CURS 4 - TRATAMENTUL

CHIMIC AL SUPRAFETELOR
DIN OTEL INOXIDABIL SI
SUDURILE IGIENICE
Cuprins

◦ Introducere – De ce este oţelul inoxidabil rezistent la coroziune?

◦ Definiţia termenilor
◦ Pasivare
◦ Decapare
◦ Electropolisare

2
Introducere
De ce este oţelul inoxidabil rezistent la coroziune?

De ce arată aşa?

3
Introducere
De ce este oţelul inoxidabil rezistent la coroziune?
Şi nu aşa?

4
Introducere
De ce este oţelul inoxidabil rezistent la coroziune?
Deoarece este protejat de un strat foarte fin de oxid de crom!

5
 Introducere
Tipuri de oțel inoxidabil utilizate în mod obișnuit la
fabricarea echipamentelor din industria alimentară

6
Introducere
Definiţii

Pasivare: Condiţie specifică prin care oţelul inoxidabil

formează la suprafaţa sa un strat pasiv chimic.
Strat pasiv: Filmul pasiv de oxid de crom care se
dezvoltă în mod natural pe suprafața oțelului inoxidabil
atunci când este expus la aer sau la un mediu similar de
oxidare, protejând metalul de coroziune. Calitatea
filmului de pasivare depinde de raportul Cr/Fe.
Acesta poate fi susținut și optimizat (raportul Cr / Fe)
prin tratament chimic.

7
Introducere
Definiţii

Pasivare naturală: Formarea de strat pasiv atunci

când o suprafaţă igienizată de oţel inoxidabil este
expus la oxigen.

Pasivare chimică: Tratamentul chimic al unei

suprafeţe din oţel inoxidabil cu un oxidant uşor care
mărește stratul pasiv natural.

Analiza de risc stabileste tipul de pasivare necesar.

8
Introducere
Definiţii
Igienizarea (ca o pregătire pentru tratamentul
chimic):
În contextul acestui document, igienizarea este un
tratament folosit pentru îndepărtarea fierului liber la
fel ca şi a altor contaminanţi de pe suprafaţa oţelului
inoxidabil.

Decapare:
Un tratament acid, folosit pentru îndepărtarea de pe
suprafaţa oţelului inoxidabil a oxizilor formaţi prin
sudarea fără atmosferă protectoare

9
Pasivare
Pasivare naturală
Toate oţelurile inoxidabile sunt auto-pasivante.
Totuşi, formarea unui strat pasiv eficient pe suprafeţe
din oţel inoxidabil, este posibilă atunci când
suprafaţa nu prezintă contaminanţi fizici sau chimici.
Impurităţi precum grăsimi, uleiuri, adezivi, amprente şi
vopseluri, de ex. e la text markere, trebuie
îndepărtate cu agenți sau solvenți adecvați de
degresare, fără clor.
Pe o suprafaţă igienizată şi în prezenţa oxigenului,
pasivarea are loc foarte rapid.
10
Pasivare
Alţi factori care împiedică formarea stratului pasiv:
Particulele de fier încorporate pe suprafață, care au
fost introduse de ex. datorită practicilor greşite de
contact cu alte elemente din oţel – carbon sau unelte
contaminate folosite la prelucrarea acestora, va
împiedica formarea unui strat pasiv continuu.
De asemenea, decolorarea cauzată în urma sudării,
va preveni formarea unui strat pasiv eficient și va duce
la coroziune.

11
Pasivare
Pasivarea naturală

Odată cu creșterea nivelului de crom, nichel și molibden,

rezistența la coroziune crește.
Anumite produse alimentare (de exemplu alimente sărate
și acide) și procedurile de curățare pot deteriora stratul
pasiv și pot provoca coroziunea chiar și pe suprafețele din
oțel inoxidabil.
De aceea, calitatea oțelului inoxidabil în echipamentele de
prelucrare trebuie selectată în funcție de condițiile de
funcționare prevăzute.

12
Pasivarea chimică
Pasivarea chimică a oţelului inoxidabil

Atunci când se impune, stratul pasiv natural poate fi mărit sau întărit
printr-un tratament chimic numit "pasivare chimică".
300 grade: Acid azotic, 20-45 volum %, 21-32ºC,≥30 min.
400 grade: Acid azotic, 45-55 volum %, 49-54ºC,≥30 min.

