Sunteți pe pagina 1din 22

PROIECT DIDACTIC

MAITREYI

de Mircea Eliade

Propunator:

Prof. Florea Corina - Paula


CAPITOLUL I

MIRCEA ELIADE

MAITREYI

- COMPLETARI. GENERALITATI -

Mircea Eliade (n. 13 martie 1907, București - d. 22 aprilie 1986,


Chicago), a fost istoric al religiilor, scriitor de ficțiune, filozof și profesor
român la Universitatea din Chicago. Filozof și istoric al religiilor, Eliade a
fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de
istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetățean american în
1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. A fost autorul a 30
de volume științifice, opere literare și eseuri filozofice traduse în 18 limbi și
a circa 1200 de articole și recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte
bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de
volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime și manuscrisele inedite.
Definitie: Romanul este o specie a genului epic în prozã, cu actiune
completã si de mare întindere, desfãsuratã pe mai multe planuri, cu
personaje numeroase si intrigã complicatã.
DEX - ROMÁN,romane, s.n. = Specie a genului epic, de întindere
mare, cu conținut complex, care se desfășoară de-a lungul unei anumite
perioade și angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad
de adâncime a observației sociale și analizei psihologice.
Critica analiticã a romanului deosebeste in general, trei elemente

2
constitutive ale acestuia: Intriga, caracterizarea personajelor si cadrul.Pânã
in secolul al XVIII-lea romanului nu i se acodã o deosbitã valoare artisticã
fiind cosiderat o operã lipsitã de importantã în comparatie cu alte specii
precum epopeea nuvela sau povestirea.

Caracteristicile romanului:
a)are structurã narativã complexã amplã
b)subiectul acþiunii se desfãsoarã în planuri paralele
c)se combinã nuclee narative distincte
d) romanul prezintã destinul unor personaje bine individualizate sau a unor
grupuri de intrese
e)cunoaste o mare varietate de forme.
Creatorul romanului modern este considerat Honore de Balzac.

Nicolae Manolescu propune o clasificare a romanului românesc în


trei modele :
a) romanul doric în care autorul omniscient si omniprezent este o instantã
individualã. Caracteristicile acetui model de roman sunt : distantã între autor
si personaj, prezenta unor tipuri umane, caracter moralizator.
Reprezentanti: Nicolae Filimon, Ion Slavici, Liviu Rebreanu Mihail
Sadoveanu, George Cãlinescu, etc.
b) romanul ionic - caracteristici: reflectie analizã, confesiune, intimitate,
personajul este în cãutarea propriei identitãti
Reprezentanti: Camil Petrescu, Mircea Eliade
c) romanul corintic - caracteristici: amestec de planuri narative se cultivã
parodia si ironia, fabula si mitul.
Reprezentanti: Mateiu Caragiale, D.R. Popescu.

3
MAITREYI - Este considerat de exegeți un „roman al autenticității”,
existând 3 niveluri ale scriiturii:
* jurnalul naratorului, care povestește evenimentele legate de viața sa din
India, de Dasgupta și Maitreyi;
* însemnările ulterioare făcute de narator, infirmând sau confirmând
primele impresii;
* confesiunea făcută de narator după ce acțiunea s-a consumat.
Desi romanul este elaborat si pe baza experientelor traite de autorul
propriu-zis, acesta nu trebuie considerat un roman autobiografic. In primul
rand nu se respecta pactul autobiografic, ce consta in identitatea numelui
autorului cu al personajului-narator. In roman, Mircea Eliade poarta o masca
onomastica; el devine Allan. Textul paraseste astfel posibilitatea incardarii in
categoria celor nonfictionale.In al doilea rand, trebuie retinut faptul ca
personajul si naratorul sunt „fiinte de hartie” (Rolland Barthes) si ca, desi
pot avea referenti umani, ei nu reprezinta decat o transfigurare, o tratare
ideal-artistica si nu o reflectare identica, caci arta este mimesis (imitare a
realitatii), nu copiere exacta a acesteia.

