Modelul învățării colaborative-Intervenție la nivel academic

Vigotsky și Luria și-au dezvoltat teoria învățării colaborative pe baza ideii că ființa umană este un animal social, care se bazează pe relațiile sale
cu ceilalți. Prin urmare, procesul de învățare este mai eficient și are mai multe beneficii atunci când are loc într-un context de grup.
Ce este învățarea colaborativă?
-este o subramură a ştiinţelor educației care este preocupată cu studierea modului în care oamenii pot să înveţe împreună mediați de sisteme de
calcul. Panitz a conceput o definiție similară adăugând doar faptul că profesorul trebuie sa controleze mediul educațional după documente
planificatoare cu obiective foarte clare. Johnson și Holubec (1993) spun că învățarea colaborativă conduce la maximizarea învățării pentru toți
actorii
educaționali.
Colaborare vs. Cooperare
A se reține faptul că cele două noţiuni sunt sinonime însă putem diferenția două sensuri
sensibil distincte înţelegând prin colaborare „o formă de relaţii între elevi, ce constă în soluţionarea unor probleme de interes comun, în care
fiecare contribuie activ şi efectiv”( Dr. Loretta Handrabura, 2003) şi prin cooperare „o formă de învăţare, de studiu, de acţiune reciprocă,
interpersonală/intergrupală, cu durată variabilă care rezultă din influeţările reciproce ale agenţilor implicaţi” (Dr. Loretta Handrabura).
Conform Johnson & Johnson, 1989 și Johnson & Holubec, 1998, cele cinci elemente fundamentale ce caracterizează acest tip de învățare sunt:

1. Interdependenţa pozitivă depus în realizarea sarcinii de către toţi membrii. Conform acestui principiu succesul grupului depinde de efortul
dirijat către un scop comun, stimulaţi de o apreciere colectivă, rezultatul fiind suma eforturilor tuturor.

2. Responsabilitatea individuală
Conform acestui principiu fiecare membru al grupului îşi asumă responsabilitatea sarcinii de rezolvat.

3. Formarea şi dezvoltarea capacităţilor sociale

Conform acestui principiu elevii urmăresc împreună stimularea inteligenţei interpersonale și anume abilitatea de a comunica între ei, de a solicita
și primi sprijin atunci când este nevoie, de a oferi idei inovatoare celorlalți și de a rezolva situaţiile conflictuale în interesul tuturor.
4. Interacţiunea faţă în faţă
Conform acestui principiu se urmărește un contact direct cu partenerii de lucru, aranjarea scaunelor în grupa astfel încât să se poată crea grupuri
mici de interacţiune sau metode software
5 Împărţirea sarcinilor în grup
Conform acestui principiu se rezervă un timp de gîndire asupra modului cum se vor rezolva sarcinile de către fiecare membru în parte şi de către
colectiv.
PRINCIPII ale utilizării
1. Intensificarea capacităţii elevilor în procesul de retenție a
cunoştinţelor
2. Adoptarea unei atitudini pozitive faţă de învăţare
3. Dezvoltarea unor abilităţi de interacţiune socială
4. Utilizarea stilurilor diferite de învăţare a copiilor
5. Îmbunătăţirea performanţei copiilor slabi atunci când sunt
grupaţi alături de copii mai performanți.
În cadrul modelului accentul învățării constă în colaborarea cu alți colegi mai degrabă decât pe învățarea direct de la profesor.
În cadrul planului de intervenție care cuprinde palierul academic, B.A va participa la mai multe activități propuse de către echipa de intervenție în
situații de criză școlară, cu scopul de a-l integra pe elevul B.A. intr-un mediu social constructiv care potenteaza capacitatile si punctele lui forte,
va contribui semnificativ la ameliorarea problemelor ce determina situatia de criza in care se afla in prezent.
Activitățiile propuse de consilierul școlar la clasa elevului B.A., sunt propuse în continuarea modelului ABC- comportamenal:

OBIECTIVUL DESFĂȘURAREA ACTIVITĂȚII IMBUNĂTĂȚIREA CLIMATUL SOCIO-

ACTIVITĂȚII EMOȚIONAL LA CLASĂ
Îmbunătățirea Metoda mozaic/ Gigsaw - Titlul articolului ales, are ca scop
climatului  Clasa se împarte în patru grupuri. Fiecare elev numărăr de la 1 la 4, pentru a-și stârnirea interesului lui B.A. fiind
educațional alege echipa din care face parte. cunoscută capacitatea sa avansata
pentru stârnirea  Propunătoarea prezintă titlul articolului ce urmează să fie studiat, respectiv la limba engleză.
interesului de „Halloween”. Se discută pe scurt titlul articolului, respectiv se prezintă - B.A. este nevoit să colaboreze cu
participare obiectivele folosind un limbaj adaptat vârstei. colegii din echipa sa, moment
activă la  Articolul este împărțit pe patru părți, se prezintă eleviilor că fiecare echipa va prielnic pentru a forma legături cu
activitățiile primi partea corpunzătoare numărului echipei sale, respectiv: echipa 1 – prima colegii săi.
instructiv- parte a articolului, echipa 2- a doua parte a articolului, echipa 3- a treia parte a - Titlul de „expert” îi va crește stima
educative. capitolului, echipa 4- ultima parte a capitolului. de sina lui B.A. ceea ce conduce la
 Propunătoarea prezintă elevilor că fiecare echipă are sarcina de a citi articolul o stare de bine generală a elevului
primit, să îl discute alături de colegii din echipa sa și că de acum fiecare membru și nu va mai simții nevoia să
este numit „expert”. acapereze atenția asupra sa într-un
 După ce au studiat atent articolul, elevii se vor regrupa astfel: un grup va fi mod negativ.
format din 4 elevi, în acest caz, un grup va avea un elev cu numărul „1”, un elev - Propunătoarea îl va desemna pe
cu numărul „2”, un elev cu numărul „3” și un elev cu numărul „4”. Fiecare B.A. să prezinte desenul echipei
„expert”, va trebui să explice fragmentul său, în așa fel încât la final fiecare elev sale, pentru a se bucura de
 să dobândească cunoștințe despre întreg articolul. apreciere, ceea ce îi va stârni
 Fiecare echipă va fi solicitată să realizeze un desen reprezentativ pentru articolul. dorința de a participa la activitățiile
 Propunătoarea va desemna un membru din fiecare echipă să prezintă desenul instructiv-educative desfășurate în
realizat. clasa de elevi.
 La finalul prezentării membrii celorlalte echipe au posibilitatea de a adresa - Activitatea propusă a fost adaptată,
întrebări despre desenul prezentat. respectiv: propunătoarea a ales să
 După fiecare prezentare se folosesc aprecieri verbale și aplauze. solicite elevii să realizez un desen,
ci nu un rezumat pentru a exploata
la maxim talentul lui B.A.