13
Pasivarea chimică
Principiile pasivării
Stratul pasiv de pe oțelul inoxidabil este o condiție de
suprafață și nu o proprietate a materialului în sine. Stratul
pasiv este un strat de suprafață dens, transparent, de
aproximativ 2 până la 8 nanometri, care conține în principal
oxizi de crom.
Calitatea stratului pasiv este în principal determinată de
raportul crom-fier.
Rezistența la coroziune este, de asemenea, legată de
proprietățile sale semiconductoare, care permit pătrunderea
electronilor, dar nu și a ionilor. 14
Pasivarea chimică
De ce este pasivarea chimică necesară
Pasivarea chimică este necesară dacă pasivarea naturală
este în mod evident inadecvată. Optimizează stratul în ceea
ce privește compoziția și grosimea.
Totuşi, dacă oţelul inoxidabil a fost greşit ales pentru
mediul respectiv, de ex. AISI 304 material pentru medii
extrem de sărate şi cu un conţinut ridicat de clor, chiar
pasivarea chimică nu poate fi de folos. În acest caz,
alegerea unui oţel de tipul AISI 316, care conţine mai
mult de 2 % molibden este potrivită.

15
 Pasivarea chimică
Când este pasivarea chimică necesară
În cazul in care analiza de risc a:
- Materialelor de construcţie
- Produselor alimentare (depozite, biofilm)
- Regimurilor de igienizare (substanţe chimice agresive,
temperatura)
- Condiţiilor de mediu
indică faptul că nu există suficientă încredere în stratul pasiv natural, atunci
ar trebui luată în considerare o pasivare chimică.

16
Pasivarea chimică
Proceduri standard:
1. Clătirea suprafețelor cu apă potabilă
2. Curățare / degresare cu detergenți alcalini sau acizi fără acid clorhidric
3. Clătirea suprafețelor cu apă potabilă (cu presiune înaltă dacă este
posibil)
4. Curățarea suprafețelor (de exemplu, decaparea fără clor,
electropolisare)
5. Clătirea suprafețelor cu apă potabilă (cu presiune înaltă dacă este
posibil)
6. Pasivarea chimică (optimizarea stratului pasiv)
7. Clătirea suprafețelor cu apă potabilă (cu presiune înaltă dacă este
posibil)
8. Testarea caracteristicilor optice, teste de fier, măsurarea pH-ului
9. Clătirea finală cu apă potabilă sau apă purificată, dacă este necesar
17
Decapare
Principiile decapării

◦Decaparea unei suprafețe sudate trebuie precedată de tratamente

mecanice, cum ar fi șlefuirea sau abraziunea.
◦De ex. pentru a obține o rugozitate redusa a suprafeței sau a elimina
stratul prea gros de oxizi.

◦Șlefuirea trebuie urmată de degresare în zona afectate

◦Decaparea trebuie efectuată înainte de orice tratament de pasivizare
chimică.

18
Decapare
Principiile decapării

◦Decaparea nu are rolul de a netezi suprafețele din oțel inoxidabil sau

cordoanele de sudură brute. De asemenea, nu se intenționează să se
corecteze modificările de suprafață cum ar fi deformarea cristalelor
metalice sau alte modificari care s-ar putea datora deformării la rece a
componentelor din oțel inoxidabil; pentru acestea,sablarea poate fi mai
potrivită.

19
Decapare
De ce este decaparea necesară
◦În timpul sudării, căldura degajată face ca grosimea stratului pasiv
să crească. Acest efect este vizibil sub forma unor benzi de culoare
în zona 'Heat-Affected Zones' (HAZ) de pe fiecare parte a
elementului sudat (vezi următoarele slideuri).
◦Căldura degajată în timpul sudării reduce conţinutul de crom de
la suprafaţa oţelului inoxidabil deoarece cromul se combină cu
oxigenul mai rapid decât fierul din oţel.

20
Decapare
De ce este decaparea necesară

◦Această oxidare a cromului reduce conţinutul de crom din

straturile adiacente, prin urmare scade rezistenţa la coroziune, în
special în zonele fisurate sau deformate mecanic.
◦Decaparea nu este folosită doar după operaţia de sudare ci şi
pentru a curăţa suprafeţele de oxizii de fier.

21
Decapare
Când este decaparea necesară

◦Toate suprafeţele care sunt colorate în urma sudării şi care

depăşesc limita culorii “galben pai”, sunt descrise în documentul
EHEDG nr. 35.
◦Chiar şi acele suduri care nu sunt uşor vizibile (cum ar fi interiorul
conductelor) trebuie decapate şi dacă este cazul, pasivate chimic
înainte de utilizare. Ideal ar fi ca piesele componente (ex.
Segmente de conductă) să poată fi decapate individual înainte
de asamblare.

