MORALA

1. Etimologia cuvantului constiinta

Cum=cu
Stientia=stiinta
Cumstientia=constiinta
Gr:.=impreuna lucrare

2. Care este diferenta dintre constiinta psihologica spontana si constiinta

psihologica reflectata?
Constiinta spontana este un dat primar, nediferentiat, o traire spontana în care se afla
resorturile intregii vieti psihice.
Constiinta reflectata apare atunci cand Eul se dedubleaza, pentru a se analiza pe sine
insusi.

3. actul psihic inconstient de actul psihic subconstient?

Actul psihic consitnet este actul care nu aare la origine un act constient iar actul
subconstient este actul care a vut un act constoent la inceput (care a intrat in
subconstient si a devenit depriondere-obisnuinta)

4. diferenta dintre constiinta psihologica si constiinta morala?

Constiinta psihologica = sentimentul nemijlocit pe care cineva il are despre ceea ce
se petrece in forul sau launtric sau sentimentul ca ce se petrece interiorul sau îi
apartine si reprezinta viata sa intimă.(constiinta intima)
Constiinta morala presupune o cunoastere relationala sau o impreuna cunoastere,
adica o cunoastere a faptelor prin raportarea lor la un principiu obiectiv.
Constiinta morala nu se identifica cu constiinta psihologica, dar o presupune si o
include pe aceasta. (constiinta morala propiruzisa)(in raport cu legea morala)

5. Cand constiinta morala se deosebeste de cea religioasa?

Dpv teologic C.M. nu poate fi separat C.R.. Insa, sub influenta filosofiei lui A.
Compte, intre cele doua exista deosebiri:
- religia (C.R.) s-a nascut din nevoia omului de a-si explica lumea. Religia raspunde
curiozitatii popoarelor primitive, explicand fortele naturii si creand miturile, care nu sunt in
stransa legatura cu comportamentul moral al omului.
- caracterului moral (C.M.) este opera societatii, care hotaraste, conform aspiratiile sale, ce
este bine si ce este rau. Morala se naste deci fara ajutorul religiei, chiar daca ele se
intrepatrund la un moment dat; zeii fiind considerati garantii legilor sociale.

6. In ce context de viata putem vorbi de dimensiunea ecclesiala a constiintei morale?

Atunci cand participam la Sf Taine dobandim harul Sf Duh.

Harul ne lumineaza
Luminandu-ne el ne descopera care este voia lui Dumnezeu, ne lumineaza cu privire la
legea morala

1
 si astfel constiinta noastra morala devine una eclesiala ( in rport cu invatatura si
lucrarea Bisericii)

7. Care sunt cauzele care pot influenta negativ judecata morala?

- conditiile exterioare si obiective in care ea se formeaza judecata morala. Judecata

morala depinde de starea lucrurilor din aceasta lume. Intr-o lume marcata de pacat
binele si raul nu ni se prezinta intr-o forma simpla si accesibila tuturor. De aceea
exista riscul de a confunda binele cu raul si a considera raul ca fiind bine. (anturajul,
lumea si prezentarea raului ca bine poate influenta negativ judecata morala)
- inerentă (nedespartita de) subiectul moral si de aceea este mai periculoasa. Vointa
pervertita atraga mintea, iar inima incearca sa-si justifice dorintele rele, elaborand
judecati conforme cu inclinatiile sale. (cand ne dezvinotim,ne indreptami-si vine din
interiorul nostru din exterior)

8. In ce conditie erorile de judecata morala pot fi imputate (reprosate) unei

persoane?
Erorile sunt imputabile omului care ar fi putut sa le evite sau sa le previna.

Sf. Ap. Pavel afirma ca paganii nu pot fi considerati iresponsabili si nu pot fi iertati
pentru ca dupa ce l-au cunoscut pe Dumnezeu din natura nu au pastrat aceste elemente
ale adevarului (Rom. 1, 18-20).

,,Caci paganii care nu au lege din fire fac cele ale Legii, acestia neavand fire fac cele
ale Legii acestia neavand lege isi sunt lorusi lege.
Ceea ce arata fapta legii scrisa in inima lor prin marturia constiintei lor si prin
judecatile lor, care ii invinovatesc sau isi si apara.”

9. Care e legatura dintre constiinta morala si remuscarile constiintei in contextul

judecatilor morale?
constiinta morala poate fi inabusita un timp si dupa aduce remuscare
remuscarea=pedeapsa cea mai mare a celui vinovat care vine imediat
judecata morala e o dezbatere a faptei
(in constiinta ta)
(incerci sa amortesti constiinta)
(fapta rezulta remuscarea si apoi judecata)

10. Prin ce se deosebeste scrupului general de un scrupul de compensatie?

Scrupulul general priveste toate domeniile vietii morale si provine dintr-o
supraactivitate a constiintei legate de o diminuare capacitatii de a trage concluzii
ferme;
Scrupulul de compensatie se manifesta asupra aspectelor morale legate de legea
pozitiva. Efortul tensionat de a respecta in cele mai mici detalii o lege particulara
mascheaza relaxarea constiintei in fata obligatiilor morale fundamentale, mai ales cele
care privesc iubirea fata de aproapele si viata de rugaciune.

