Tema:Avicenna – cel mai mare savant al lumii musulmane.

Realizat:Stoianova Gabriela.
Grupa:AM-21
Verificat:Bodlev Ala.

Cahul
2023
Biografie:
1.Avicenna – cel mai mare savant al lumii musulmane.
2.Viața și scrierile lui Avicenna
3.Lista lucrărilor
4.Avicenna în limba română
5.Recunoaștere pe plan mondial
6.Bibliografie
 Avicenna – cel mai mare savant al lumii musulmane.

Avicena – medic,scriitor si  filozof  tadjic nascut langa  Buhara, a  fost supranumit “printul medicilor”. A
fost interesat de mai multe domenii, printre care astronomia, alchimia, chimia și psihologia. S-a născut
la 7 august 980, la Afshéna, lîngă Buhara în Persia și a murit la Hamadan, în Iran, în august 1037.Era
denumit de arabi, „al treilea Aristotel”.Din cele 450 de lucrări despre care se crede că a scris, în jur de
240 au supraviețuit, inclusiv 150 despre filosofie și 40 despre medicină. A dezvoltat în mod creator
unele dintre elementele înaintate ale gîndirii aristotelice. El afirmă că lumea există dintotdeauna, ca
și Dumnezeu, din care ar proveni nu ca o creație, cum susțineau teologii ci ca o emanație. A afirmat
existența unei legături indisolubile între materie și mișcare și a unei legități naturale universale.Cele mai
faimoase lucrări ale sale sunt Cartea vindecării, o enciclopedie filosofică și științifică și Canonul
Medicinii, o enciclopedie medicală care a devenit un text medical standard în multe universități
medievale și a rămas în utilizați până în 1650.Avicenna a avut o contribuție substanțială în
domeniul științelor naturii  contribuind la pregătirea științei experimentale moderne. Opera sa medicală
a stat timp de cinci secole la baza studiului medicinii, atît în Orient cît și în Occident.Pe lângă filozofie și
medicină, corpusul lui Avicenna include scrieri despre astronomie, alchimie, geografie și geologie,
psihologie, teologie islamică, logică, matematică, fizică și opere de poezie.Lucrările sale au început să
fie traduse în latină în prima jumătate a secolului al XII-lea.
 Viața și scrierile lui Avicenna