Tehnici narative
Tehnica narativa folosita in Maitreyi este aceea a confesiunii.
Confesiune = scriere literara care cuprinde marturisirea unor ganduri si
sentimente legate de viata intima a autorului.
♣ Maitreyi este insa un text nonfictional, in care s-a topit o parte din
biografia autorului. Nu gandurile si sentimentele autorului sunt prezentate
prin confesiune, ci ale naratorului. La randul sau, naratorul este scriitor
(aspect recurent in romanele de tinerete ale lui Eliade). Nararea la persoana I

4
si faptul ca in biografia autorului propriu-zis se inregistreaza experiente
similare celor prezentate in roman, creeaza iluzia autenticitatii, diminuand
sentimentul fictiunii. Cel ce rememoreaza episodul iubirii cu Maitreyi,
facand referire la jurnalul tinut in perioada respectiva si intercaland
fragmente din acesta, este naratorul.
♣ Maitreyi este un roman-jurnal.
Jurnal = scriere reflexiva si subiectiva care permite consemnarea, de
obicei zilnica, a evenimentelor reale la care autorul participa sau a
trairilor pe care le are.
Jurnalul literar nu se rezuma insa numai la consemnarea zilnica, ci
este o conventie ce urmareste surprinderea vietii interioare a
personajului.Tehnica jurnalului, promovata in literatura universala de A.
Gide si Marcel Proust, creeaza impresia de autenticitate deplina a trairilor.
In Maitreyi, Eliade recurge la procedeul scrierii la persoana I, ce ia
forma monologului interior. Monologul interior este „traire vorbita”, ce se
opune discursului analitic, reprezentand, in conceptia lui N. Manolescu
„vorbire despre traire”.

„Monologul interior este un solilocviu (...), este o restiruire a


constiintei inainte de a fi o analiza a ei. Este o vorbire adresata de vorbitor
siesi, niciodata altora; un „discurs” pentru sine. In monologul interior
exista concomitenta intre vorbire si diegeza, ca si cum evenimentul
psihologic nu s-ar naste decat odata cu verbalizarea lui.”
(Nicolae Manolescu)

5
Tipologii

- Maitreyi este un roman al experientei / al trairii (Nicolae Manolescu),


deci o creatie confesiva cultivand verosimilul si documentul biografic,
construit pe baza monologului interior, inteles drept un discurs pentru sine.

- Criticul Eugen Simion il incadreaza in tipologia romanului-jurnal.

- Scrierii i s-a pus si eticheta de roman exotic, insa opiniile sunt impartite in
ceea ce priveste aceasta incadrare. George Calinescu vede in Maitreyi
„intaiul roman exotic in adevaratul inteles al cuvantului”, in timp ce
Serban Cioculescu este de parere ca exoticul nu constituie un scop in sine.

- Din punct de vedere tematic, Maitreyi este un roman de dragoste, in care


perspectiva asupra iubirii este de factura romantica, in sensul in care iubirea
nu se poate implini datorita incompatibilitatii celor doi protagonisti,
reprezentanti ai doua medii distincte.

- O alta eticheta pusa textului eliadesc este aceea de „roman de atmosfera


si de moravuri” (Eugen Simion).

- In functie de clasificarea lui Nicolae Manolescu, Maitreyi este un roman


ionic – cel care corespunde „romanului de analiza”, caracterizat prin
autenticitate, interioritate, intimitate si in care naratorul este personaj.

6
Romanul “Maitreyi” - rezumat

Eroina romanului, Maitreyi Devi, fiica unui mare filozof indian,


Surendranath Dasgupta, trăiește o dragoste mistică, s-ar putea spune, cu
autorul cărții.Acțiunea are loc în Calcutta anilor 1930, Eliade (Allan)
locuind în casa lor, ca „ucenic” al acestui savant. Deși la început el nu simte
decât repulsie pentru Maitreyi, se îndrăgostește iremediabil de aceasta. Fata
îi impărtășește sentimentele dar nu îi mărturisește dragostea, aceasta
reflectându-se în faptele sale.
Romanul introduce cititorul în lumea fascinantă a Indiei, a obiceiurilor
și a tradițiilor orientale. Dasgupta refuză căsătoria lor, alungându-l pe
Eliade, care, îndurerat, se refugiază în Himalaya pentru o vreme ca pustnic,
în timp ce Maitreyi este supusă pedepselor crudului ei tată, după care
măritată forțat.
În 1972, la întâlnirea dintre Maitreyi Devi (devenită o cunoscută poetă
indiană) și reputatul sanscritolog român Sergiu Al. George, aceasta află de
romanul în care pretinde ea - i-a fost stricată reputația și practic a fost
dezvelită în fața întregii lumi. Neagă vehement întâlnirile dintre Eliade și ea,
noaptea pe care acesta o prezintă în romanul său, și îl condamnă pe acesta că
a fugit în fața tatălui său. Maitreyi Devi scrie și ea la rândul său un roman
răspuns, intitulat “Dragostea nu moare”, în care își prezintă trăirile. Acest
roman însă este de fapt scris pentru a îndrepta „o reputație șifonată”, pentru
a șterge impresiile lumii după parcurgerea romanului lui Eliade, despre care
spune că ce a simțit el nu era dragoste.Mai târziu, sora acesteia (motivul
pentru care Dasgupta a aflat de cei doi) îl condamnă pe Eliade și spune că

