Tema 10-03b

ADINA-BRÎNDUŞA BACIU
ADICTIA DIGITALĂ -
BOALĂ A SOCIETĂŢII j»
POSTMODERNE
THE DIGITAL ADDICTION -

A DISEASE OF THE POST-MODERN SOCIETY
Adina-Brînduşa BACIU
man. I think we need to understand that, first and foremost, we

must remain people who aspire to progress but without killing
the freedom of thought and our feelings. We have to raise
generations that will not play the game of why it is beautiful, of
themselves, of nature, in order not to be left behind a huge
"desert o f despair".
The Author
24
CAPITOLUL 1
Tehnologia digitală - faţa nevăzută
Dependenţa de tehnologia digitală este un fenomen

îngrijorător al ultimilor ani, care afectează din ce în ce mai mulţi
copii, tineri şi adulţi. Aceasta a apărut şi s-a dezvoltat pe fondul
în care condiţia „postmodernă” este fără îndoială rezultat şi efect
al progresului ştiinţelor, în care totul are doar valenţe pragma
tice. De la sfârşitul anilor_^5(ţauînceput să se dezvolte societăţile
informatizate, dominate de perfecţionarea terminalelor „inteli
gente" (Lyotard, 2003). Cunoaşterea prin cibernetizare şi
virtualizare a ajuns să influenţeze educaţia şi învăţământul,
impunându-se modificări curriculare, care să se adapteze
societăţilor care încearcă să se afirme în contextul globalizării
(Orţan, 2018).
Oriunde ne-am afla, fie într-un mijloc de transport, fie la
şcoală, la teatru, la plimbare, la masă în familie sau cu prietenii,
majoritatea celor prezenţi îşi verifică tot timpul telefoanele
mobile. Grav este faptul că acest lucru se întâmplă şi în timpul
când se află la volanul unui autovehicul sau când traversează
strada, ducând la un număr mare de accidente rutiere, solăate
25
Adina-Brinduşa BACIU
de multe ori cu decese sau cu răni grave. Nu putem nega

avantajele tehnologiei digitale şi mai ales a Internetului în
transmiterea ieftină şi cu uşurinţă a informaţiilor, în stabilirea
relaţiilor comerciale,jn comunicarejn medicină, dar în mod cert
când este depăşită limita şi se ajunge la dependenţă, nu mai
putem vorbi de beneficii (https://viataverdeviu.ro/ internetul-
transforma-creierul].
Recunoaşterea dependenţei de calculator sau de Internet
este o problemă veche, de aproximativ trei decenii, când Margaret
Shotton a încercat să evidenţieze dacă dependenţa obsesivă de
calculator dăunează dezvoltării psihologice şi activităţii sociale
(Shotton, 1989]. Marea controversă a fost dacă este sau nu o
boală mintală (Fitzpatrick, 2008]. Cu peste 20 de ani în urmă s-a
constatat că cea mai mare incidenţă a dependenţei de calculator
sau de Internet în rândul tinerilor era în ţări din Asia, cum ar fi:
China, Coreea de Sud şi Taiwan. De asemenea, s-a observat că
fenomenul era răspândit şi în Statele Unite ale Americii, unde se
estima că aproximativ 9 milioane de americani puteau fi expuşi
riscului de a deveni dependenţi (Block, 2007c].
Adam Alter^ atrăgea atenţia că, deşi în societatea de azi
abţinerea de la telefoane şi e-mailuri este extrem de dificilă,
datorită experienţelor satisfăcătoare la nivel psihologic,
termenul „dependenţă comportamentală" trebuie folosit cu grijă,
pentru a nu favoriza o etichetare cu prea multă uşurinţă.
Totodată afirma că în deceniile următoare vor apărea mai multe
experienţe generatoare de dependenţe, că dovezile de până
acum arătă cât de periculoase sunt aceste tendinţe. Cu toate
acestea, trebuie să fim atenţi să nu vedem în orice, o tulburare
patologică sau o dependenţă comportamentală (Alter, 2017].
26
Adicţia digitală - boală a societăţii postmoderne
American Society for Addiction Medicine (ASAM)__şi

American Psychiatric Association [APA] au definit dependenţa
digitală ca fiind o boală primară, cronică a creierului, cu afectarea
motivaţiei, a memoriei şi a celorlalte circuite conexe. Aceasta se
manifestă în plan bio-psiho-social, fiind urmată de instalarea sau
de adâncirea însingurării, anxietăţii şi a depresiei (Peper, Harvey,
2018). Produsele ştiinţei moderne nujsunt nici b u n eji nici rele,
dar modul în care le folosim le dau sens. Orice tehnologie este o
unealtă pe care o putem transforma, atât timp cât este în mâinile
noastre, într-un obiect care să ne ajute sau care să ne domine, în
funcţie de modul şi scopul utilizării (Carr, 2012).
Dependenţa digitală reprezintă folosirea oricărui dispozitiv
digital, hardware sau software, într-un mod compulsiv, până în
măsura în care interferă cu viaţa cotidiană, împiedicând persoana
să aibă o funcţie socială coerentă faţă de sine şi faţă de alţii.
Efectele faţă de sine şi faţă de alţii pot fi numeroase şi de diferite
grade: neglijarea somnului, a mâncării, a igienei personale,
tendinţă la retragere socială, toleranţă redusă^ la frustrare,
nelinişte sau agitaţie psiho-motorie, iritabilitate, interpretati-
vitate, suspiciozitate, anxietate, depresie etc. Panoplia cuprinde
diferite simptomatologii psihice şi psihiatrice. Folosirea în exces a
tehnologiei din ultimele decenii a dus la considerarea stabilirii
nosologice a unor sindroame psihiatrice, deoarece impactul a fost
considerabil asupra sănătăţii fizice şi mentale, asupra funcţiei
sociale - dependenţa digitală având trăsături comune cu celelalte
tipuri de dependenţe (alcool, droguri).
Teoria principală a creării dependenţei digitale are la bază
explicarea clasică pentru celălalt tip de dependenţe (alcool,
droguri): folosirea habituală a circuitelor de recompensă şi
plăcere. Centrii de recompensă din creier vor elibera, ca de
27
obicei, dopamină, substanţe opioid-like şi alţi neurotransmiţă-

tori, care în timp creează toleranţă la stimulare: efectul va
determina nevoia de a avea o stimulare mai intensă pentru a
preveni efectele de retragere (Baciu, Robe, 20181).
Pentru o mai bună înţelegere a fenomenului am demarat un
studiu transvers, care s-a desfăşurat în Bucureşti, în perioada
decembrie 2017- decembrie 2018. Lotul a fost format din 731 de
subiecţi (117 de gen masculin, 596 de gen feminin şi 18 nu au
declarat genul). Variabila de gen nu a fost proportionate 83,6%
dintre participanţii la studiu fiind de gen feminin şi doar 16,4% de
gen masculin. Vârsta subiecţilor a fost cuprinsă între 14 şi 57 de
ani. Participanţii la studiu au fost elevi şi studenţi care studiau în
Bucureşti. Studenţii proveneau din toate regiunile ţării, prepon
derent din mediul urban. Au participat şi tineri din alte ţări, cum ar
fi: Italia, Germania, Republica Moldova şi care erau studenţi în
România, dar numărul acestora a fost mic. La studiu au participat
şi câţiva masteranzi şi profesori ai elevilor şi studenţilor din lot.
S-a aplicat un chestionar omnibus, cu întrebări închise şi deschise
care se refereau la diverse aspecte legate de utilizarea în exces a
tehnologiei digitale, precum şi la modul în care petrecerea
timpului în natură poate influenţa dependenţa digitală. Rezultatele
au fost prelucrate statistic cu ajutorul SPSS versiunea 21. în
vederea analizei în profunzime a subiectului abordat am apelat şi
la abordarea calitativă. Ca metodă de cercetare am folosit ancheta
sociologică bazată pe tehnica interviului semistructurat, de
profunzime, aplicat faţă în faţă. Ghidul de interviu semistructurat a
cuprins mai multe întrebări deschise referitoare la acest subiect.
1 Text preluat din volumul Natura-carte şi p rofesor pentru toţi/ Nature-book

and teacher f o r everybody (ediţie bilingvă), coordonatori: Emilia Iancu, Adina
Baciu, Edit. Bioedit, Ploieşti, 2018.
28
Includerea participanţilor în studiu s-a realizat aleatoriu, pe

bază de voluntariat, în urma consimţământului scris, informat şi
liber exprimat. Studiul a respectat normele de etică ale cercetării
ştiinţifice, respectându-se în permanenţă principiile anonimatului
şi ale confidenţialităţii, subiecţii putându-se retrage în orice
moment al studiului. Cercetarea a avut Acordul Comisiei de Etică
a Institutului de Antropologie „Fr.I. Rainer" al Academiei Române,
cu numărul 890/23.11.2017.
în continuare vor fi prezentate o serie de rezultate
obţinute în urma acestui studiu.
Figura 1.1. Distribuţia lotului în funcţie de vârsta
la care s-a primit primul device
Această figură arată că vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani

este cea la care cei mai mulţi participanţi la studiu (43,9%) au
primit primul terminal/gadget/device (calculator, tabletă,
laptop, telefon mobil). Un procent de 28,5% dintre subiecţi a
primit primul device când aveau vârsta cuprinsă între 6 şi 10
ani, iar 24,4% l-au primit după 14 ani. Se observă că 3,3% dintre
copii au primit un terminal la o vârstă foarte mică, de 3-5 ani.
29
Adina-Brmduşa BACIU
In copilărie creierul este în proces de formare, iar timpul

