METODE DE

EVALUARE A
REZULTATELOR
COPIILOR DE VÂRSTĂ
PREȘCOLARĂ

PROFESOR: GARBATOVSCHI VALERIA

Metodă
=
➢ansamblu de mijloace proprii pentru realizarea unui scop; mod de
 executare a unui lucru;

➢totalitatea procedeelor practice cu ajutorul cărora se predă o știință,

o disciplină sau se obține o informație;
Utilizarea metodele de evaluare trebuie să
se fundamenteze pe o serie de premise
precum:

❖metodele de evaluare sunt complementare, fără a se putea afirma că

metodele tradiţionale sunt „depăşite”, iar cele alternative reprezintă unicul
reper
metodologic;

❖ele trebuie utilizate în strânsă legătură cu obiectivele educaţionale vizate şi

în acord cu tipul de rezultate ale învăţării/natura achiziţiilor ce se doresc a fi
 surprinse (cognitive, afective, psihomotorii);

❖metodele de evaluare trebuie să ofere atât educatorului, cât şi copiilor informaţii

relevante cu privire la nivelul de pregătire a copiilor, şi, implicit la calitatea
procesului de învăţământ.

Tipologia metodelor de evaluare

tradiționale
probe orale, scrise, practice

metode de evaluare cunoștințelor RAI, Pixuri în pahar, Explozie

complementare/ moderne portofoliu, investigația, stelară, Turul galeriei, Harta
observarea, autoevaluarea, conceptuală, ș.a.
active de fixare și evaluare a proiectul
 DEZAVANTAJE

AVANT
AJE
Probele orale
❑Evaluatorul are posibilitatea să surprindă volumul sau cantitatea suplimentare, ceea ce constituie un mare ajutor pentru copii aflaţi
de cunoştinţe asimilate de către copil în urma instruirii şi, implicit, în dificultate în faţa examinatorului.
să depisteze unele lacune, unele minusuri care trebuie completate ❑se examinează mai puţini copii într-un anumit timp;
prin activităţi de recuperare;
❑se evaluează o cantitate mică din materia pe care copii
❑În cadrul acestor evaluări, examinatorul are posibilitatea să trebuie s-o asimileze în întregime.
surprindă profunzimea sau adâncimea cunoştinţelor asimilate de
către copiii sau, altfel spus, nivelul de semnificare a respectivelor ❑În cadrul examinărilor orale, factorii perturbatori ai
cunoştinţe. aprecierii rezultatelor pot avea un impact semnificativ mai
ales în cazul în care educatorii nu depun eforturi pentru
❑Aceste evaluări orale permit educatorului să constate nu numai eliminarea efectelor negative ale acestora.
ce cunoştinţe au dobândit copiii, dar şi ce atitudini şi-au format ca
urmare a achiziţiilor acumulate în cadrul procesului de instruire ❑în cadrul evaluărilor orale este greu să se păstreze acelaşi
nivel de exigenţă pe durata întregii examinări, existând dovezi
învăţare; certe că evaluatorul este mai exigent la începutul acestei
❑În evaluările orale, educatorul poate oferi un suport copilului în activităţi şi mult mai indulgent spre sfârşitul ei, acest lucru
elaborarea răspunsurilor prin adresarea unor întrebări datorându-se stării de oboseală, plictiselii, unor constrângeri
de natură temporală etc.
 DEZAVANTAJE
AVANTAJE
Probele scrise
❖eficientizarea procesului de instruire şi creşterea
gradului de obiectivitate în apreciere;
❖economia de timp în cadrul bugetului alocat relaţiei
predare-învăţare-evaluare;
❖evaluarea unui număr mare de copii într-un timp
relativ scurt;
❖acoperirea unitară, ca volum şi profunzime, asigurată
la nivelul evaluării.
❖Copiii nu pot primi sprijin din partea
examinatorului pentru a-şi elabora răspunsurile,
existând şi riscul ca unele lacune în cunoştinţe, unele
neînţelegeri ale copiilor să nu poată fi remediate.
❖Exprimarea în scris este mai contrângătoare pentru
că este reglementată de respectarea unor reguli
gramaticale, de acuratețe ceea ce înseamnă că copiii
vor trebui să depună eforturi atât în redarea
cunoştinţelor, cât şi în realizarea unei forme de
prezentare cât mai convingătoare.
 Probele practice ➢sunt modalităţi prin
intermediul cărora copiii pot să demonstreze că pot transpune în practică anumite cunoştinţe, că le pot
obiectiva în diverse obiecte, instrumente, unelte etc.
➢examinările practice pot fi aplicate pentru aprecierea abilităților motrice, de modelare, pictură, mânuirea
cu anumite instrumente de lucru, ș.a.