7
era doar un pierde-vară.
Maitreyi vine în România la invitația Uniunii Scriitorilor și vizitează
pe mama și sora lui Eliade. Îl vizitează pe Eliade la Chicago, unde trăia orb,
și își exprimă repulsia față de cartea scrisă de el. Maitreyi moare în 1990.
Romanul românesc trebuie citit împreună cu cel scris de eroină. Însă
“It does not die” - titlul în engleză - nu poate fi comparat cu cel al lui Eliade
care conține un mesaj profund, real. Acest mesaj este unul bazat pe jurnalul
autorului, o poveste cutremurătoare care dă cititorului lacrimi, în timp ce cel
al indiencei este doar o mărturie care nu poate fi luată în întregime ca reală,
pentru că este scrisă sub impulsul unor amintiri și al furiei prezentării ei în
fața lumii întregi. Eliade a rămas marcat pentru toată viața de Maitreyi,
numindu-se până la moarte indian.
Motivul labirintului - În concepţia lui Eliade, viaţa însăşi se
defineşte ca „o lungă călătorie prin labirint, ea este un fel de încercare
iniţiatică”. Experienţa labirintului, cu implicaţii profunde asupra structurii
interioare a „candidatului” la iniţiere, reprezintă însăşi trăirea iniţiatică,
revelatoare, care permite ieşirea din spaţiu şi timp. Parcurgerea labirintului,
care implică un preţ şi un risc al cunoaşterii, al descoperirilor, dar şi al
eşecurilor, îl va marca pe Allan, protagonistul din Maitreyi, schimbându-l.
Viata omului, chiar si cea mai banala, este o suita de probe initiatice. Mai
mult, omul se face, se construieste printr-o serie de initieri constiente sau
inconstiente, omul traieste intr-un labirint, conditia lui este definita
(exprimata) de aceasta succesiune de morti si reinvieri (Proba labirintului).
Coincidentia oppositorum defineste armonia prin impacarea
contrariilor. Sintagma a fost conceputa de ganditorul renascentist Nicolaus
Cusanus, care a definit prin ea misterul totalitatii. Multi ganditori au facut

8
observatia ca esenta lumii se reduce la elementele opuse, aflate in
permanenta confruntare: pozitiv/negativ, masculin/feminin, noapte/zi.
Imaginatia poate permite insa crearea unei lumi sau ordini in care
contradictiile sa fie suprimate. "Coincidentia oppositorum" defineşte
unitatea dintre ştiinţă şi literatură, ca fiind "Marele Tot. Yin şi Yan”
componente preluate din filozofia indiană. Marele Tot, Universul, este
alcătuit din lumi şi spaţii paralele, de aceea spiritele în care sacrul este foarte
puternic, pot depăşi limita timpului şi a spaţiului, pot accede în altă lume, în
alt timp şi în alt spaţiu. Mircea Eliade ilustrează în operele sale mitul ieşirii
din timp şi mitul ieşirii din spaţiu.
Sacrul şi Profanul - Fenomenologia sacrului: sacrul este revelaţia
realului, "întâlnirea cu ceea ce ne mântuieşte, dând sens existenţei noastre".
Defineşte conceptele "sacru" şi "profan", considerând că ele se află într-o
totală dependenţă, sacrului i se opune profanul, dar ele sunt "două situaţii
existenţiale asumate de om de-a lungul existenţei sale". Introduce conceptul
de "hierofanie", care este forma de manifestare a sacrului în profan ("La
ţigănci").