în exces petrecut în faţa calculatorului determină scăderea
comunicării dintre emisferele cerebrale, inhibarea neuronilor,
ty o k
precum şi modificări în zona cortexului prefrontal. Acesta este
Uflc
C^LÎa 1
responsabil de gândirea, organizarea, planificarea şi realizarea
diverselor acţiuni, dar este foarte puţin implicat în capacitatea
de înţelegere a mesajelor nonverbale. Accesarea repetată a
Internetului provoacă disfuncţii ale emisferei cerebrale stângi.
Astfel, copiii devin mai stresaţi, mai agresivi, impulsivi şi
instabili din punct de vedere emoţional. Utilizarea necontrolată
a calculatorului de către copii, care se află în plin proces de
creştere şi dezvoltare, are multiple consecinţe asupra sănătăţii
fizice şi psihice, cum ar fi: diminuarea creativităţii şi a gândirii,
deficit de atenţie şi de concentrare, scăderea randamentului
şcolar, cefalee, tulburări de somn, depresie, epilepsie fotosen-
sibilă, manifestându-se prin crize de epilepsie, sindromul de ochi
uscat [kerato-conjunctivita Sicca sau xeroftalmia): ochi uscaţi,
roşii (hiperemie conjunctivală), senzaţie permanentă de uscă
ciune, de mâncărime sau arsură la nivelul ochilor, fotosensibili-
tate, vederea înceţoşată. Absenţa mişcării determină formarea
unei musculaturi mai rigide, parestezii în membre, crampe
musculare, varice, deformarea coloanei vertebrale, obezitate şi
boli cardiovasculare [http://sanatateinfo.md/News/Item/6001).
30
Figura 1.2. Distribuţia lotului în funcţie de motivul

pentru care s-a primit primul device
Se observă că cei mai multi copii (53,0%) au primit primul

device pentru că şi-au dorit ei, dar în cazul unui procent destul
de mare de copii (23,1%) a fost dorinţa părinţilor de a le oferi y
copiilor un device. Unui procent de 11,1% li s-a oferit un gadget '
pentru că aveau ceilalţi colegi, prieteni şi ei nu aveau, iar pentru
12,8% a fost un cadou-surpriză de la persoane cunoscute, de la
naşi, prieteni etc.
Observăm că începând cu vârsta de şase ani, majoritatea
copiilor şi a adolescenţilor aveau un device. Alarmant este faptul
că şi copiii mici, aveau un terminal, chiar dacă procentul acestora
a fost mic. Pentru majoritatea copiilor, un terminal a fost cadoul
pe care şi l-au dorit cel mai mult şi nu puţini dintre părinţi sau
dintre rude, prieteni au fost cei care au vrut ei înşişi să ofere acest
cadou copiilor. De asemenea, se poate nota faptul că influenţa
grupului de egali a fost destul mare, mulţi dintre copii sau părinţi
dorind un device pentru că aveau cei din jurul lor.
31
Adina-Bnnduşa BACIU
Copiii, care altădată vorbeau rar la telefon, dar dialogau cu cei

din jur faţă în faţă şi îşi trăiau în mod real experienţele copilăriei,
acum au ca preocupare de bază, pentru multe ore fărăîntrerupere,
menţinerea vie a „liniei" de chat. Nici nu este de mirare dacă la 2-3
ani primesc telefoane mobile pentru a li se oferi o ocupaţie, iar
mulţi dintre copiii de 10 ani au deja propriul smartphone
(https://viataverdeviu.ro/internetul-transforma-creierul).
Figura 1.3.
Distribuţia lotului în
funcţie de frecvenţa
utilizării unui
device pentru
informare
Figura 1.4.
utilizării unui device
pentru documentare
32
Figura 1.5.
Distribuţia lotului
în funcţie de
frecvenţa
utilizării unui
device la serviciu
Figura 1.6.
în funcţie de
frecvenţa
utilizării unui
device pentru a
asculta muzică
Figura 1.7.
utilizării unui
device pentru calcul
33
Figurile prezentate (1.3-1.7) demonstrează că 74,5%

dintre subiecţi au utilizat un device pentru informare, 63,5%
pentru documentare şcolară, 19,1% pentru îndeplinirea
atribuţiilor de serviciu, 67,0% pentru a asculta muzică şi 14,7%
pentru a efectua diverse calcule.
Informarea rapidă, documentarea pentru şcoală şi
f audierea muzicii preferate au reprezentat principalele motive de
â utiliza calculatorul, tableta sau laptop-ul pentru cei mai mulţi
tre respondenţi. Unii au afirmat că „atunci când nu vreau să
vorbesc cu cineva mă prefac că vorbesc la telefon şi plec”, alţii că
utilizează terminalele^ pentru a__ citi cărţi on-line, pentru
cumpărături, pentru divertisment, seriale, editare foto/video,
pentru spargere_de_conturi sau „programare, proiecte din care
extrag resurse financiare”.
în studiul realizat de Reed şi colab., Internetul a fost
accesat de 91,6% dintre subiecţi pentru socializare (Facebook,
Twitter etc)7 de 90,3% pentru cumpărături sau tranzacţii
bancare, de 84,0% pentru cercetare, de 69,4% pentru
divertisment, de 68,7% pentru ştiri, de 56.3% pentru întâlniri
sexuale, de 45,1% pentru diseminarea diverselor informaţii, de
34,7% pentru gambling (jocuri de noroc şi loterie), de 24.3%
pentru gaming (jocuri video), 20,1% pentru blogging tradiţional
(exclusiv Twitter) şi de 13,2% pentru chat (Reed şi colab., 2017).
34
-O"
Figura 1.8.
O. Distribuţia lotului
20
în funcţie de timpul
acordat zilnic
10-
utilizării unui
device
Between 1-3 hours Between 4-5 hours Between 6-9 hours Less than one hour More than 10 hours
Figura prezentată arată că cei mai mulţi dintre respon

dent (42,3%) utilizau un device între o oră şi trei ore/zi, 27,6%
între patru şi cinci ore zilnic, 17,2% între şase şi nouă ore/zi,
5,6% mai puţin de o oră/zi şi 7,1% mai mult de 10 ore/zi. Nu
poate fi trecut cu vederea faptul că aproximativ un sfert dintre
elevii şi studenţii care au participat la studiu utilizau un terminal
mai mult de şase ore pe zi. Kaiser Family Foundation din SUA a
apreciat că între vârsta cuprinsă în intervalul 8 - 1 8 ani, o
persoană petrece zilnic peste 7 ore şi jumătate utilizând
gadgeturi, dintre care 2 ore şi jumătate pentru muzică, aproape
5 ore pentru televizor şi filme, trei ore pentru Internet şi jocuri
video, şi doar 38 de minute pentru cititul din cărţi tipărite, deci
aproximativ 75 de ore pe săptămână. E mult? E puţin? Faptul că
există o corelaţie directă între numărul de ore petrecute pe
gadgeturi şi obezitate, note scăzute, nerăbdare, violenţă şi
pierderea interesului pentru viata de familie, cred că dă
răspunsul la întrebare (https://viataverdeviu.ro/efectele-
negative-ale-tehnologiei-asupra-copiilor).
35
Studiul realizat a arătat că programele de pe calculator cel

mai des accesate, cărora li s-a acordat cel mai mult timp au fost:
Google Chrome, Word, Power Point, Facebook, Youtube,
Instagram, browser-ul pentru a viziona filme, documentare şi
pentru a asculta muzică.
0 doamnă lector universitar, de 40 de ani a declarat că:
„Toată activitatea zilnică se desfăşoară pe calculator mai mult de
10 ore şi accesez toate programele: google, internet explorer etc.”
Efectele utilizării tehnologiei digitale