2
 (scrupul general este indoiala daca a face o animita fapta este bine sau rau iar cel de
compensatie este formalismul-litera legii)

11. Ce determina constiinta morala sa devina constiinta laxa?

Negarea obligatiei morale in savarsirea unei fapte sau in diminuarea gravitatii unei
fapte imorale. Unii moralisti considera ca laxismul moral este, de fapt, o paralizie si
slabire constiintei morale, incat ea nu mai este sensibila la ideea de datorie morala si
nu mai simte regretul atunci cand persoana savarseste un pacat.
(laxismul adica slabirea sau amortirea constiintei este determinata fie de mediul
exterior /inconjurator fie de repetarea unei fapte care intre timp devine atima/a doua
natura si ne obisnuim atat de mult cu ea incat duce la nepasare/laxism...la inceput mi
se parea f grav acuma e ceva normal...)

12. Cum definim vointa? In sens general sau in sens restrans?

Voina = totalitatea actelor constiente si inconstiente prin care se urmareste realizarea
unui scop.
In sensul general cuprinde actele constiente si actele reflexe, instinctele si
deprinderile sau automatismele.
In sens restrans intelegem functia sufleteasca prin care omul se decide in mod liber,
dupa o analiza a motivelor si scopurilor, sa faca sau sa nu faca o actiune.
(vointa in sens general se bazeaza pe instincte iar in sens restrans se bazeaza pe
decizia libera si voluntara---dupa o analiza)

13. Frica, pasiunile si deprinderile ca obstacole ale actiunilor morale.

Frica = sentiment provocat de un pericol real sau imaginar care ne ameninta. Cand
frica intuneca constiinta omului, paralizandu-i vointa, suprimandu-i deci libertatea, ea
inlatura responsabilitatea (actiunile) morala.
Pasiunile = sentimente care pun stapanire pe sufletul unui om, influentand actele si
actiunile vointei sale. Dpv moral, pasiunile sunt fapte sau dorinte puternice orientate
spre anumite lucruri care produc placere subiectului, dar uneori se opun desfasurarii
libere a vointei.
Deprinderile = acte voluntare, care prin repetare au ajuns involuntare, influentand in
mod profund exercitarea libertatii vointei.
Se impart in:
- bune = un obstacol in calea actiunilor morale, pentru ca a fi liber inseamn a
face binele.
- rele = un obstacol si in functie de modul in care s-au format, de gradul de
participare libera a subiectului.

14. Exista vreo deosebire intre sentimentul religios si emotia religioasa sentimentala?
Emotia=sensibilitatea-ceea ce simti fata de ceva
Sentimentul=cand te învoiesti sau te opui sentimenului)
Sentimenul si emotia religioasa la fel dar in raport cu ceea ce tine de religios

15. Ce deosebire este intre liberul arbitru si libertatea morala?

Pentru a intelege libertatea morala trebuie sa plecam de la liberul arbitru sau libertatea
de alegere. Pentru ca libertatea sa fie reala, ea trebuie sa fie respectata in mod deplin.

3
 Aceasta inseamna ca numai omul, in virtutea acestui respect deplin al libertatii, poate
alege raul in locul binelui.
Astfel, subiectul moral care alege este responsabil de alegerea facuta. Deci,
responsabilitatea este cea care separa liberul arbitru de libertatea morala.

16. In ce masura o persoana care alege sa faca un rau ramane libera?

Alegerea facuta de fiintat libera cuprinde in ea insasi toate actiunile morale care
trebuiau sa rezulte din ea. Facand alegerea, omul accepta dinainte, constient si
voluntar, responsabilitate si toate consecintele actunii sale.
Pacatul creeaza in fiecare subiect moral o stare de sclavie (Ioan 8, 34).
Libertate inseamna supunere fata de dreptate, in timp ce supunerea fata de pacat
inseamna sclavie. Ea este nevindecabila atunci cand devine revolta impotriva
Evangheliei (Gal. 5, 13).

17. Cum definim responsabilitatea morala?

R. m. = obligatia ce-i revine unei persoane de a se recunoaste ca autor liber al faptelor
sale si de a lua asupra sa consecintele acestora.
Responsabilitatea este strans legata si de constiinta morala, deoarece inainte de a fi
considerati responsabili de alte foruri obiective, constiinta noastra este forul cel dintai
care ne declara responsabili.