9
CAPITOLUL II

PREZENTARE GENERALA

In data de 5 decembrie 2011, in intervalul orar 13.00 - 13.50, am


susutinut un proiect didactic la disciplina limba şi literatura română la
unitatea de invatamant Liceul Teoretic „OVIDIUS”, Constanţa. Proiectul
de lectie a fost sustinut in fata elevilor de liceu din clasa a IX-a E.
Tipul lectiei a fost cel de asimilare de cunoştinţe, avand drept subiect
personalitatea si opera lui MIRCEA ELIADE, cu precadere insistand pe
romanul “Maitreyi”. Scopul lectiei predate a fost clar stabilit de la inceput,
acela de a cultiva o atitudine pozitivă faţă de comunicare şi fata de
încrederea în propriile abilităţi de comunicare. Lecţia contribuie la
consolidarea deprinderilor de analiză, de corelare a gândirii cu ajutorul
cunoştinţelor narative în vederea unor exprimări logice.
In scopul desfasurarii cu succes a lectiei, s-a avut in vedere
indeplinirea unor competente generale. Acestea au vizat urmatoarele:
- utilizarea corectă si adecvată a limbii romane in diferite situaţii de
comunicare;
- situarea in context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la
curente culturale;
- argumentarea orală sau in scris a unor opinii in diverse situaţii de
comunicare;
- dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural
românesc interbelic.
Alaturi de competentele generale au mai fost trasate si o serie de

10
competente specifice, menite sa sporeasca gradul de intelegere in randul
elevilor de liceu. Continutul acestor competente specifice priveste
urmatoarele aspecte:
- precizarea importanţei lui Mircea Eliade în cultura română;
- nominalizarea trăsăturilor operei lui Mircea Eliade în diferite domenii;
- utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor
studiate;
- identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi
contextul cultural în care a apărut aceasta.
Din punctual de vedere al strategiei didactice, in elaborarea continului
lectiei au fost vizate urmatoarele metode de predare - invatare, realizandu-se
astfel o imbinare armonioasa de metode traditionale si moderne:
- expunerea,
- explicarea,
- conversaţia euristică,
- ciorchinele,
- problematizarea,
- exerciţiul aplicativ.
Ca mod de organizare a clasei, s-a optat pentru activitatea frontala, cat
si pentru cea individuala. A fortiori, mijloacele de invatamant utilizate au
jucat un rol deosebit in atingerea scopului lectiei. Acestea au fost
urmatoarele:
- fişa de lucru,
- ghidul de studiu,
- tabla,
- creta,
- manualul şcolar,

11
- volumele de proză.
Continuturile predate au fost in conformitate cu programa scolara
aferente disciplinei, locul de desfăşurare al lectiei a fost sala de clasă, iar
timpul alocat predarii a fost ora de curs (50 minute).
Ca tipuri de evaluare au fost alese urmatoarele:
- observarea,
- chestionarea orală,
- evaluare formativă.
Bibliografia aleasa pentru pregatirea continutului lectiei a fost una
exhaustiva, cuprinzand urmatoarele lucrari:
1. Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi
liceu, Editura Dacia Educaţional, Cluj - Napoca, 2008.
2. Emanuela IIie, Didactica literaturii române, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.
3. Carmen lordăchescu, Limba română. Fonetică. Vocabular. Editura
Carminis, Piteşti, 1997.
4. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în
şcoală.Ghid teoretico - aplicativ , Ed.Polirom, Iaşi, 1999.
5. Manualul de clasa a IX-a, editura Humanitas, Bucuresti, 2004.
6. Mircea Moţ, Dicţionar de termeni literari, cu aplicatii, Ed. Orator,
Bucuresti, 1999.

12
SCENARIU DIDACTIC

In ziua de 5 decembrie 2011, la ora 13.00 am intrat impreuna cu


doamna profesor de la clasa, Trache Alina, in clasa a IX-a E din cadrul
Liceului Teoretic „OVIDIUS”, in vederea sustinerii unei lectii la
disciplina limba si literatura romana.
Intr-un interval de timp foarte scurt (1 minut) am reusit sa duc la
indeplinire activitatea de organizare a clasei, aceasta constand in notarea
absenţelor elevilor in catalog, stabilirea ordinii, asigurarea celor necesare
predarii ulterioare.
Prin intermediul metodei conversatiei, in maxim 5 minute, am
verificat tema pentru acasă si am facut aprecieri asupra modului de
realizare a acesteia; tema data anterior de doamna profesor de la clasa era
urmatoarea: Comentati in cateva fraze: "iti mai amintesti de mine,
Maitreyi? Si daca da, ai putut sa ma ierti?" (dedicatie in limba bengali, la
roman scris de Mircea Eliade).
Dupa verificarea temei pentru acasa, un eveniment al lectiei a fost
cel al captarii atenţiei, fapt care s-a petrecut in intervalul de 4 minute.
Astfel, folosindu-se ca material didactic tabla, profesorul practicant,
subsemnata, a scris trei propozitii pe tabla, pe care elevii le-au transcris
in caietele de clasa si pe care le-au citit ulterior cu glas tare (fragmente
din romanul „Maitreyi” - Mircea Eliade).
Reactualizarea cunostintelor s-a desfasurat pe timpul a 4 minute si a
constat in urmatoarele activitati realizate cu ajutorul conversatiei: am
reamintit, dar cu participarea elevilor clasei, notiunile generale anterior
dobandite despre Mircea Eliade (oral) si am scris cele mai importante
momente din viata si opera scriitorului pe tabla. Elevii au fost foarte