Utilizarea controlată a unui_ device nu are consecinţe
negative, pe când folosirea în exces a tehnologiei digitale
influenţează starea de sănătate fizică şi mintală, somnul,
comunicarea, adaptarea şi relaţiile cu cei din jur, precum şi
activitatea şcolară sau serviciul.
Nicholas Carr scria în cartea sa următoarele:
„în ultimii ani, am avut senzaţia neplăcută că cineva, sau ceva, a
meşterit prin creierul meu, reconfigurând circuitele neuronale şi
reprogram ând memoria. Mintea mea nu e pe ducă-pe cât pot spune-, dar
se modifică. Nu mai gândesc aşa cum obişnuiam să o fac. O simt cel mai
tare atunci când citesc. Eram obişnuit să-m i pară uşor să mă scufund
într-o carte sau într-un articol lung. Mintea mea era prinsă în urzeala
narativă sau în m eandrele argumentării şi îmi petreceam ore în şir
cutreierând agale prin lungi fragm ente de proză. Rar mi se mai
întâmplă. Acum concentrarea m ea începe să o ia razna după o pagină
sau două. Devin agitat, pierd şirul, încep să caut altceva de făcut. Mereu
am senzaţia că-mi târâi creierul îndărătnic, forţându-1 să revină la text.
Lectura profundă, care obişnuia să vină firesc, a devenit un efort.
Cred că ştiu ce se întâmplă. Timp de mai bine de un deceniu, mi-am
petrecut o groază de timp online, căutând, navigând şi câteodată
adăugând ceva prin m area bază de date a intemetului" [Carr, 2012, p.
23-24).
36
Adicţia digitală ■boală a societăţii postmoderne
Aceste aspecte le-am observat şi mulţi dintre noi, dar

poate nu le-am acordat suficientă atenţie.
Dependenţa digitală nu are limită de vârstă sau de gen, îi
afectează în principal pe adolescenţi, dar nu numai pe ei şi are
consecinţe nefaste emoţionale şi fizice, atât imediate, cât şi pe
termen lung. în dependenţa de comunicarea digitală apare Ut^re-
deteriorarea mitocondriilor^ datorită expunerii la radiaţiile
electromagnetice, dar şi a abilităţilor sociale. Toate acestea
reprezintă numai vârful unui aisberg, dar rădăcinile sunt mult
mai profunde decât ne-am fi imaginat. Utilizarea excesivă a
dispozitivelor digitale determină scăderea atenţiei, a memoriei,
a capacităţii de a gândi profund, aspecte întâlnite mai des la
tânăra generaţie decât la vârstnici (https://viataverdeviu.
ro/internetul-transforma-creierul). Chiar dacă utilizarea Inter-
netului creşte abilitatea de a căuta informaţii, trebuie să fim
conştienţi că în cazul unei utilizări excesive şi pe termen lung,
ponderea consecinţelor negative este mai mare decât a celor
pozitive. Mai multe studii au identificat reducerea substanţei
albe şi a densităţii substanţei cenuşii în urma utilizării excesive a
Internetului (Zhou şi colab., 2011].
Figura 1.9. Distribuţia

lotului în funcţie de
asocierea consumului de
alimente în timpul
P e rc e n t
Figura 1.10.
în funcţie de
asocierea fumatului
în timpul utilizării
unui device
Figura 1.11.
în funcţie de
P e rc e n t
asocierea
consumului de
cafea în timpul
utilizării unui
device
Figura 1.12.
în funcţie de
P e rc e n t
asocierea
consumului de
alcool în timpul
utilizării unui
device
38
Figura 1.13.
în funcţie de
asocierea
consumului de
substanţe interzise
unui device
Figura 1.14.
în funcţie de
asocierea
consumului de apă
sau sucuri naturale
unui device
Figura 1.15.
în funcţie de
absenţa asocierii
consumului unui
produs în timpul
utilizării unui
device
39
Din figurile 1.9-1.15 reiese că 54,6% dintre subiecţi

obişnuiau să mănânce în timp ce utilizau un terminal, 18,7% să
fumeze, 30,9% să bea cafea, 3,9% să consume alcool, 0,6% să
consume substanţe interzise [droguri ilegale), 41,8% să bea apă
sau sucuri naturale, iar 26,9% nu consumau nimic.
Un studiu realizat în anul 2014 de către Center for Disease
Control and Prevention [Centrul pentru Prevenirea şi Controlul
Bolilor) a arătat că procentul copiilor [între 6-19 ani) suprapon
derali sau obezi din ţările occidentale era de 16%. Triplarea
i»cA acestui procent faţă de anul 1980 s-a datorat aproape în între-
Cwtifeime folosirii tehnologiei avansate. Aceşti copii au un risc crescut
de a dezvolta diabetul de tip II, astm, apnee înjsomn, discriminare
socială, nivel crescut de colesterol si/sau hipertensiune. Alt studiu
a susţinut că elevii de şcoală elementară consumă 20% din calo
riile zilnice în timp ce privesc la televizor. Aceste calorii provin
din gustări nesănătoase şi nu sunt arse datorită absenţei mişcării.
De multe ori copiii preferă să^onsume alimente fast food, fie din
fteu*. cauza reclamelor, fie din dorinţa de a nu întrerupe conexiunea on
line sau, pur şi simplu, din plictiseală [https://viataverdeviu.
ro /efectele-negative-ale-tehnologiei-asupra-copiilor).
Figura 1.16.
în funcţie de
absenteismul şcolar
datorat timpului
acordat utilizării
unui device
40
Conform figurii prezentate, 86,0% dintre subiecţi nu au

lipsit niciodată de la şcoală din cauza timpului afectat unui
terminal, 8,3% au lipsit de 2-3 ori, 2,6% au avut. absenţe din
acest motiv cel puţin o dată în fiecare lună, 1,9% de 2-3 ori/lună
şi 1,2% mai des de 2-3ori/lună. Se poate observa că
absenteismul şcolar datorat utilizării necontrolate a unui device
s-a întâlnit la un procent destul de mare de respondent.
Figura 1.17.
funcţie de reducerea »
performanţelor *
şcolare datorate
timpului acordat
Un procent de 81,1% dintre participanţi a afirmat că nu au

obţinut niciodată note mai mici din cauza timpului dedicat utili
zării unui device, în timp ce 17,3% au răspuns că li s-a întâmplat
acest lucru de 2-3 ori, iar 0,9% nu s-au prezentat la un examen,
0,3% la 2-3 examene şi 0,4% au repetat un an din acest motiv
(Figura 1.17). Timpul excesiv acordat utilizării unui terminal,
urmat de scăderea performanţelor şcolare s-a întâlnit la un
procent suficient de mare dintre adolescenţii şi tinerii participanţi
la studiu. Dacă facem o corelaţie şi cu datele referitoare la
absenteismul şcolar din acest motiv, procentul de aproximativ
20% întâlnit în ambele situaţii prezentate (absenteism şi scăderea
performanţelor şcolare), poate fi destul de îngrijorător.
41
Sunt studii care au arătat că notele mai slabe se datorează

faptului că tinerii petrec prea mult timp în faţa televizorului
sau jucând jocuri video, cât şi imposibilităţii de a-şi focaliza
întreaga atenţie asupra temelor, datorită multitasking-ului
(executarea mai multor activităţi simultan, cum ar fi vizualizarea
mesajelor e-mail şi ascultarea muzicii). S-a arătat că tinerii de
16-18 ani execută în medie câte şapte acţiuni simultan, scriind
X mesaje text pe telefonul mobil, trimiţând mesaje instant tip
Yahoo Messenger şi verificând Facebook cu televizorul pornit
(https://viataverdeviu.ro/efectele-negative-ale-tehnologiei-
asupra-copiilor).
Figura 1.18.
în funcţie de
frecvenţa oboselii
datorate timpului
acordat utilizării
unui device şi care a
determinat eşecuri
şcolare
Figura 1.19. Distribuţia

lotului în funcţie de
frecvenţa lipsei de
concentrare datorate
timpului acordat
utilizării unui device şi
care a determinat eşecuri
şcolare
42
Adicţia digitală - boală a societăţii postmodeme
Figura 1.20.
în funcţie de
frecvenţa uitării
datorate timpului
acordat utilizării
unui device şi care a
determinat eşecuri
şcolare
Figura 1.21.
în funcţie de
frecvenţa unui alt
motiv legat de
timpul acordat
utilizării unui
device şi care a
determinat eşecuri
şcolare
Figurile 1.18-1.21 ne demonstrează că eşecurile şcolare

din cauza utilizării excesive a unui device s-au datorat oboselii în
19,6% dintre cazuri, lipsei de concentrare în 20,1% dintre
situaţii, uitării în 9,0% dintre cazuri. Dintre participanţii la
studiu 64,1% au considerat că, deşi au avut eşecuri şcolare din
acest motiv, niciuna dintre aceste cauze nu a determinat
rezultatul şcolar nedorit.
Un studiu efectuat în rândul elevilor de liceu a arătat că
tinerii se simţeau obosiţi dimineaţa pentru că dormeau un
număr redus de ore. Petrecerea timpului liber cu ore excesiv de
43
multe în faţa televizorului sau pe computer poate genera