22
Decapare
Când este decaparea necesară

Colorare minimă în
Urme de colorare
interiorul unei conducte
datorită căldurii
sudate. (decaparea nu
degajate de sudare.
este necesară)
(Sursa Henkel)
(Sursa Henkel)
23
Decapare
Procedura de decapare

Amestecuri de acizi azotic și florhidric (HNO3 şi HF) sunt

utilizate de obicei pentru decaparea oțelurilor inoxidabile
(vezi tabelul 2, următorul slide).

Acizii de decapare pot fi aplicați prin imersie în rezervor, prin

circulație în conducte sau prin pulverizare și sunt de asemenea
disponibile ca paste sau geluri pentru periere, pentru tratarea
localizată a componentelor prea mari pentru a fi scufundate.

24
Decapare
Procedura de decapare

25
Decapare
Procedura de decapare

După decapare, toți acizii, reziduurile și contaminanţii trebuie îndepărtaţi

complet de pe suprafața oțelului astfel încât să rămână fără pete și să se poată
obține o rezistență maximă la coroziune.

În această etapă, suprafața va fi lipsită de impurităţi, fier liber sau alte materii
străine și pregătită pentru orice pasivare chimică considerată necesară.

Trebuie menționat faptul că, după decapare, clătirea completă poate include
îndepărtarea și / sau înlocuirea garniturilor și a etanşărilor deoarece resturile
de acizi de decapare pot rămâne în spaţiile mici.

26
Decapare
Procedura de decapare

27
Electropolişare
Principii de ectropolişare şi configurare

Prin electropolişare, topografia, morfologia și nivelul de energie pot fi

optimizate.

Electropolisarea este o procedură relativ nouă pentru realizarea unei

îmbunătățiri durabile a proprietăților funcționale (suprafeței) semnificative ale
componentelor fabricate din aliaje metalice diferite.
În special cu componentele fabricate din aliaje de oțel inoxidabil austenitic, nu
numai rezistența la coroziune poate fi îmbunătățită substanțial și sustenabil
prin electropolisare care optimizează formarea stratului pasiv pe suprafață, dar
și comportamentul de igienizare datorat unei neteziri a suprafeței.

28
Electropolişare
Principii de ectropolişare şi configurare

29
Electropolişare
Principii de ectropolişare şi configurare

Un efect de îmbunătățire durabilă a suprafeței în ceea ce privește

topografia, morfologia și nivelul de energie prin electroliză se
realizează prin eliminarea unui strat de material de minim 10 - 15 µm.
Dacă trebuie respectate toleranțele dimensionale, componenta trebuie
să fie fabricată cu cote corespunzătoare.

Suprafețele electropolisate nu trebuie să fie decapate, deoarece

acest lucru ar distruge suprafața electropolisată. În cazul sistemelor
tubulare electropolisate deja instalate, orice procedeu de sudare
trebuie realizat cu atenție, astfel încât să se minimizeze colorarea
datorită căldurii deoarece o decapare ulterioară nu mai este
posibilă.
30
Electropolişare
Principii de ectropolişare şi configurare

31
 Descrierea tratamentului de suprafață :
Coloanele a şi b sunt prelucrate mecanic cu rugozitate
diferită. Coloana c este electropolişată.
Descrierea structurii cristaline:
1 Austenită
2 Austenită şi ferită formată la rece
3 Ferită formată la rece
4 Ferită formată la rece şi austenită formată
5 Austenită formată
6 Structură cristalină comprimată cu incluziuni de
oxizi
7 Oxizi

Descrierea schematică a tratamentelor de suprafaşă şi impactul

acestora asupra structurii cristaline, cu referire la schimbările morfologice
în adâncime.

32
Rezumat

Tratamentul chimic al suprafeţelor din oţel inoxidabil

◦ Matricea unui oțel inoxidabil nu este rezistentă la coroziune
◦ Un strat pasiv se formează natural pe suprafață pentru a proteja
matricea
◦ Anumite metode de fabricare, cum ar fi formarea la rece sau
sudarea, distrug stratul pasiv
◦ Stratul pasiv poate fi îmbunătăţit prin diferite tratamente
chimice, restaurându-se rezistenţa deplină la coroziune. Acid
azotic, acid citric.