13
cooperanti si au notat si ei in caiete notiunile de pe tabla, sub stricta
observare a profesorului practicant.
Momentul imediat urmator a constat in enunţarea competenţelor
specifice timp de 2 minute. Cu ajutorul metodei expunerii, am anuntat
titlul lectiei şi l-am scris pe tablă: „Mircea Eliade - romanul Maitreyi”.
Apoi am enunţat competenţele specifice care se vor atinge pe parcursul
acestei ore de predare:
• Precizarea importanţei lui Mircea Eliade în cultura română;
• Nominalizarea trăsăturilor operei lui Mircea Eliade în diferite domenii;
• Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor
studiate;
• Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi
contextul cultural în care a apărut aceasta.
Pe tot parcursul expunerii mele, elevii au dat dovada de atentie si au
inteles notiunile expuse oral, acestia facand notatii si in caiete.
Un eveniment al lectiei deosebit de important a fost dirijarea
învăţării, fapt care s-a petrecut intr-un interval relativ mare (25 minute).
Profesorul practicant a impartit fiecarui elev fisa de lucru 1 (Anexa 1).
Profesorul a îndrumat discuţia elevilor asupra fiecarui punct din ANEXA
1. S-a aplicat tehnica ciorchinelui, elevii reamintindu-şi cunoştinţele
obţinute anterior în funcţie de acestea. Ciorchinele obţinuta reprezentat
astfel un summum de informaţii esenţiale, vizualizate într-o formă
dinamică. Pe tot parcursul lucrului pe fisa, profesorul a monitorizat
intreaga activitate si a oferit explicatiile necesare si utile elevilor.
Fisa de lucru 1 (Anexa 1) continea urmatoarele informatii:

14
NARATOR- PERSONAJ
MASCA A AUTORULUI
AUTOR IN TEXTUL MAITREYI

MIRCEA ELIADE
domenii de activitate: istoria religiilor,
mitologie, folclor, indianistică, literatură
memorialistică, proză etc.
opere prin care s-au ilustrat preocupările lui:
La Ţigănci, Maitreyi, Pe strada Mântuleasa
concepte cheie: Sacrul şi Profanul;
coincidentia oppositorum, mitul eternei
reîntoarceri, mitul coborârii în infern,
motivul labirintului

ALLAN – MASCĂ A
AUTORULUI ÎN
TEXT

15
Dupa rezolvarea acestor cerinte de catre elevi sub stricta
monitorizare a profesorului practicant, acesta din urma a impartit elevilor
clasei o a doua fisa de lucru - GHID DE STUDIU (Anexa 2). Aceasta a
avut urmatorul continut complex:

GHID DE STUDIU
MAITREYI ROMAN AL EXPERIENŢEI
Tip de roman "Maitreyi" este un roman erotic şi exotic, precum şi un
roman al autenticităţii, în care se îmbină mai multe
specii literare: jurnalul, eseul, reportajul şi naraţiunea la
persoana I.
Geneza romanului In 1928, Mircea Eliade pleacă în India, la Universitatea
din Calcutta, unde învaţă sanscrita şi studiază filozofia
hindusă cu ilustrul profesor Dasgupta. El locuieşte o
vreme în casa celebrului filozof, unde o cunoaşte pe
fiica acestuia, Maitreyi. Mircea Eliade consemnează
într-un jurnal faptele, întâmplările, experienţa trăită în
India şi acesta stă la baza viitoarei creaţii epice,
"Maitreyi", în care autorul esenţializează mitul iubirii şi
motivul cuplului. Apariţia romanului "Maitreyi" în 1933
stârneşte reacţia literaţilor vremii, fiind considerat o
adevărată izbândă literară.
Structura textului şi Romanul debutează cu starea de incertitudine a
construcţia subiectului personajului masculin, Allan, un englez de 24 de ani şi
este scris la persoana I, pe baza însemnărilor făcute de
autor în cei trei ani petrecuţi în India.
Finalul romanului descrie încercările lui Allan de a se
consola, se retrage în munţii Himalaya, ultimul lui gând,
cu care se şi termină romanul, este sugestiv pentru
natura dilematică a eroului dominat de
incertitudini, care ar vrea să ştie dacă Maitreyi îl iubise
cu adevărat: "Şi că n-ar fi decât o păcăleală a dragostei
mele? De ce să cred? De unde ştiu? Aş vrea să privesc
ochii Maitreyiei."
ELEMENTE DE ATRACŢIE
CĂTRE LUMEA HINDUSĂ
Spatiul exterior -“Iubeam bucata aceasta de pământ aproape de mare,
câmpia aceasta plină de şerpi şi dezolantă , în care
palmierii erau rari şi tufele parfumate.”
-” …câmp atât de verde şi atât de părăsit…”
Casa “… niciodată n-aş fi bănuit că în interiorul unei case
bengaleze se pot găsi asemenea minunăţii, atâta lumină
filtrată prin perdele transparente ca solurile, atât de dulci