oboseală, nu relaxare. Elevii de la un liceu de elită, unde
concurenţa era mare erau mai puţin interesaţi de programele
TV, dar nu renunţau la utilizarea calculatorului. în acest context,
există riscul instalării unui fenomen cronic de oboseală şi a
problemelor grave de sănătate (Albu şi colab., 2018a, 2018b). Pe
de altă parte, timpul petrecut în faţa ecranului televizorului sau
a calculatorului uneori era prea mare, explicând notele modeste
de la şcoală, care au finalizat, în cele mai multe cazuri, cu
rezultate nesatisfăcătoare obţinute la examenele de bacalaureat
(Albu şi colab., 2017a).
Atât timp cât apelăm foarte mult la tehnologie şi stocăm în
memoria gadgeturilor toate infomaţiile de care avem nevoie
zilnic (numere de telefon, adrese, parole, liste de cumpărături
etc.) nu mai folosim memoria proprie. Acest fenomen se
numeşte „amnezie digitală". Ca să nu mai vorbim că la toate
A întrebările, răspunsurile se caută pe Internet, fără a mai apela la
gândirea proprie, la imaginaţie, la explorare şi chiar la
interacţiune umană (https://intelligence.sri.ro/dependenta-de-
tehnologie-si-afacerile-din-spatele-ei/).
Figura 1.22.
în funcţie de
prezenţa unui somn
liniştit după
utilizarea unui
device
44
100-
8U
Figura 1.23.
** 6CT
m
C
«* în funcţie de
a.
40
prezenţa unui somn
agitat după
utilizarea unui
20
device
i ~
yes
Figura 1.24.
în funcţie de
prezenţa
dificultăţilor de
adormire după
utilizarea unui
device
100-
80
Figura 1.25.
60
în funcţie de
P e rc e n t
prezenţa trezirii
40- înainte de ora
dorită, după
20 utilizarea unui
device
yes
45
Adina-BrînduşaBACJU Adicţia digitală - boală a societăţii postmoderne
1QG*
în ceea ce priveşte influenţa asupra somnului a utilizării
unui device înainte de culcare, respondenţii au declarat
următoarele: 44,6% dormeau bine (figura 1.22), 3,8% aveau un
Figura 1.26.
somn agitat (figura 1.23), 16,9% adormeau greu, 4,3% se
Distribuţia lotului SVW*--
în funcţie de trezeau înainte de ora dorită, 19,8% se trezeau obosiţi, 5,6% se
prezenţa oboselii la trezeau odihniţi, iar 18,2% nu utilizau nici un terminal înainte
trezire după de culcare (figurile 1.24-1.28). Lumina albastră emisă de
utilizarea unui ecranele dispozitivelor digitale reduce producţia de melatonină,
device
transmiţând corpului mesajul că trebuie să se trezească,
inducând astfel tulburări ale somnului (https://viataverdeviu.ro
/internetul-transforma-creierul).
La începuturile activităţii mele ca medic efectuam multe
Figura 1.27. gărzi, dar starea de oboseală resimţită după utilizarea calcula- ^
torului mai multe ore înainte de culcare, gravitatea dissomniei
în funcţie de
(insomniei) le-am suportat mult mai greu decât nopţile agitate
prezenţa
odihnei la trezire din timpul gărzilor.
după utilizarea unui
device
Figura 1.29.
în funcţie de
frecvenţa
reducerii orelor de
Figura 1.28.
somn pentru
utilizarea unui
în funcţie de
device
utilizarea
unui device înainte
de culcare
Respondenţii au declarat că 21,0% dintre ei reduceau
zilnic orele de somn pentru a utiliza un terminal, 11,8% la 2-3
46 47
zile, 24,6% doar la sfârşit de săptămână, iar 42,6% niciodată

(Figura 1.29].
Figura 1.30.
funcţie de reducerea
P e rc e n t
orelor de somn
utilizând un device
pentru informaţii
Figura 1.31.
P e rc e n t
orelor de somn
utilizând un device
pentru calcul
Figura 1.32.
P e rc e n t
orelor de
somn utilizând un
device pentru muzică
48
Utilizarea excesivă a unui device în defavoarea orelor de

somn a fost: pentru a culege informaţii în 29,3% dintre cazuri,
pentru a efectua calcule la 1,2% dintre subiecţi şi pentru a
asculta muzică la 38,8% dintre participanţii la studiu [Figurile
1.30-1.32).
Figura 1.33.
în funcţie de
prezenţa
tulburărilor de
vedere după
utilizarea
îndelungată a unui
device
Figura 1.34.
în funcţie de
prezenţa
senzaţiei de arsură
la nivelul ochilor
după utilizarea
device
49
Figura 1.35.
în funcţie de
prezenţa durerilor
de cap după
utilizarea
device
Figura 1.36.
în funcţie de
prezenţa ameţelii
după utilizarea
device
Figura 1.37.
în funcţie de
prezenţa
paresteziilor după
utilizarea
device
50
Figura 1.38.
în funcţie de
prezenţa durerilor
de spate după
utilizarea
device
Figura 1.39.
în funcţie de
absenţa unor
afecţiuni după
utilizarea
device
Figurile 1.33-1.39 arată că după ce utilizau mai mult timp

un terminal, 26,2% dintre participanţii la studiu aveau tulburări
de vedere, 13,5% aveau înţepături, prurit sau senzaţie de arsură
la nivelul ochilor, 29,4% prezentau cefalee, 8,1% ameţeli, 6,9%
parestezii (furnicături, înţepături sau amorţeala degetelor de la
mână), 16,4% dureri de spate, iar 40,4% nu simţeau niciun
disconfort fizic.
51
Figura 1.40. Distribuţia lotului în funcţie de frecvenţa

utilizării scrisului de mână
Figura 1.40 prezintă că 76,5% dintre respondent scriau de

mână zilnic, 18,2% la 2-3 zile, 3,6% o dată pe săptămână, 1,4%
la 2-3 săptămâni, iar 0,3% nu scriau deloc de mână.
Figura 1.41. Distribuţia lotului în funcţie de timpul

acordat scrisului de mână
52
Un procent de 24,7% scriau de mână aproximativ o oră/zi,

42,3% între 2-3 ore/zi, 17,6% între 4-6 ore/zi, 11,3% mai puţin
de o oră/zi şi 4,1% mai mult de 6 ore/zi.
Comparând faptul că, aproximativ 25% dintre participanţii
la acest studiu utilizau un device mai mult de şase ore pe zi, cu
faptul că mai puţin de 5% dintre ei scriau de mână mai mult de
6 ore/zi, nu putem să nu ne ridicăm unele semne de întrebare
privind timpul care le rămâne adolescenţilor şi tinerilor pentru
alte activităţi, exceptând cel acordat unui terminal.
Figura 1.42. Distribuţia lotului în funcţie de perioada

trecută de la citirea ultimei cărţi tipărite
Figura 1.42 arată că 27,7% dintre subiecţi au citit ultima

carte tipărită (pe suport de hârtie] cu o lună în urmă, 12,2% cu
2-3 luni în urmă, 4,5% cu 4-6 luni în urmă, 3,2% cu un an în urmă,
44,9% cu mai puţin de o lună în urmă, 2,5% cu mai mult de un an
în urmă, iar 5% nu îşi aminteau când au citit ultima carte tipărită.
53
Adina-Brînduşa BAC1U
Desigur, procentul de 5% pare mic, dar dacă ne gândim că ne

referim la elevi de liceu şi la studenţi care nu îşi aminteau când au
citit ultima carte tipărită, putem să ne dăm seama de gradul de
digitalizare a învăţământului şi de faptul că aproape toată docu
mentarea necesară se poate face prin intermediul tehnologiei
digitale. Pe de o parte, există avantajul că un număr mare de
materiale pot fi consultate într-un interval mic de timp, dar pe altă
parte, creşte numărul de ore acordat unui device, implicit riscul
instalării dependenţei digitale, cu toate consecinţele sale.
Figura 1.43. Distribuţia lotului în funcţie de perioada

cât s-a rezistat fără utilizarea unui device
Un procent de 36,8% a rezistat între 1-3 ore fără să

folosească telefonul mobil, calculatorul, tableta, laptop-ul sau
oricare alt terminal/gadget/device, 14,7% între 4-6 ore, 6,9%
între 7-8 ore, 15,3% mai puţin de o oră şi 26,2% mai mult de
9 ore, conform figurii 1.43.
De asemenea, din acest studiu reiese că dacă nu utilizau un
device o perioadă de timp mai scurtă sau mai lungă, 0,6% dintre
54
subiecţi prezentau greaţă, 0,1% vărsături, 9,8% nervozitate, 8,1%