33
Cuprins SUDURI IGIENICE
◦ Introducere
◦ Tehnologia procesului de sudare
◦ Definiţia unui suduri “ideale” din punct de vedere igienic
◦ Exemple pentru o sudură necorespunzătoare
◦ Instrucţiunile EHEDG în ceea ce priveşte procesul de sudare
◦ Sfaturi practice pentru realizarea unei suduri mai bune
◦ Procedura standard de operare (SOP) pentru procesul de
sudare orbitală

Video
Introducere

Source: Barnickel, LfL

Introducere

!
Source: Barnickel, LfL
Introducere

37
Introducere
◦Defecte ale procesului de sudură (de exemplu: crapaturi, porozitati sau
oxidare) vor cauza:
◦ Aderenta crescuta a produsului
◦ Potential pentru dezvoltarea bacteriilor
◦ Efecte negative asupra procesului de curatare
◦ Potential pentru coroziune
◦Diminuarea numărului de microorganisme din îmbinarea sudată reduce
nevoia de cicluri de curăţare ulterioară şi creşte eficienţa instalaţiilor.
◦Sudura “igienică” ideala (din puct de vedere sanitar) este la fel de usor de
curăţat ca şi tubulatura adiacentă.
Introducere
◦Domeniul de aplicare al sudurii:
◦ daca nu sunt necesare conexiuni
detasabile
◦ daca geometria/materialul permite
sudarea
◦ Rezultate:
◦ Curatare mai buna
◦ Fara mentenanta
in comparatie cu articulatiile
Tehnologia procesului de sudura

Video
Source: Barnickel, LfL
Introducere în tehnologia de sudarea
orbitală
• Metoda automata (sudarea orbitala)
este preferata fata de metoda manuala
• Singura metoda de sudura luata in
considerare este GTAW (Sudarea cu
Arc Tungsten), cunoscuta sub
denumirea de (TIG) fara material de
umplere (sudura autogena)

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

 Aplicarea gazului de formare şi de
Reductor
Druck- protecţie
minderer
de
debimetru
Durchflussm presiune Gaz in formare
Formiergas
e

Cap de sudura
Orbitalschweißkopf dop de silicon cu
Silikonstöpsel mit Loch
inchis orificiu de ventilatie
Argon

GazSchutzgas
de protectie

Peretele tevii

Cordon concav
datorat presiunii
mari a gazului
Atentie: diferenta de presiune de gaz
Source: Barnickel LVFZ Kempten
format

42
Introducere în tehnologia de sudarea
orbitală
◦Echipament
◦ Sursa de alimentare pentru sudură
◦ TIG tip invertor
◦ microprocesor controlat
◦ Preprogramator
◦ Interfaţa PC pentru documentaţia
datelor de sudură

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

Introducere în tehnologia de sudarea
orbitală
◦Echipament
◦ Cap de sudură

Cap de sudură deschis Cap de sudură inchis

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much
Introducere în tehnologia de sudarea
orbitală
◦Echipament
◦ Instrumente diverse

Tub facer Slefuitor Tungsten

Fierăstrău de ţevi

Dopuri de silicon Camera de gazare

Video
Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much
Definitia unei suduri igienice „ideale“
Deşi sudarea manuală poate obţine rezultate individuale la fel de bune,
repetabilitatea și consistenţa necesare sudurilor nu pot fi garantate prin
metodele manuale.

Pătrundere completă Fara

concavitate
Fără crăpaturi sau pori Fara convexitate

Aliniera perfecta Fara lipsa de fuziune

Fara coloratie interna Crestere minima a

rugozitatii suprafetei
Fara incluziuni

fara modificări metalurgice asociate

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much
Exemple negative
!

Source: Classen, DTI

Exemplu negativ şi pozitiv

Sources: Barnickel, LfL

!
Exemple negative

SEM (Microscopie cu scanare electronică Zgură îndepărtată

50x/400x) Sources: Barnickel, LfL
Instrucţiunile EHEDG pentru procesul de
sudură
◦Documentul 35 defineşte caracteristicile cantitative şi valorile geometrice
pentru a asigura acceptarea igienica a sudurilor produse.
◦Aceşti parametrii includ: • Cordon de sudură
◦ Decalaj înainte de sudare şerpuit
◦ Nealiniere • Crăpături şi cavităţi
◦ Concavitate OD
• Zgârieturi ale discului
◦ Concavitate ID
◦ Lipsa penetrării abraziv
◦ Convexitate • Incluziuni
◦ Cordonul de sudură prezintă variaţii • Decolorare interioară
• Sudură de prindere
Instructiuni pentru procesul de sudura
Decalaj inainte de sudare
•mai putin de 0,25 mm inainte de sudare este acceptabil (ID – interior
diameter)

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

51
Concavitate OD (outer diameter)
• ar trebui sa fie mai mica de 15% din grosimea peretelui tubului subtire

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

52
Concavitate ID (interior diameter)
• ar trebui sa fie mai mica de 10% din grosimea peretelui tubului subtire

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

53
Convexitatea
• ar trebui sa fie mai mare de 10% din grosimea peretelui tubului subtire

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

54
Cordonul de sudura prezinta variatii
• mijlocul cordonului de sudura nu trebuie să devieze mai mult de 25% din
latimea sudurii de la axa mediana ideala sudurii

Source: Guideline 35
55
◦Colorare interioara – nivelul de oxigen in gazul de purjare
◦
!