16
la pipăit, covoare şi sofale din lână de kaşmir, şi măsuţe
cu picior asemenea unui talger de alamă bătută, pe care
se aflau ceştile de ceai şi prăjiturile bengaleze.”
Maitreyi - două faţete “ Mi se părea urâtă - cu ochii ei prea mari şi prea negri,
cu buzele cărnoase şi răsfrânte, cu sânii puternici de
fecioară bengaleză crescută prea plin, ca un fruct trecut
în copt. Când i-am fost prezentat şi-a pus palmele la
frunte, să mă salute, i-am văzut deodată braţul întreg gol
şi m-a lovit culoarea pielii: mată, brună, de un brun
nemaiîntâlnit până atunci, s-ar fi spus de lut şi de ceară.”
Maitreyi “ Maitreyi mi s-a părut atunci mult mai frumoasă, în sari
de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în
argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei
prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau
parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi
totuşi transparent care trăia, s-ar fi spus prin miracol, nu
prin biologie(…) nu izbuteam să înţeleg ce taină
ascunde făptura aceasta în mişcările ei moi, de mătase,
în zâmbetul timid(…) şi în glasul ei atât de schimbat în
fiecare clipă, un glas care parcă ar fi descoperit atunci
anumite sunete.”
Bărbatul indian – tatăl Narendra Sen: “…se aseamănă atât de mult cu o
broască, ochii atât de bulbucaţi şi gura atât de mare, într-
un cap rotund şi tuciuriu cu fruntea joasă şi părul negru,
încreţit, iar trupul scund, umerii încovoiaţi, pântecul
diform şi picioarele scurte.”
Femeia indiană – mama Srimati Devi Indira “ îmbrăcată într-o sari albastră, cu
şal albastru, muiat în aur şi cu picioarele goale, tălpile şi
unghiile roşite(…) era mai degrabă sora ei( a Maitreyii)
cea mare, într-atât era de tânără, de proaspătă şi de
timidă.”
Sora Chabu “ de vreo zece- unsprezece ani, care purta părul
tuns şi rochie de stambă, dar fără ciorapi şi fără pantofi,
iar pulpele şi braţele ei goale, şi faţa ei oacheşă,
frumoasă, mă făceau s-o compar în gând, amuzat, cu o
ţigăncuşă.”
Jungla “…câmp atât de verde şi atât de părăsit…”
“…câmpia cu aburi, cu umbre palide de palmieri
izolaţi…”
Jungla “ flora otrăvită a Assamului, în ploaia continuă,
în căldura umedă şi ameţitoare(…) locuri înecate în
feregi şi liane, cu oamenii lor atât de crunţi şi
inocenţi(…) ritmul acela neuitat al apei pe acoperiş,
revărsări fără pomină, zile întregi întrerupte numai de
ceasuri de bură pulverizată şi fierbinte(…), căci
picăturile acelea nevăzut de mici purtau cele mai