agitaţie psiho-motorie, 8,8% lipsă de concentrare, 1,4%
agresivitate, iar 73,6% nu acuzau niciun simptom. Legat de acest
aspect, unii au susţinut că simţeau „agitaţie, nelinişte, curiozitate,
lipsă de informaţie, izolare, senzaţia că îmi lipseşte ceva". Alţii au
răspuns: „plictiseală, simt nevoia să îmi ocup timpul cu ceva”. Alţii
au afirmat că: „nu simt nimic, dar este necesar". Răspunsurile
altor subiecţi au fost: „simt anxietate dacă nu am telefonul mobil
funcţional, este o obişnuinţă să îl deschid să verific ce mai e pe
Internet, teama că cineva mă poate contacta, iar eu nu-s pe fază să
răspund" sau „insatisfacţie că nu îmi pot face temele sau sarcinile
de serviciu". Au fost şi răspunsuri de genul: „simt o eliberare,
relaxare, linişte, nu am niciun stres, uşurare" sau: „mă bucur de
natura asta frumoasă" sau: „mă simt bine dacă sunt în vacanţă sau
simt panică pentru a nu fi primit vreun mesaj sau telefon urgent,
dacă sunt la serviciu”.
Figura 1.44. Distribuţia lotului în funcţie de recunoaşterea

dependenţei digitale
55
Figura 1.44 arată că 38,6% dintre participanţii la studiu se

considerau persoane dependente de tehnologia digitală, 37,3%
apreciau că nu erau dependenţi, iar 24,1% nu puteau aprecia
dacă erau sau nu dependenţi.
Au fost selectate câteva dintre argumentele elevilor şi
studenţilor care au participat la realizarea acestui studiu, pentru
care considerau că erau sau nu, dependenţi de tehnologia digitală.
Student, de 19 ani, din Bacău; „Da. Trebuie să fiu conectat
ca să ştiu ce se întâmplă cu prietenii, fam ilia şi în lume.’’
Studentă, 19 ani, Constanţa: „Nu ştiu dacă sunt o persoană
dependentă de tehnologia digitală, deoarece chiar dacă îmi place
să petrec mult timp folosind telefonul sau laptopul nu fa c abuz
niciodată".
Studentă, 19 ani, Roşiorii de Vede: „Nu, pentru că dacă am
vreo ocupaţie nu stau pe telefon sau altceva, numai dacă nu am ce
să fa c .”
Studentă, 18 ani, Giurgiu: „Nu sunt, deoarece am şi alte
lucruri de făcu t care necesită atenţia mea, de exemplu: facultatea,
şcoala de şoferi".
Studentă, 20 de ani, Slatina: „Nu, deoarece pun accent pe
comunicarea în timpi reali; este o mare diferenţă între viaţa
virtuală şi cea reală”.
Student, 19 ani, Bucureşti: „Da, pentru că tehnologia digitală
este necesară, nu pentru a trăi, ci pentru o viaţă mai uşoară".
Student, 37 de ani: „Da. Dependentă de jocuri şi Internet".
Studentă, 20 de ani: „Mă consider o persoană dependentă
deoarece lipsa telefonului îmi crează o stare de nelinişte."
Studentă, 20 de ani: „Da, am instinctul de a verifica destul
de des telefonul, reţelele sociale."
56
Studentă, 19 ani: „Cred că sunt dependentă, deoarece m-am

mutat într-un oraş nou şi altfel nu aş putea ţine legătura cu
fam ilia mea."
Studentă, 19 ani: „Nu, pentru că imi dau seam a că-mi fa ce
rău şi ştiu când să mă opresc."
Studentă, 18 ani: „Da, deoarece folosesc telefonul în
majoritatea timpului."
Studentă, 19 ani: „Da, deoarece simt nevoia să mă uit pe
site-urile de socializare, să-mi ocup timpul."
Studentă, 19 ani: „Da, fiindcă simt întotdeauna nevoia de a
sta pe un gadget, trimiţând mesaje sau uitându-mă pe net."
Studentă, 19 ani: „Da, pentru că-mi place să stau mult pe
Internet."
Studentă, 18 ani: „Da. Nevoia de a-mi verifica m esajele şi
notificările constant."
Student, 2 Ide ani: „Da. Nu aş putea rezista fă ră telefon sau
laptop, pentru că tot ceea ce fa c trece prin acestea."
Studentă, 19 ani: „Mă consider o persoană dependentă de
tenhnologia digitală, deoarece îmi petrec mult timp p e Internet
pentru informaţii."
Studentă, 19 ani: „Nu mă consider o persoană dependentă
de tehnologia digitală, deoarece uneori nu o folosesc zile întregi."
Studentă, 19 ani: „Da, deoarece folosesc fo arte des telefonul
şi dacă nu vorbesc cu cineva am tendinţa de a-l debloca chiar de
câteva ori pe minut.”
Studentă, 19 ani: „Da, pentru că folosesc zilnic tehnologia
digitală."
Studentă, 19 ani: „Nu, deoarece îmi pot ocupa uşor timpul şi
cu alte activităţi."
57
Studentă, 19 ani: „Da, întrucât tehnologia digitală mă ajută

să ţin legătura cu fam ilia şi cu prietenii mai uşor; pot găsi
informaţii rapid."
Studentă, 18 ani: „Nu, deoarece pot sta fă ră telefon, mai
ales dacă persoanele dragi mie sunt în preajma mea."
Studentă, 19 ani: „Nu, pentru că nu simt nevoia să stau tot
timpul pe telefon, dimpotrivă, dacă stau mai mult de două ore
încontinuu, mă plictisesc."
Studentă, 19 ani: „Nu. Am avut telefonul confiscat de către
părinţi 9 luni, deoarece ei spun că nu mă concentram să învăţ."
Studentă, 19 ani: „Nu. Dacă am o altă preocupare p ot sta şi
fără."
Studentă, 20 de ani: „Da. Telefonul mobil îl am în
permanenţă, nu mă simt bine fă ră el."
Studentă, 19 ani: „Nu, prefer să petrec timpul cu prietenii."
Studentă, 20 de ani: „Petrec foarte mult timp pe telefonul
mobil."
Studentă, 19 ani: „Nu, deoarece îmi place să-mi petrec
timpul cu prietenii în oraş sau să practic diferite activităţi care nu
necesită tehnologia."
Studentă, 19 ani: „Da, pentru că tot timpul stau cu telefonul
în mână pentru a comunica, însă consider că nu poate fi
considerată o dependenţă majoră."
Studentă, 19 ani: „Consider că aloc prea mult timp
tehnologiei digitale."
Studentă, 19 ani: „Nu mă consider o persoană dependentă,
deoarece pot sta o perioadă de peste o oră fă ră tehnologie."
Studentă, 19 ani: „Da, dar mai mult suntem dependenţi de
persoanele cu care comunicăm."
58
Studentă, 19 ani: „Da, din nevoia de a ţine legătura şi de a fi

la curent cu ce se întâmplă."
Studentă, 19 ani: „Nu sunt dependentă de telefon. Doar că
atunci când nu am nimic de făcu t prefer să vorbesc cu persoane
apropiate sau să văd un serial etc."
Studentă, 18 ani: „Da. Dacă nu pot folosi telefonul am o
stare proastă."
Student, 19 ani: „Da, deoarece rutina zilnică implică
tehnologia digitală."
Studentă, 19 ani: „Trăim într-o societate tehnologizată. Toţi
suntem dependenţi; prin intermediul lor (n.a. a terminalelor)
comunicăm.”
Studentă, 20 de ani: „Utilizarea telefonului/tabletei a
devenit ca o rutină, iar deschiderea telefonului se fa c e mai mult
din instinct."
Studentă, 20 de ani: „Mă consider dependentă, deoarece
simt nevoia de a sta pe telefon şi când mănânc, iar de multe ori
sunt distrasă de la alte activităţi din cauza telefonului."
Studentă, 19 ani: „Da, deoarece folosesc telefonul în mod
frecvent."
Studentă, 23 de ani: „Nu, pentru că eu am control asupra
mea, iar când îmi spun să nu mai folosesc, nu mai folosesc."
Studentă, 19 ani: „Da, pentru că de cele mai multe ori nu îmi
îndeplinesc sarcinile de zi cu zi."
Analizând aceste răspunsuri putem observa atât cauzele

adicţiei digitale, cât şi unele măsuri care pot înlătura instalarea
acesteia. Comunicarea şi informarea facilă, lipsa de ocupare a
timpului cu activităţi, determină o utilizarea excesivă a
tehnologiei digitale. O relaţie bună cu părinţii şi cu prietenii, o
59
bună informare asupra consecinţelor negative pe care le are

folosirea îndelungată a device-urilor, jirecum şi implicarea
copiilor şi a tinerilor în activităţi interesante, sportive sau de
relaxare pot împiedica comportamentul adictiv digital. De multe
ori, tehnologia digitală este utilizată în exces, ca o alternativă la
plictiseală, la lipsa unor activităţi captivante.
în ultimele trei decenii a crescut numărul studiilor care au
sugerat apariţia unor dependenţe noi (cum ar fi: de alimentaţie,
de jocuri de noroc, de Internet, de dragoste, de sex, de exerciţii
fizice, de muncă şi de cumpărături] pe lângă cele de tutun, de
alcool, de droguri ilicite. Autorii au afirmat că în rândul adulţilor
din SUA, prevalenţa generală a unei dependenţe instalate cu
12 luni în urmă, varia de la 15% la 61%, ca urmare a stilului de
viaţă şi a factorilor personali (Sussman, 2011).
Figura 1.45. Distribuţia lotului în funcţie de recunoaşterea efectelor