No 1  10 ppm Nr. 3  50 ppm Nr. 5  200 ppm Nr. 7  1000 ppm Nr. 9  12500 ppm
Nr. 2  25 ppm Nr. 4  100 ppm Nr. 6  500 ppm Nr. 8  5000 ppm Nr. 10  25000
ppm
Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much
Instructiuni EHEDG pentru procesul de
sudura
Timp [s]

Nivelul de oxigen [ppm]

57
Colorarea interna datorata oxigenului rezidual din gazul format

Culoare Temperatura Grosime Morfologie

(Cr/Fe)
Strat pasiv ≤5 nm
>1
Galben crom <400°C ≤25 nm

Galben pai ≤400°C 25-50 nm

Galben auriu 500°C 50-75 nm

<1
Rosu maro 650°C 75-100 nm

Albastru cobalt 100-125 nm

Albastru deschis 1000°C 125-175 nm

!
Incolor 175-275 nm

Maro-gri 1200°C >275 nm

Sources: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

Sfaturi practice pentru suduri mai bune
Deviatia arcului
• Continutul de sulf din interiorul materialului este un criteriu important pentru o
sudura igienica

Arc wandering

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

59
Sfaturi practice pentru suduri mai bune
Deviatia arcului

Nivel de sulf
scazut
0.001 - 0.008 %

Nivel mediu-
ridicat de sulf
0.002% S 0.012% S S 0.008-0.030 %
OO2% S

Profilul punctului
Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much
(puddle) de sudura
60
Procedura de Operare Standard (SOP)
◦ Verificarea specificatiilor clientilor
◦ Verificarea vizuală a materialelor
◦ Punerea în funcţiune a echipamentului
pentru sudare

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

Procedura de Operare Standard (SOP)
Pregătirea suprafeţei frontale a
conductelor Fierestrau
pentru tuburi !
Fierastrau
pentru metale

tube
facer
Masina de frezat orbitală (tube
facer) pentru I-goluri < 0.25 mm
Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much Video
Procedura de Operare Standard (SOP)
Curatarea inainte de sudare

Contaminare cu Degresati minimum 25

grasime mm pentru sudura în
! interior si in exterior

Source: Barnickel, Lfl

Procedura de Operare Standard (SOP)
Alinierea conductelor

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

Procedura de Operare Standard (SOP)
◦ Punerea in functiune a sistemului de gaz de protecţie

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much

Procedura de Operare Standard (SOP)
Sudarea şi Inspecţia

Source: Kopitzke, Arc Machines GmbH, Much Video

Inspecţia

67

Video
Concluzii
◦ Daca este posibil, sudura orbitala este de preferat ;
◦ O sudura igienica ideala: penetrare completa, fara concavitate, fara lipsa de fuziune, fara colorare interna, fara
aliniere, fara incluziuni.;
◦ Presiunea gazului de purjare utilizat in interiorul sudurilor de tevi igienice trebuie sa fie echilibrata pentru a
asigura eliminarea oxigenului fara a afecta finisajul sudurii;
◦ Conținutul maxim de oxigen recomandat continut in gazul de purjare înainte de începerea sudarii: 40 - 50 ppm
oxigen;
◦ Puncte de verificare inainte de inceperea procesului de sudare: Verificarea specificatiilor clientului, verificarea
vizuala a materialelor si echipamentelor de sudura, incercarea sudurii pe material, imbunatatirea parametrilor
programati, daca este necesar;
◦ Pregatirea tevilor, cum ar fi pregatirea capatului tubului, curatarea si alinierea tuburilor, ajuta la obtinerea unui
rezultat bun.
◦ Sudura de prindere dinainte de sudare propriu-zisa trebuie sa fie mai mica decat cordonul de sudura, astfel incat
sa nu fie vizibila dupa procesul de sudare;
◦ Sudurile ar trebui inspectate;
◦ Fara decapare sau şlefuire inainte de inspecția vizuală;
◦ îmbinările sudate adecvate sunt preferate in favoarea cuplajelor cu garnitura;
◦ Instructiuni Doc. 9, 35.