17
istovitoare parfumuri.”
Odaia Odaia Maitreyii părea o celulă “nu avea decât un pat, un
scaun şi două perne. Maitreyi dormea pe o rogojină
subţire ca pânza din bumbac.”
Ritualuri hinduse “… de câte ori lovesc pe cineva, fără voie, trebuie să mă
aplec şi să-i ating cu mâna dreaptă piciorul; că niciodată
nu trebuie să schiţez nici în glumă gestul lovirii cu
piciorul în cineva.”
Despărţirea lui Allan de “ E o lume moartă lumea noastră, continentele noastre
gândirea şi lumea europeană: albe. Nu mai găsesc nimic acolo. Dacă aş fi primit, cum
mă rog lui Dumnezeu să fiu, într-o familie indiană, aş
găsi puteri să-mi refac viaţa aceasta clădită pe nimicuri,
pe interese stupide şi pe abstracţiuni. Aş vrea s-o iau de
la capăt, să cred în ceva, să fiu fericit. Nu pot fi fericit
decât într-o dragoste perfectă şi nu găsesc această
dragoste decât aici, în casa, în cartierul acesta…”
“ Îmi dădeam perfect seama că tot zelul meu se datora
dragostei pentru Maitreyi.”
“ Intimitatea aceasta cu o indiană e ceva nemaipomenit.
Nici eu nu ştiu cum s-a sfârşit. Mă turbură, mă
fascinează, dar nu sunt îndrăgostit, mă amuz numai.”
SENTIMENTELE LUI ” Eram însă fericit, căci speram să se strice prietenia
ALLAN: noastră prea familiară şi pasiunea noastră nemărturisită.
Mi-era teamă că ajunsesem prea departe şi mă legam de
orice pretext ca să dau înapoi(…). Simt că n-am să pot
să mă stăpânesc mult.”
“ Nu mi se părea că o iubesc, numai atât. Înţelesei
pentru a suta oară că mă atrăgea altceva în Maitreyi:
iraţionalul ei, virginitatea ei barbară şi mai presus de
toate fascismul ei. Îmi lămuream perfect aceasta: că
eram vrăjit, nu îndrăgostit.”
“ … ca să se unească cu cine ştie ce făptură din viziunea
ei, poate tot cu Allan, dar un Allan mai plin şi mai cald,
cerut şi sorbit de toată setea dragostei ei.”
“ Trecutul ei nu mă tortura aşa cum m-a torturat după
aceea, de câte ori mi se pare că Maitreyi se depărtează
de mine, că poate mă compară cu celălalt, că trăieşte
într-un timp în care eu nu apărusem încă în viaţa ei şi
care mă chinuia îndeajuns cu nepătrunsul lui.
” Mă dureau cele ce spuneau Maitreyi. Mă dureau cu
atât mai mult, cu cât o simţeam în stare să iubească totul
cu această pasiune, în timp ce eu voiam să mă iubească
numai pe mine. O fiinţă care iubeşte întruna, pe oricine,
nu poate fi chin mai insuportabil pentru un amant.”
“ Mă simţeam atras de ea nu ştiu ce farmec şi ce
chemare aveau până şi paşii ei. Dar(…) întreaga mea

18
viaţă din Bhowanipore- nu numai faţa mi se părea
miraculoasă şi ireală.”
“ Nu are o frumuseţe regulată, ci dincolo de canoane,
expresivă până la răzvrătire, fermecătoare, în sensul
magic al cuvântului. Recunosc că nu mi-am putut lua
gândul de la ea toată noaptea.”
Legământul de iubire: “ Mă leg de tine pământule, că eu voi fi a lui Allan şi a
nimănui altuia. Voi creşte din el ca viaţa din tine şi cum
aştepţi tu ploaia, aşa îi voi aştepta eu venirea, şi cum îţi
sunt ţie razele, aşa va fi trupul lui mie. Mă leg în faţa ta
că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, şi
tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupră-mi,
căci eu l-am ales. Tu mă auzi mamă pământ, tu nu mă
minţi maica mea. Dacă mă simţi aproape, cum te simt eu
acum, şi cu mâna şi cu inelul, întăreşte-mă să-l iubesc
totdeauna, bucurie necunoscută lui să-i aduc, viaţă de
rod şi joc să-i dau. Să fie viaţa noastră ca bucuria
ierburilor ce cresc din tine. Să fie îmbrăţişarea noastră
cea dintâi zi a mousoon-ului. Ploaie să fie sărutul nostru
şi cum tu niciodată nu oboseşti maica mea tot astfel să
nu obosească inima mea în dragostea pentru Allan, pe
care cerul l-a născut departe şi tu maică- mi l-ai adus
aproape.”
"Nimeni n-a ieşit nevătămat „Maitreyi realizează în literatura noastră o eroină
din jocurile Maitreyiei. Să fie comparabilă eroinelor tragice, universale” (Perpessicius)
pierderea minţilor sau moartea „Pentru Allan, iubirea nu e o mitologie, ci numai o
singura ieşire din toate marile creştere suprafirească a personalităţii” (Pompiliu
pasiuni? Chiar de-ar fi aşa Constantinescu)
cum ne învaţă cazul lui Tristan „Sub masca...Maitreyiei joacă trăsăturile insesizabile
şi al Isoldei, al lui Romeo şi al ale Evei eterne, ale eternului feminin...” (Camil
Julietei, putem fi oare absolut Balthazar)
siguri că, Allan, care la sfârşit
doreşte din tot sufletul să mai
privească o dată în ochii
Maitreyiei, ca să înţeleagă, n-a
pierit el însuşi, în nesiguranţă
şi durere? Ce mai ştim noi
despre el, o dată manuscrisul
romanului încheiat?" (Nicolae
Manolescu in "Arca lui Noe")

