Moara cu noroc

Tema nuvelei
-Susţine caracterul realist şi psihologic al operei
-Consecinţele nefaste ale dorinţei de a parveni dezumanizarea lui
Ghiţă
-Tema familiei tradiţionale puse sub semnul dramei comunicării
-Tema destinului -Slavici pledează pentru echilibru moral şi păstrarea
măsurii în toate, abaterea de la aceste principii fiind grav sancţionată de
către soartă
-Motive literare: cârciuma, moara, banii, drumul, jaful, demascarea etc.
Titlul
-Indică reperul spaţial al întâmplărilor
-Sens conotativ = „moara”simbolic, macină destinele umane = „cu
noroc”
- din perspectiva cârciumarului = la început, bani cinstiţi +satisfacţie
-din pespectiva drumeţilor=dacă vin din locurile rele -semn că au
scăpat cu bine =dacă se îndreaptă spre ele, loc de aşteptat alţi tovarăşi
Perspectiva narativă
-Obiectivă
-Relatare la persoana a III-a
-Narator omniscient, omniprezent, obiectiv, detaşat
Relaţia dintre incipit şi final
a. incipitul
-Are rol de prolog
-Dialogul dintre Ghiţă şi bătrâna soacră = diferenţa între două generaţii
şi mentalităţi
-Primele cuvinte ale nuvelei = soacraasociază fericirea cu sărăcia şi
liniştea colibei = viziune tradiţională
-avertisment asupra valorilor ce trebuie preţuite= teza morală a nuvelei
b. finalul
-Valoare de epilog
-Cuvintele finale ale bătrânei = tema destinului implacabil focul
purificator
-Avertismentul iniţial îşi confirmă valoarea de adevăr universal: destinul
nu iartă, salvându-se doar cei virtuoşi şi cei inocenţi
=>Între incipit şi final există un raport de simetrie
Timp şi spaţiu
a. timpul
-evenimentele au loc pe parcursul unui an calendaristic
-delimitat după indici temporali de ordin religios: Sf. Gheorghe  Paşte
-alte repere care marchează episoade narative semnificative sunt :
„duminica”, în apropiere de Sf. Dumitru”etc.

b. spaţiul
-transilvănean, real, consemnat prin toponimele Ineu, Arad, Oradea =
verosimilitate
-majoritatea evenimentelor = cârciuma Moara cu noroc -topos descris
prin tehnica detaliului semnificativ, specific realismului, cu func şia de a
prevesti evoluţia nefastă a evenimentelor.
Structură
-Organizare pe 17 capitole
-Structură circulară relaţia de simetrie dintre incipit şi final
-Construcţie riguroasă = un singur plan narativ acţiune cronologică +
lineară
-Ritm epic neomogen = acumulări şi izbucniri de tensiune
Conflictul
a. Exterior = de ordin social Ghiţă şi Lică
= conjugal Ana şi Ghiţă
b. Interior = principal= Ghiţă care oscilează între:
-dorinţa de a rămâne cinstit
-dorinţa de a se îmbogăţi alături de Lică
-dragostea pentru familie
Personaje
Ghiță
=Tipologie=
-Personaj principal
-Personaj rotund, complex → se transformă pe parcursul acțiunii =
dezumanizare
-Personaj bine individualizat = consecințele distrugătoare pe care le are
asupra omului setea de înavuțire
-Tipul omului nemulțumit de condiția sa socială + arivistul
=Statut Social=
-Inițial, cizmar modest dornic să își schimbe condiția socială și statutul
în comunitate
-Cârciumar harnic și prietenos = renume →„iar acolo (...) nu mai era
Moara cu noroc, ci cârciuma lui Ghiță”
=Statut Moral=
-La început = om cinstit, harnic, tandru, protectiv (vezi relația cu Ana)
-După apariția lui Lică = pierde respectul de sine și fermitatea sa morală
datorită slăbiciunii sale:
• banii grămadă înaintea sa și i se împăienjeneau parcă ochii”
=Statut Psihologic=
-Om învins de propria slăbiciune → tipul umanal arivistului, dar și al
avarului
-Setea de avere = un păcat pe care nu mai poate și nu-și mai dă silința să
îl stăpânească.
Modalități de caracterizare
- Atât directă, cât și indirectă
- Stările interioare, frământările, procesele de conștiință= monolog
interior, introspecție, investigație psihologică.
Caracterizare directă