dependenţei digitale asupra stării se sănătate
Figura 1.45 arată că 48,9% dintre respondenţi apreciau că

tehnologia digitală a avut efecte negative asupra stării de sănătate,
60
26,6% că nu a influenţat, iar 25,5% nu ştiau dacă le-a fost sau nu

afectată sănătatea, în urma utilizării tehnologiei digitale.
A
In continuare vor fi prezentate câteva dintre răspunsurile

la întrebarea: Credeţi că tehnologia digitală a avut efecte
asupra stării dvs. de sănătate? Argumentaţi:
Masterandă, 47 de ani: „Pentru că există, cred eu, un
echilibru în folosirea acestei modalităţi de comunicare, nu cred,
sau vreau să cred că nu s-a instalat dependenţa. "
Masterandă, 39 de ani: „E stresant să răspunzi la telefon tot
timpul şi obositor să urmăreşti tot ce se transmite pentru că este
necesar să fii informat."
Masterandă, 47 de ani: „Da, problem e legate de ochi."
Masterandă, 34 de ani: „Uneori, dacă petrec prea mult timp
pe reţelele de socializare mă simt obosită."
Studentă, 33 de ani: „Tehnologia îmi dă stări de am eţeală
câteodată sau dependenţă."
Studentă, 21 de ani: „Nu am avut niciodată problem e de
sănătate din această cauză."
Masterandă, 49 de ani: „Slăbirea vederii."
Studentă, 22 de ani: „Cred că în timp, faptul că suntem atât
de concentraţi Ia telefon, va afecta funcţiile creierului şi ochii."
Studentă, 22 de ani: „Port ochelari de protecţie, prezint
dureri de cap şi de ochi, mă doare spatele."
Studentă, 22 de ani: „M-am simţit agitată."
Studentă, 22 de ani: „Da. Pentru că mi s-au mărit dioptriile."
Studentă, 22 de ani: „Da. Afectarea vederii."
Studentă, 19 ani: „Nu cred că am vreo problem ă de sănătate
din cauza tehnologiei."
61
Studentă, 21 de ani: „în primul rând mi-a afectat vederea şi

uneori a dus Ia lipsa somnului.''
Studentă, 21 de ani: „Nu ştiu dacă spatele mă doare
deoarece stau în fa ţa calculatorului."
Student, 21 de ani: „Cred că în timp, se vor vedea efectele,
dacă sănătatea va fi afectată într-adevăr de utilizarea tehnologiei."
Studentă, 36 de ani: „Mă simt foarte obosită."
Studentă, 20 de ani: „Pentru că mi-a uşurat munca şi m-a
ajutat să mă instruiesc, am devenit o persoană mai echilibrată
prin acumularea facilă de informaţii."
Student, 21 de ani: „M-am informat cu privire la un stil de
viaţă sănătos."
Studentă, 19 ani: „Da. Probleme de vedere."
Studentă, 18 ani: „Prea multă informaţie mă determină să
nu pot să mă concentrez la lucruri mai importante."
Student, 39 de ani: „Nu cred că a avut, dar nu ştiu cum pot
dovedi acest fapt."
Studentă, 32 de ani: „Nu cred că are efecte."
Studentă, 21 de ani: „Am dureri de cap, oboseală, dureri de
spate."
Studentă, 19 ani: „Nu consider că sunt afectată fizic, doar în
situaţia în care mă uit la serial şi mănânc în loc să ies la o
plimbare."
Masterandă, 41de ani: „Nu am sesizat un impact."
Studentă, 20 de ani: „Tulburări de vedere."
Studentă, 22 de ani: „Din cauza radiaţiilor, câteodată am
dureri de cap."
Studentă, 19 ani: „Da. Am epilepsie şi nu este indicată
folosirea îndelungată a PC-ului."
62
Studentă, 18 ani: „Am început să am problem e cu vederea la

distanţă, ochii îmi obosesc din ce în ce m ai repede."
Studentă, 22 de ani: „Da. Stau prea mult cu ochii în telefon
sau laptop, riscând pe viitor să am problem e cu vederea."
Studentă, 18 ani: „Da. Vederea înceţoşată, insomnie şi stare
de vomă."
Studentă, 22 de ani: „Vederea mi s-a înrăutăţit, am dureri
de cap, uit des."
Studentă, 19 ani: „Doar când stau mult timp simt durere la
nivelul ochilor."
Studentă, 19 ani: „Nu folosesc atât de des, încât să-mi creeze
efecte asupra sănătăţii."
Studentă, 23 de ani: „Durerea de cap şi ameţeli."
Studentă, 19 ani: „Sedentarism."
Studentă, 19 ani: „Poţi ajunge să ai problem e cu ochii,
dureri de cap constante."
Studentă, 19 ani: „Pe fon d psihologic."
Studentă, 19 ani: „Uneori apar dureri de cap sau tulburări
de vedere dacă stau mai mult de o oră, o oră şi ceva p e telefonul
mobil sau pe laptop."
Studentă, 18 ani: „Da, deoarece în urma petrecerii fo arte
mult pe reţelele de socializare se poate creea dependenţă; dureri
de cap, nervozitate, oboseală cronică."
Studentă, 21 de ani: „Uneori consider că dacă stau mai mult în
faţa laptopului am stări de ameţeală şi dureri puternice de cap."
Studentă, 19 ani: „Telefonul mobil nu-mi afectează
sănătatea cu absolut nimic."
Asistent universitar, 40 de ani, gen feminin: „Dureri de
spate, poziţii viciate la birou etc."
63
Studentă, 21 de ani: „Nu am permis o dependenţă şi să îmi

afecteze sănătatea, deşi utilizez constant. Folosesc tehnologia
când nu am altceva mai bun de făcut."
Student, 19 ani: „Nu am fo st niciodată afectat din punct de
vedere medical din cauza utilizării excesive a tehnologiei."
Studentă, 19 ani: „Tehnologia nu are efect asupra sănătăţii
mele pentru că nu o folosesc în mod abuziv."
Studentă, 19 ani: „Ochelarii pe care îi port sunt cu siguranţă
un efect secundar."
Studentă, 20 de ani: „Nu îmi dau încă seam a de anumite
efecte produse.”
Studentă, 20 de ani: „Nu cred, deoarece sunt suficient de
matură încât să mă opresc atunci când sunt obosită şi să mă
controlez, astfel încât timpul dedicat telefonului să-l folosesc în alt
scop (ex. cititul)."
r
Analizând aceste răspunsuri se poate observa că cei mai
mulţi dintre respondenţi au afirmat că în urma utilizării excesive
a tehnologiei digitale prezentau probleme de vedere, dureri de
spate, vertij, cefalee, oboseală, stări de vomă sau bolile existente
s-au agravat. Au fost şi cazuri care apreciau că tehnologia
digitală nu a avut efecte negative asupra sănătăţii sau nu îşi
dădeau seama dacă s-au instalat anumite disfuncţii în urma
utilizării acesteia.
64
Figura 1.46. Distribuţia lotului în funcţie de aprecierea

gravităţii dependenţei digitale comparativ cu dependenţa
de substanţe
Cei mai mulţi dintre subiecţi (80,7%] au afirmat că

dependenţa de substanţe este mai periculoasă decât adicţia
digitală, din perspectiva diagnosticării şi a recuperării. Doar
5,6% au răspuns că adicţia digitală este mai gravă şi 13,7% nu
au ştiut care dintre ele este mai periculoasă, ambele fiind adicţii
(figura 1.46). Aceasta a fost aprecierea respondenţilor, dar dacă
ne gândim la cât de subtilă este adicţia digitală, la faptul că trăim
într-o lume din ce în ce mai tehnologizată, fără cale de
întoarcere, în care progresul înseamnă digitalizare, că metodele
de intervenţie şi de prevenţie sunt puţine, greu de aplicat şi de
lungă durată, se poate afirma că dependenţa digitală este extrem
de periculoasă. Probabil, pentru că este prezentă atât de
frecvent, nici nu mai sesizăm prezenţa ei.
La întrebarea: Care credeţi că este mai periculoasă, din
perspectiva diagnosticării şi a recuperării: dependenţa de
droguri sau adicţia digitală? De ce ? unele răspunsuri au fost:
65
Studentă, 19 ani: „Dependenţa de droguri, deoarece duce la