Avicenna este o corupție latină a patronimului arab Ibn Sīnā (Avicenna), însemnând „Fiul lui Sina”. Cu
toate acestea, Avicenna nu era fiul, ci strănepotul unui om pe nume Sina. .Avicenna s-a născut c.  980
în Afshana, un sat de lângă Bukhara, capitala dinastiei persane a Samanizilor.A învățat aritmetica
indiană de la un cărturar indian, Mahmoud Massahi, și a început să învețe mai multe de la un erudit
rătăcitor care își câștiga existența din vindecarea bolnavilor. De asemenea, el a studiat Fiqh sub
îndrumarea eruditului sunnit Hanafi Ismail al-Zahid.În adolescență, el a fost foarte tulburat
de Metafizica greacă a lui Aristotel, pe care nu a putut să o înțeleagă până nu a citit comentariul lui Al-
Farabi asupra operei.El și-a îndreptat atenția către medicină la doar 16 ani și nu numai că a învățat
teoria medicală, dar a asistat ca voluntar bolnavii, descoperind prin practică noi metode de tratament. 
Adolescentul a constatat că „Medicina nu este o știință dură și spinoasă, precum matematica și
metafizica, așa că am făcut progrese mari în curând; am devenit un doctor excelent și am început
pentru a trata pacienții, folosind remedii aprobate."  Faima medicului tânăr s-a răspândit rapid și a tratat
mulți pacienți fără a cere răsplată.Prima numire a lui Avicenna ca medic a fost în timpul vieții emirului
Nuh II, care i-a datorat recuperarea după o boală periculoasă (997). Principala recompensă primită de
Avicenei pentru acest serviciu a fost accesul la biblioteca regală a Samanizilor, binecunoscuți patroni ai
burselor și cărturarilor. Când biblioteca a fost distrusă de un incendiu nu după mult timp, dușmanii lui
Avicenna l-au acuzat că a ars-o, pentru a ascunde pentru totdeauna sursele cunoștințelor sale. La
moartea emirului, Avicenna a încetat să mai fie vizir și s-a ascuns în casa unui farmacist, unde, cu o
asiduitate intensă, a continuat compoziția operelor sale.Între timp, îi scrisese lui Abu Ya'far, prefectul
orașului dinamic Isfahan, oferindu-și serviciile. Noul emir al Hamadanului, aflând despre această
corespondență și descoperind unde se ascundea Avicenna, l-a încarcerat într-o cetate. Între timp,
războiul a continuat între conducătorii din Isfahan și Hamedan; în 1024, primul a capturat Hamedan și
orașele sale, expulzând mercenarii tadjici. După trecerea furtunii, Avicenna s-a întors cu emirul la
Hamedan și și-a continuat munca literară. Mai târziu, însă, însoțit de fratele său, un elev preferat și de
doi sclavi, Avicenna a scăpat din oraș îmbrăcat în veșmânt de ascet sufit. După o călătorie periculoasă,
au ajuns la Isfahan, fiind primiți cu căldură de conducătorul regiunii.Restul de zece sau doisprezece ani
din viața lui Avicenna au fost petrecuți în slujba domnitorului Kakuyid Muhammad ibn Rustam
Dushmanziyar, pe care l-a însoțit ca medic și consilier general literar și științific, chiar și în numeroasele
sale campanii.În acești ani a început să studieze probleme literare și filologie , motivat fiind, se spune,
de critici asupra stilului său. O colică severă l-a afectat pe Avicenna, și nu după multă vreme boala a
revenit; cu greu a ajuns la Hamedan, unde, deși boala câștiga teren, a refuzat să țină regimul impus și
s-a resemnat la soarta sa.Prietenii lui l-au sfătuit să încetinească și să ia viața moderat. El a refuzat,
însă, afirmând că: „Prefer o viață scurtă cu lățime decât una îngustă cu lungime”. Pe patul de moarte l-a
apucat remușcarea; și-a dăruit bunurile săracilor, a restabilit câștiguri nedrepte, și-a eliberat sclavii și a
citit Coranul la fiecare trei zile până la moartea sa.  A murit în iunie 1037, în al cincizeci și șaselea an, în
luna Ramadan, și a fost înmormântat chiar în Hamedan, Iran.Avicenna a creat un corpus extins de
lucrări în tr-o perioadă cunoscută sub numele de Epoca de Aur Islamică, în care traducerile textelor
greco-romane, persane, indiene și bizantine au fost studiate pe larg. Textele greco-romane traduse de
școala Kindi au fost comentate, redactate și dezvoltate substanțial de intelectualii islamici, care au
creat, de asemenea, și sisteme matematice persane și indiene, astronomie, algebră, trigonometrie și
medicină. Dinastia Samanidă din partea de est a Persiei, Provincia Khorasan și Asia Centrală, precum
și dinastia Buyid în partea de vest a Persiei și Irak, au oferit o atmosferă propice pentru dezvoltarea
științifică și culturală. Sub Samanizi, Bukhara a rivalizat cu Bagdad ca o capitală culturală a lumii
islamice. Acolo, studiul Coranului și al Hadith-ului a prosperat. Filosofia, Fiqh și teologie au fost
dezvoltate în continuare, cel mai vizibil de către Avicenna. Al-Razi și Al-Farabi Avicenna a avut acces la
marile biblioteci din Balkh, Khwarezm, Gorgan, Rey, Isfahan și Hamadan. Diverse texte arată că a
dezbătut teme filosofice cu cei mai mari cărturari ai vremii. Aruzi Samarqandi descrie cum, înainte ca
Avicenna să părăsească Khwarezm, îi întâlnise pe Al-Biruni, Abu Nasr irakian, Abu Sahl Masihi și Abu
al-Khayr Khammar.Destinul îl aruncase pe Avicenna într-una din tumultoasele perioade din istoria
Iranului, când noile elemente turcești schimbau dominația iraniană din Asia Centrală iar dinastiile locale
iraniene încercau să obțină o independență politică față de Califatul abbasid de la Bagdad.Însă puterea
de concentrare și înzestrarea intelectuală a lui Avicenna au fost într-atât de puternice încât a fost
capabil să își continuie munca de creație, nelăsându-se deloc influențat de turbulențele exterioare.
 Lista lucrărilor

