Acțiunea are loc în Calcutta anilor 1930.

A fost publicat pentru prima oară în 1933 și s-a bucurat de popularitate în întreaga lume, fiind tradus în
mai multe limbi: franceză, engleză, italiană, germană, spaniolă, catalană, Esperanto

Sursa de inspiratie a romanului este autobiografica si reprezinta povestea de dragoste traita de autor
alaturi de fiica profesorului Dasgupta, gazda lui din India, unde Eliade petrece mai multi ani, dedicandu-
se studiilor de orientalistica la Universitatea din Calcutta. Notele din jurnalul acestei perioade au stat la
baza creatiei epice fictionale, fiind modificate numele si ocupatiile unor personaje, dupa cum
marturiseste Mircea Eliade in „Memorii”. Lui Allan, personajul-narator al acestui roman si alter ego al
autorului, scriitorul ii transfera o parte din propria-i experienta biografica.

Motivul gazduirii lui Allan in casa domnului Sen:

llan este un tanar inginer european, care atras de India, pleaca acolo, unde lucreaza la reteaua de
canalizare a deltei. Treptat el avanseaza de la desentaor tehnic la la supraveghetor al lucrarilor de la
Tambuk si Assam. Se imbolnaveste de malarie, este spitalizat si, apoi, este invitat de catre inginerul
hindus cu studiile efectuate la Universitatea din Edinburgh, Narendra Sen, sa locuiasca in casa sa, in
timpul convalescentei.

Am aflat că Maitreyi a existat în realitate, ( nu credeam) și că se si numea chiar așa “Maytreyi”. De

obicei, autorii schimbă numele real al personajelor care ii inspira , ca să nu fie recunoscute ca model, sa
aibă procese, plingeri, neplăceri. Le schimbă și ca să fie mai liberi în narațiune.

Ajuns la 23 de ani in India o întîlnește pe Maitreyi Devi de numai 16 ani, cu veleități literare, poetă,
(vorbim de personajul real). Publicase deja un volum de poezii. Dotată intelectual, discipolă al lui
Rabindranah Tagore. Tagore. Era și fiica profesorului eliade 13Sareundadranath Dasgupta, în casa căruia
Eliade fusese invitat să locuiască.

Firește! Dar ce roman este acela fără scene de amor !? Sunt cele mai citite întotdeauna. Eliade știa
perfect ce voia cînd s-a apucat să își scrie romanul. Voia cititori, adică o buna poveste, adevărul istoric il
preocupa prea puțin. Cind Sergiu Al George o găsește la Calcutta, Maytreyi era o femeie bătrînă,
măritată, cu copii etc. Nu își amintea mai nimic de povestea din anii 20. Memoria si interesul ei se
deschid și lucrurile nu se termină aici. Ca intr-un bun scenariu, în 1973, la un an distanță, se duce la
Chicago unde Mircea Eliade era profesor reputat de istoria religiilor. La o reuniune in campusul
universitații cei doi se regăsesc, au trecut decenii.

Ca femeie de litere, a scris și ea o carte ”Dragostea nu moare” în care redă subiectul știut – idila cu
Mircea Eliade. Romanul are acelasi eliade 10eliade 4destin ca romanul lui Eliade, are succes, este
premiat. Este un caz f rar cînd avem ambele versiuni ale unui love story. Fiecare cititor poate astfel să îsi
ia partea lui de adevăr, cf propriei sensibilității. Personal, cred că “adevărul adevărat “ ( ce s-a intimplat
între ei) nu îl găsim în romanul ”Maytreyi” a lui Eliade ci in “Dragostea nu moare”. Dar cartea mai bună,
literar vorbind, este a lui Eliade pe care nu adevarul l-a precupat. Nici nu era mare lucru de povestit,
realitatea fusese simplă, o biata idilă fără suspens, fără emoții puternice, o idila ratatai prea devreme.
Eliade a fost interesat să scrie o carte, bună dacă se poate, după toate regulile prozei. Adică o ficțiune și
s-a folosit de doar cîteva elemente ale realității.