deces, iar majoritatea oamenilor nu renunţă."
Studentă, 20 de ani: „Adicţia de droguri, pentru că poate
duce la pierderea conştiinţei şi a schimbării comportamentului."
Studentă, 19 ani: „Adicţia de droguri are efecte grave
asupra integrităţii fizice."
Studentă, 19 ani: „Adicţia de droguri, pentru că afectează
organele vitale; pentru că vor apărea prejudecăţile din partea
societăţii."
Studentă, 19 ani: „Ambele sunt la fe l de periculoase,
deoarece provoacă dependenţă."
Student, 21 de ani: „Adicţia de droguri este mai greu de
tratat, deoarece este ceva biologic.”
Studentă, 23 de ani: „Este fo arte greu să scapi de
dependenţa de droguri."
Studentă, 19 ani: „Adicţia de droguri - distruge din punct de
vedere fizic şi psihic."
Student, 41de ani: „Adicţia de droguri are consecinţe
asupra întregului organism."
Studentă, 19 ani: „Dependenţii de droguri trebuie să se
recupereze şi psihic şi fizic, în timp ce oamenii cu adicţie digitală
trebuie să aibă voinţa să reducă din timpul utilizării."
Studentă, 23 de ani: „Persoanele dependente de droguri
ajung sau pot ajunge în punctul în care să nu mai fie conştiente de
ceea ce fac, pe când persoanele cu dependenţă digitală îşi pot
învinge această adicţie şi îşi pot stabili limite."
Studentă, 31 de ani: ,Adicţia de droguri - sevrajul este
fo arte violent şi poate afecta temporar sau chiar pentru
totdeauna persoana în cauză."
66
Studentă, 49 de ani: „Adicţia de droguri - pentru persoanele

care nu sunt informate şi nu au voinţă. ”
Studentă, 19 ani: „Adicţia de droguri şi cea digitală sunt la
fe l de periculoase, amândouă pot afecta starea mentală şi
sănătatea omului."
Studentă, 19 ani: „Nu ştiu, am bele sunt periculoase şi
agravează sănătatea utilizatorului."
Studentă, 20 de ani: „Adicţia de droguri ruinează sănătatea
mult mai repede, poţi muri.”
Studentă, 22 de ani: „Adicţia de droguri, deoarece poate
induce o stare de care organismul are neapărată nevoie să treacă
peste starea aceea de rău."
Studentă, 19 ani: .Adicţia de droguri, pentru că drogurile pro
duc efecte mult mai grave asupra sănătăţii; drogurile pot f i letale."
Studentă, 18 ani: „Adicţia de droguri - durează mai mult
timp până te recuperezi total."
Studentă, 19 ani: „Dependenţa de droguri este greu de tratat"
Studentă, 21 de ani: „Adicţia de droguri - pentru că dacă nu
ai substanţe încerci să fa c i rost prin furturi sau alte infracţiuni."
Studentă, 20 de ani: „Adicţia de droguri, deoarece intervine
dorinţa corpului, necesitatea prezenţei acelor substanţe în corp."
Studentă, 21 de ani: „Adicţia de droguri, deoarece afectează
sănătatea fizică şi psihică, iar consumatorilor le este greu să
renunţe din diferite motive."
Studentă, 21 de ani: „Există posibilitatea ca să nu poţi avea
acces la tehnologie şi dependenţa trece.”
Studentă, 23 de ani: „Adicţia de droguri, pentru că duce la
afecţiuni fizice şi psihice grave."
67
Studentă, 19 ani: „Dependenţa de doguri poate pune în

pericol starea de sănătate şi chiar viaţa persoanei dependente, iar
recuperarea este una anevoioasă."
Studentă, 20 de ani: „Adicţia de droguri - cred că
influenţează în mod direct sănătatea."
Studentă, 33 de ani: „Adicţia digitală, nu te poţi abţine
niciodată de la a butona şi din cauză că este o necesitate, pe când
dependenţa de doguri se poate trata prin consiliere şi terapie (nu
e o necesitate)."
Masterandă, 26 de ani: „Adicţia digitală, nu cred că sunt
conştienţi nici părinţii, nici copiii de pericolul excesului cauzat de
aceste gadgeturi."
Student, 19 ani: „Adicţia de substanţe este mult mai
periculoasă, deoarece îţi afectează organismul mai repede decât
adicţia digitală."
Studentă, 20 de ani: „Consumul de droguri acţionează prin
modificarea balanţei Ia nivelul neurotransmiţătorilor şi urmările
sunt mai grave, echilibrul fiind mai greu de reinstaurat.”
Studentă, 20 de ani: „Adicţia digitală, fiindcă în ziua de azi
până şi copilul de 2 ani sau mai puţin, foloseşte telefonul sau un
dispozitiv digital."
Studentă, 19 ani: „Consider că dependenţa de droguri este
mai periculoasă deoarece îţi afectează sănătatea într-un mod
accentuat."
Studentă, 18 ani: „Consider că dependenţa de droguri
reprezintă un rău mai puternic, deoarece afectează persoana şi
organismul direct."
Studentă, 19 ani: „Cred că adicţia de substanţe este mai
periculoasă deoarece această dependenţă nu mai ţine de noi
înşine, ci suntem controlaţi de ea.”
68
Studentă, 19 ani: „Cea mai periculoasă din perspectiva

recuperării cred că este dependenţa de droguri, pentru că o
persoană care a consumat substanţe îşi va reveni fo arte greu."
Studentă, 18 ani: „Adicţia de substanţe, deoarece refacerea
individului şi a stării de sănătate este mult mai dificilă."
Studentă, 20 de ani: „Drogurile îţi pot ruina/distruge viaţa, în
timp ce Intemetul doar te izolează şi îţi afectează minor unele funcţii."
Studentă, 19 ani: „Dependenţa de drog, deoarece afectează
sănătatea, relaţiile interumane, degradează individul."
Studentă, 19 ani: «Este mult mai greu să renunţi Ia droguri.
Pentru unele persoane acestea devin un „rău necesar", din păcate
nu pot trăi fă r ă ele.»
Student, 19 ani: „Cred că amândouă pot fi."
Studentă, 19 ani: „Dependenţa de droguri pentru că recupe
rarea este mult mai dificilă şi mai periculoasă din cauza
substanţelor intrate în sânge."
Studentă, 21 de ani: „Drogurile te afectează şi la nivel fizic,
dar şi la nivel psihic."
Studentă, 19 ani: „Drogurile îţi afectează sănătatea mai
tare şi poţi ajunge să fa ci gesturi necontrolate dacă nu consumi
droguri şi eşti dependent."
Studentă, 19 ani: „Adicţia digitală, pentru că telefonul îl
folosim de când ne trezim până adormim la loc."
Student, 19 ani:,.Adicţia de droguri, deoarece simţi anumite
tulburări de comportament când nu mai consumi."
Student, 19 ani: „Este mai greu în opinia mea să renunţi Ia o
dependenţă de substanţe, pentru că îţi intră în organism."
Studentă, 19 ani: „Drogurile, pentru că reprezintă o depen
denţă foarte mare, cu problem e de sănătate (dacă se ia o doză
foarte mare]."
69
Adina-Brinduşa BAC1U_______________________________________________________ ____________________________ ___________________________ _ _ _ _________________________________________________________ Adicţia digitală - boală a societăţii postmoderne
Studentă, 22 de ani: „Dependenţa de droguri are mai multe de recuperare. La aceasta contribuie şi necesitatea utilizării
implicaţii asupra sănătăţii, respectiv asupra diagnosticării şi zilnice a tehnologiei digitale, precum şi prezenţa unui număr
recuperării.'' destul de redus de publicaţii care să prezinte aceste consecinţe.
Studentă, 30 de ani: „Adicţia digitală, în aparenţă este
lipsită de importanţă, dar contextul social şi cultural în care trăim Figura 1.47. Distribuţia lotului în funcţie de prezenţa
ne obligă la utilizarea tehnologiei, ceea ce duce la dependenţă şi tehnologiei digitale în societatea modernă
recuperare de mai lungă durată."
Studentă, 22 de ani: „Adicţia de substanţe, deoarece aceasta
poate presupune şi stări de sevraj, care sunt mult mai intense şi
mai agresive decât cele din adicţia digitală, putând pune în pericol
sănătatea şi viaţa persoanei."
Studentă, 22 de ani: „Adicţia de droguri este cea mai
periculoasă din punctul meu de vedere, deoarece cu greu poţi
scăpa de o dependenţă, mai ales a corpului."
Masterandă, 44 de ani: „Un consumator de droguri
niciodată nu se va limita în a nu mai consuma, tentaţia de a
consuma revine din nou."
Studentă, 21 de ani: „Atât dependenţa de substanţe cât şi
cea digitală, pot influenţa întreaga evoluţie a persoanelor Majoritatea respondenţilor (70,7%) a afirmat că în
(sănătate, relaţii interpersonale).” societatea modernă nu se poate trăi fără tehnologie digitală, )^
17,0% că se poate trăi, iar 12,4% nu au ştiut dacă să răspundă
Aceste răspunsuri conduc la mai multe concluzii. Pe de o afirmativ sau negativ.
parte, se observă că majoritatea respondenţilor a considerat că
dependenţa de droguri are consecinţe mult mai periculoase La întrebarea: Consideraţi că în societatea modernă se
asupra organismului uman, asupra stigmatizării sociale a poate trăi fără tehnologie digitală? unii participanţi la studiu
consumatorilor, comparativ cu cele determinate de adicţia au răspuns:
digitală. Prezenţa substanţei în organism este sinonimă cu
Studentă, 25 de ani: „Omul a devenit dependent de tehnologie."
gravitatea fenomenului. Pe de altă parte, se observă lipsa de
Studentă, 22 de ani: „Toată informaţia rapidă se află pe
informaţii privind adicţia digitală, efectele grave pe care aceasta le tehnologia digitală."
are, tenacitatea instalării acesteia, precum şi posibiltăţile reduse
70 71
Studentă, 22 de ani: „Dependenţa de droguri are mai multe