Tratatele lui Avicena au influențat gânditorii musulmani de mai târziu în multe domenii, inclusiv teologie,
filologie, matematică, astronomie, fizică și muzică. Lucrările sale au numărat aproape 450 de volume
pe o gamă largă de subiecte, dintre care aproximativ 240 au supraviețuit. 150 de volume din aceste
lucrări rămase, se concentrează pe filozofie, și 40 dintre ele se concentrează pe medicină. Cele mai
faimoase lucrări ale sale sunt Cartea vindecării și Canonul medicinii.Avicenna a scris cel puțin un tratat
de alchimie, dar altele i-au fost atribuite în mod fals. Logica sa, Metafizica, Fizica și De Caelo sunt
tratate care oferă o viziune sinoptică a doctrinei aristotelice, deși metafizica demonstrează o abatere
semnificativă de la marca neoplatonismului cunoscută sub numele de aristotelianism în lumea lui
Avicenna; filozofii arabi au sugerat ideea că Avicenna a încercat să „re-aristotelianizeze” filosofia
musulmană în întregime, spre deosebire de predecesorii săi, care au acceptat confuzia operelor
platonice, aristotelice, neo și platonice medii transmise în lumea musulmană.Logica și Metafizica au
fost deseori retipărite, aceasta din urmă, de exemplu, la Veneția în 1493, 1495 și 1546. Unele dintre
eseurile sale scurte de medicină, logică, etc, tind să ia o formă poetică (poemul depsre logică a fost
publicat de Schmoelders în 1836). Două tratate enciclopedice despre filozofie sunt adesea menționate:
cel mai mare, Al-Shifa' (Sanatio), există aproape complet în manuscris în Biblioteca Bodleiană și în alte
părți; o parte din ea, De Anima, a apărut la Pavia (1490) ca Liber Sextus Naturalium, iar o lugă relatare
a filosofiei lui Avicenna, dată de Muhammad al-Shahrastani, pare a fi în principal o analiză și în multe
locuri o reproducere a Al-Shifa'. O formă mai scurtă a operei este cunoscută sub numele de An-najat.

Lucrări în limba persană

Cea mai importantă operă persană a lui Avicenna este Daneshnameh-ye 'Alai "Cartea cunoașterii
pentru [Prințul]" Ala ad-Daulah. Avicenna a creat un nou vocabular științific care nu existase anterior în
persană. Daneshnameh acoperă subiecte precum logica, metafizica, teoria muzicii și alte științe ale
timpului său. A fost tradusă în engleză de Parwiz Morewedge în 1977.Poezia persană a lui Avicenna
apare în diverse manuscrise și în antologii ulterioare, cum ar fi Nozhat al-Majales.
 Avicenna în limba română

Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definițiilorTraducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George

Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pantea.
Tabel cronologic de Gabriel Bițună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui
Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander
Baumgarten. Iași: Editura Polirom, Biblioteca Medievală 2012
•Ibn Sina,"Hayy ibn Yaqzan", traducere din arabă, prezentare și note de Grete Tartler, în Grete
Tartler, Înteleptul singuratic.
Reeditată în: Grete Tartler, „Ințelepciunea arabă, De la preislam la hispanorarabi”, ediția a III-a,
București: Editura Polirom, 2014.

•Ibn Sina (Avicenna), „Epistola păsării”, prezentare, traducere din arabă și note de Grete Tartler,
în România Literară nr. 35, 2012 Publicată în volum: în Grete Tartler, „Ințelepciunea arabă, De la
preislam la hispanorarabi”, ediția a III-a, București: Editura Polirom, 2014.
•„Viața lui Ibn Sina (Avicenna)”, prezentare, traducere din arabă, note de Grete Tartler, în Viața
Românească 7/8, 2012.
•Ibn Sina, „Epistolă despre natura rugăciunii”, prezentare, traducere din arabă și note de Grete Tartler,
în Viața Românească 3-4, 2013 Publicată în volum: în Grete Tartler, „Ințelepciunea arabă, De la
preislam la hispanorarabi”, ediția a III-a, București: Editura Polirom, 2014.
•Ibn Sina, din „Rezumat de interpretare a viselor” , prezentare, traducere din arabă și note de Grete
Tartler, în Grete Tartler, „Ințelepciunea arabă, De la preislam la hispanorarabi”, ediția a III-a, București:
Editura Polirom, 2014
 Recunoaștere pe plan mondial

