Întocmirea fișei de anchetă.

Metodologia efectuării anchetei epidemiologice

În funcție e scopul urmărit se apelează la una din variantele de anchetă

1.1Anchete epidemiologice descriptive

Sunt tipurile de anchetă care evidențiază variațiile de distribuție a bolilor la nivelul populației
precum și a factorilor de risc în raport de variația unor caracteristici de timp de spațiu și de
persoană. Ele servesc pentru a se putea elabora ipotezele cauzale dar nu oferă răspunsuri la
întrebările legate de momentul în care se produce boala, unde se produce și la ce grup
populațional.

1.2Anchete epidemiologice analitice.

Ele verifică atât la nivelul individului cât și a colectivității rolul factorilor de risc și al celor
cauzali. Ancheta epidemiologică analitică se poate realiza în două variante.

1.2.1 Ancheta analitică prospectivă se realizează in viitor presupunând formarea a două loturi
reprezentative dintre care unul este expus acțiunii factorilor de risc iar celălalt nu. Sunt urmărite
o perioadă de timp și se compară frecventa de aparitie a îmbolnăvirilor la nivelul celor două
loturi. Se adreseaza diverselor grupuri populaționale de tip familie, colectivități școlare, unități
militare.

1.2.2.Ancheta epidemiologică retrospectivă se realizează în trecut, după producerea bolii. În

acest caz desfășurarea ei este în sens invers. Se constituie tot două loturi de analizat urmărindu-se
antecedentele bolnavilor. Astfel de anchete urmăresc aă identifice dacă un factor de risc presupus
cauzator al îmbolnăvirii a apărut cu o frecvență mai mare în rândul persoanelor care au făcut
boala față de cele care nu au făcut-o.

Este aleasă una sau alta din variantele de anchetă in raport de :

- frecvența bolii
- gravitatea ei
- timpul disponibil
- mijloacele financiare disponibile