Având în vedere că elevii au cunoştinţe despre textele epice, ei au

19
fost solicitaţi să fie atenţi pentru a face conexiuni între literatura română şi
cea universală. In vederea analizarii si efectuarii activitatilor aferente
acestei fise de lucru, elevii au fost divizati pe grupe, pentru o mai buna
eficientizare a rezultatelor, profesorul folosind metoda chestionarii orale
drept forma de evaluare.
A urmat un alt moment al lectiei, anume obţinerea performanţei şi
asigurarea feed-back-ului, realizat in 7 minute. In acest sens, profesorul
practicant a solicitat elevilor se răspundă in scris la urmatoarea aplicaţie:
- să identifice cel putin 3 trasaturi principale ale personajului principal
masculin, Allan;
- sa rezolve rebusul - ANEXA 3 (anterior momentului, profesorul practicant
a inmanat elevilor si ultima fisa de lucru - ANEXA 3 - rebus).
Activitatea a fost dusa la bun sfarsit prin munca independenta a
elevilor, timp in care, profesorul practicant a transcris rebusul pe tabla
(completarea acestuia s-a efectuat de catre elevi pe propriile caiete si,
ulterior pe tabla). Rebusul a avut urmatorul continut:

R O M A N
A L L A N
E L I A D E
C A L C U T T A
L A B I R I N T
M A N O L E S C U
H I M A L A Y A
H I N D U S A

20
ORIZONTAL:

1. Specia genului epic careia ii apartine opera “Maitreyi” ;

2. Personaj principal, identificat cu autorul operei;

3. Numele autorului operei “Maitreyi”;

4. Locul desfasurarii actiunii romanului;

5. Motiv utilizat in roman de catre autor - „Viata este ca o lungă


călătorie prin …, ea este un fel de încercare iniţiatică” ;
6. Un mare critic literar român (studiu critic = “Arca lui Noe”);

7. Locul unde se retrage protagonistul operei, la finalul romanului;

8. Originea ritualurilor prezentate in romanul “Maitreyi”.

Dupa efectuarea rebusului si descoperirea de catre elevi a termenului


principal inscris pe verticala centrala, a avut loc evaluarea rezultatelor pret
de un minut, utilizandu-se metoda conversatiei. Elevii au fost rugati sa
noteze pe caiete un adjectiv care să redea starea lor sufletească din această
lecţie; de asemenea, au fost rugati sa incerce identificarea orala cu unul din
personajele romanului. Elevilor le-a placut in mod deosebit acest moment al
lectiei si au raspuns afirmativ cerintei profesorului. Apoi s-au facut aprecieri
finale din partea profesorului practicant, acesta impartasind elevilor bucuria
resimtita in urma colaborarii cu acestia la ora de curs si multumindu-le in
acest sens.
Ultimul moment al lectiei coincide cu asigurarea transferului, timp de
1 minut. Profesorul practicant a anuntat tema de lucru pentru acasa
(munca independenta pe caiete). Elevii trebuiau sa realizeze o compunere
de maxim 15 rânduri in care sa prezinte elementele hinduse care il atrag
pe Allan, personajul principa masculin din roman.

21
Ora de curs s-a incheiat la auzul sunetului clopotelului, astfel incat
profesorul practicant, insotit de cel de la clasa parasesc incaperea,
multumiti de conlucrarea inregistrata in timpul lectiei predate.

Ca si concluzie, consider ca activitatea didactica se desfasoara in


conditii optime, pe masura ce profesorul reuseste sa castige increderea
elevilor sai, ceea ce duce la o mai buna receptare, si de ce nu, la
indragirea disciplinei scolare respective. Personal, mi-a facut deosebita
placere sa ma aflu in acest stagiu de practica pedagogica, deoarece am
acumulat numeroase informatii privind mijloacele si metodele adecvate in
procesul instructiv - educativ. Ceea ce regret este doar trecerea rapida a
timpului, insa experienta dobandita in acest stagiu imi va fi utila ulterior
in activitatea de predare la clasa.

22