În Iranul actual, Afganistan și Tadjikistan, Avicenna este considerat o icoană națională și este adesea considerat
printre cele mai mari personalități ale lumii persane. Monumente ridicat în cinstea sa sunt de exemplu statuia din
afara muzeului Bukhara, Mausoleul și Muzeul dedicat lui Avicenna din Hamedan, construit în 1952. De asemenea,
există cetre academice care îi poartă numele, precum Universitatea Bu-Ali Sina din Hamedan (Iran), Institutul de
Cercetare în Biotehnologie Avicenna din Teheran (Iran), Universitatea de Medicină Ibn SINA din Dușanbe
(Tajikistan), Academia de Medicina Medievală și Științe Ibn Sina din Aligarh, India, Școala Avicenna din Karachi
și Avicenna Medical College din Lahore, Pakistan, Școala de medicină Ibn Sina din Balkh, din provincia sa natală,
din Afganistan, Facultatea de Medicină Ibni Sina a Universității Ankara Ankara, Turcia, clădirea principală a
(clădirea Avicenna) din Universitatea de Tehnologie Sharif și Școala Integrată Ibn Sina din orașul Marawi
(Filipine), toate numite în onoarea sa. Portretul său atârnă în Sala Facultății de Medicină Avicena din Universitatea
din Paris. Un crater al lunii a fst de asemenea denumit după Avicenna.În 1980, Uniunea Sovietică, care
administra pe atunci regiunea natală a lui Avicenna, Bukhara, a sărbătorit cea de-a mila aniversare a
nașterii lui Avicenna prin difuzarea diferitelor ștampile comemorative cu ilustrații artistice și prin
ridicarea unui bust de Avicenna bazat pe cercetări antropologice ale cercetătorilor sovietici.  Aproape
de locul de naștere din Qishlak Afshona, la aproximativ 25 km nord de Bukhara, a fost numit pentru el
un colegiu de pregătire pentru personalul medical.Pe teren se află un muzeu dedicat vieții, timpurilor și
muncii sale.Premiul Avicenna, înființat în 2003, se acordă o dată la doi ani de către UNESCO și
presupune recompense individuale și de grup pentru realizări în domeniul eticii în știință. Scopul
acordării premiului este de a promova reflecția etică asupra problemelor ridicate de progresele științifice
și tehnologice și de a sensibiliza la nivel mondial percepția despre importanța eticii în știință.Statuia lui
Avicenna din Biroul Națiunilor Unite din Viena, ca parte a Pavilionului Savanților Persani, a fost donație
din partea Iranului, realizată în anul 2009. Pavilionul este amplasat în centrul pieței memoriale a
Centrului Internațional din Viena. „Pavilionul erudiților persani” de la Națiunile Unite din Viena, Austria,
prezintă statuile a patru figuri iraniene proeminente. Evidențiind caracteristicile arhitecturale iraniene,
pavilionul este împodobit cu forme de artă persană și include statuile renumiților oameni de știință
iranieni Avicenna, Al-Biruni, Zakariya Razi (Rhazes) și Omar Khayyam.Filmul sovietic 1982 Youth of
Genius de Elyor Ishmukhamedov relatează anii mai tineri ai lui Avicenna. Filmul este ambientat în
Bukhara, la începutul mileniului I.În romanul istoric al lui Louis L'Amour din 1985 The Walking Drum,
Kerbouchard studiază și discută despre Canonul medicinii al lui Avicenna .În cartea sa The
Physician (1988), Noah Gordon spune povestea unui tânăr ucenic medical englez care se deghizează
în evreu pentru a călători din Anglia în Persia și a învăța de la Avicenna, marele maestru al timpului
său. Romanul a fost adaptat într-un lungmetraj, The Physician, în 2013, în care Avicenna a fost
interpretat de actorul Ben Kingsley.
 Bibliografie:

•Dicționar de filosofie și logică

•Anton Dumitriu, Istoria logicii
•Dicționar Enciclopedic Român
•Hitti, Philip K.. 2008. Istoria arabilor. Traducere, note și index: Irina Vainovski-Mihai.
•Grete Tartler, Înțeleptul singuratic, ed. Humanitas, 2006.
•Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului.
•Grete Tartler, ”Înțelepciunea arabă. De la preislam la hispanoarabi”.