➢Au avantajul referitor la posibilitatea oferită copilului de a demonstra gradul de stăpânire a priceperilor
şi a deprinderilor de ordin practic, iar dezavantajele sunt generate de necesitatea asigurării unor condiţii
specifice, dar şi de modul de aplicare intensă a grilei de observație.

Metode de evaluare complementare:

➢Referatul oferă mai ales elevilor din treapta școlară, posibilitatea de a stabili o serie de corelaţii între cunoştinţele
 diverselor discipline şcolare şi de a exersa interdisciplinaritatea ca modalitate de abordare a unor teme sau subiecte de
maximă importanţă şi de mare actualitate;
➢Investigaţia reprezintă un instrument în cadrul căruia copiii pot aplica în mod creator cunoştinţele şi experienţele de
învăţare pe care le-au dobândit în instruirile anterioare, putându-se realiza pe o temă propusă de educator sau de copiii
înşişi, în cazul în care aceştia nutresc anumite interese faţă de diversele aspecte ale realităţii.
➢Proiectul reprezintă o metodă mai complexă de evaluare care poate furniza informaţii mai bogate în legătură cu
competenţele copiilor şi, în general, cu progresele pe care ei le-au făcut de-a lungul unei perioade mai îndelungate de timp.
➢Portofoliul reprezintă un dosar structurat și bine organizat, care cuprinde în mod esenţial un ansamblu de documente
elaborate de către copil, cu alte cuvinte, produse personale: fișe de lucru, desene, lucrări cu aplicații, ș.a contribuţii mai
mult sau mai puţin reuşite, demonstrând traseul de dezvoltare a copilului.
➢Autoevaluarea este într-o legătură directă cu noile orientări din didactica contemporană, când se pune tot mai mult
accent pe dezvoltarea metacogniţiei prin implicarea tot mai evidentă a copilului în a reflecta asupra proceselor sale de
învăţare şi, implicit, asupra obstacolelor care o obstrucţionează.
Metodele complementare de evaluare prezintă următoarele avantaje:

❖pot fi utilizate atât pentru evaluarea procesului, cât şi a produselor realizate de copii;
❖surprind atât obiectivări comportamentale ale domeniului cognitiv, cât şi ale domeniilor afectiv şi psihomotor;
❖oferă posibilitatea copilului de a aplica în mod creativ cunoştinţele şi deprinderile însuşite, în situaţii noi şi variate;
❖reduc gradul de tensiune emoţională, în comparaţie cu metodele tradiţionale.
 Metodele complementare de evaluare prezintă următoarele dezavantaje:
❑sunt mari consumatoare de timp;
❑unele metode nu au o cotă ridicată de obiectivitate, cu consecințe asupra fidelităţii evaluării.

Metode de fixare activă și evaluare

a cunoștințelor
❖Explozia stelară
❖Brainstorming
❖Turul galeriei
❖Diamantul
❖Cubul
❖Bulgăre de zăpadă
 Reflecție...
❖Cum credeți, care categorie
de metode este mai
importantă? De ce?
❖Ce informație ne poate
furniza fiecare categorie de
metode?
❖Cum pot fi combinate
diferite tipologii de metode?
❖Exemplificați când metodele
complementare sunt mai
importante în procesul de
evaluare?
Studiu individual
 Analizați o metodă/tehnică de evaluare a rezultatelor
copiilor de vârstă preșcolară, ținând cont de algoritmul de
mai jos.

❖Denumirea metodei de evaluare

❖Categoria de metode de evaluare din care face parte
❖Descrierea pe etape în baza unui exemplu concret se va ține cont, se va reflecta vârsta copiilor
potrivită pentru aplicarea acestei metode, conținutul tematic relevant, algoritmul de aplicare a
metodei, ș.a)
❖Avantajele (2) și dezavantajele (2) metodei

Vă încurajez să prezentați această metodă în cadrul unei BROȘURI.

Dați frâu la maxim creativității!
Instrumente digitale sugerate: Canva, Crello