implicaţii asupra sănătăţii, respectiv asupra diagnosticării şi
recuperării.”
Studentă, 30 de ani: „Adicţia digitală, în aparenţă este
lipsită de importanţă, dar contextul social şi cultural în care trăim
ne obligă la utilizarea tehnologiei, ceea ce duce la dependenţă şi
recuperare de mai lungă durată."
Studentă, 22 de ani: „Adicţia de substanţe, deoarece aceasta
poate presupune şi stări de sevraj, care sunt mult mai intense şi
mai agresive decât cele din adicţia digitală, putând pune în pericol
sănătatea şi viaţa persoanei."
Studentă, 22 de ani: „Adicţia de droguri este cea mai
periculoasă din punctul meu de vedere, deoarece cu greu poţi
scăpa de o dependenţă, mai ales a corpului."
Masterandă, 44 de ani: „Un consumator de droguri
niciodată nu se va limita în a nu mai consuma, tentaţia de a
consuma revine din nou."
Studentă, 21 de ani: „Atât dependenţa de substanţe cât şi
cea digitală, pot influenţa întreaga evoluţie a persoanelor
(sănătate, relaţii interpersonale)."
Aceste răspunsuri conduc ia mai multe concluzii. Pe de o

parte, se observă că majoritatea respondenţilor a considerat că
dependenţa de droguri are consecinţe mult mai periculoase
asupra organismului uman, asupra stigmatizării sociale a
consumatorilor, comparativ cu cele determinate de adicţia
digitală. Prezenţa substanţei în organism este sinonimă cu
gravitatea fenomenului. Pe de altă parte, se observă lipsa de
informaţii privind adicţia digitală, efectele grave pe care aceasta le
are, tenacitatea instalării acesteia, precum şi posibiltăţile reduse
70
de recuperare. La aceasta contribuie şi necesitatea utilizării

zilnice a tehnologiei digitale, precum şi prezenţa unui număr
destul de redus de publicaţii care să prezinte aceste consecinţe.
Figura 1.47. Distribuţia lotului în funcţie de prezenţa

tehnologiei digitale în societatea modernă
Majoritatea respondenţilor (70,7%) a afirmat că în

societatea modernă nu se poate trăi fără tehnologie digitală,
17,0% că se poate trăi, iar 12,4% nu au ştiut dacă să răspundă
afirmativ sau negativ.
La întrebarea: Consideraţi că în societatea modernă se

poate trăi fă ră tehnologie digitală? unii participanţi la studiu
au răspuns:
Studentă, 25 de ani: „Omul a devenit dependent de tehnologie."
Studentă, 22 de ani: „Toată informaţia rapidă se află pe
71
Masterandă, 47 de ani: „Nu se poate trăi fă ră tehnologie

digitală pentru că tot sistemul nostru este controlat digital."
Studentă, 21 de ani: „Avem nevoie de tehnologia digitală şi
ne fa c e viaţa mai uşoară, dar consider că putem rezista fă ră ; dacă
au rezistat şi alţii înaintea noastră până să apară tehnologia."
Masterandă, 46 de ani: „Activităţile economice on-line
(plăţi, tranzacţii, informaţii etc.) impun tehnologia digitală.”
Student, 50 de ani: „Nu, pentru că bazele de date sunt necesare.”
Studentă, 20 de ani: „Nu, pentru că mediul în care am ajuns
să trăim depinde de tehnologia digitală, în special în zonele
urbane, unde la locul de muncă este folosită în mare măsură.”
Studentă, 24 de ani: „Nu, deoarece peste tot se foloseşte.”
Studentă, 22 de ani: „Nu, pentru că este utilă şi necesară zi
de zi."
Studentă, 22 de ani: „Nu, categoric. Evoluăm rapid, lucrurile
evoluează cu rapiditate.”
Studentă, 22 de ani: „Tot timpul trebuie să fim în contact cu
grupul de prieteni, de muncă, facultate etc. Poate se modifică ceva
în oraş, sau are cineva nevoie de noi.”
Student, 24 de ani: „Nu, deoarece s-a ajuns ca totul să se
bazeze pe tehnologie.”
Student, 24 de ani: „Şi da şi nu - pentru cei de profil
tehnologic informaţional, tehnologia digitală este absolut
necesară, pentru ceilalţi, nu.”
Studentă, 22 de ani: „Nu, pentru că a ajuns la un nivel care
îl fa c e pe om comod în fa ţa celorlalte metode (scrisori, reviste,
cărţi) şi astfel acestuia îi este dificil să renunţe.”
Studentă, 37 de ani: „TV-ul nu lipseşte din casele familiilor
cu venituri mici sau/şi m oderate ca form ă minimă de informaţie şi
cultură.”
72
Student, 29 de ani: „Se pune mult accent pe aceasta [n.a.

tehnologia digitală]."
Student, 23 de ani: „Nu, pentru că uşurează mult munca.”
Student, 23 de ani: „Societatea modernă e dependentă de
tehnologia digitală. Nu poate trăi fă ră comunicare rapidă,
informaţii rapide ş.a.”
Masterand, 45 de ani: „în ceea ce mă priveşte da, în ceea ce
îi priveşte pe alţii, nu.”
Masterand, 45 de ani: „Poţi să fa c i orice, dar din toate
puţine sunt folositoare pentru om.”
Studentă, 24 de ani: „Ai nevoie de ea pentru a comunica şi a fi
informat (şi ar trebui profitat de beneficiile pe care ea le aduce). ”
Student, 24 de ani: „Nu, deoarece este utilizată şi pentru
anumite lucruri inutile.”
Studentă, 21 de ani: „Este solicitată în majoritatea
domeniilor de activitate.”
Studentă, 21 de ani: „Avem nevoie continuu de a comunica
cu ceilalţi sau de a afla informaţii importante.”
Masterandă, 37 de ani: „Accesul rapid Ia informaţie devine
vital.”
Studentă, 42 de ani: „Mai există un segment important de
populaţie, care nu are tehnologie digitală."
Studentă, 22 de ani: „Acum aproape totul se fa ce digital.”
Studentă, 22 de ani: „Dacă nu s-ar fi ştiut de tehnologie da,
acum nu se mai poate; lumea e obişnuită cu tehnologia, cu
rapiditatea informaţiilor."
Studentă, 18 ani: „N eface viaţa mai uşoară.”
Studentă, 19 ani: „Tehnologia a avansat. Suntem dependenţi
de telefoane şi ne exprimăm mai uşor prin ele, decât fa ţă în fa ţă .”
73
Elevă, 15 ani: „Nu, pentru că majoritatea oamenilor au

devenit dependenţi."
Elev, 14 ani: „Acum mulţi ani s-a putut trăi."
Elev, 14 ani: „Vei fi discriminat şi dat la o parte dacă nu ai în
posesie un element tehnologic.”
Elevă, 14 ani: „în ziua de astăzi, majoritatea comunică şi se
informează prin intermediul tehnologiei."
Elevă, 14 ani: „Aproape în fiecare zi avem nevoie de
informaţii de pe Internet"
Elev, 14 ani: „Nu, pentru că ajută Ia informare şi
comunicare la distanţă."
Elev, 14 ani: „Nu, deoarece suntem foarte ancoraţi în aceasta."
Elevă, 14 ani: „Toată lumea are acces la tehnologie (chiar şi
oamenii bătrâni)."
Elev, 14 ani: „Mulţi oameni îşi câştigă venitul prin
intermediul Internetului."
Elevă, 14 ani: „Ne dezvoltăm pe zi ce trece şi avem nevoie de
ele pentru a menţine o continuă extindere."
Elev, 14 ani: „Nu ştiu.”
Elevă, 14 ani: „Deoarece peste tot vezi numai oameni cu
telefonul, nu cred că se mai poate trăi fă ră .”
Elev, 14 ani: „Nu! Nuu! Nuuu! Am fi ca în evul mediu."
Elevă, 14 ani: „Tehnologia poate ajuta evoluţia ştiinţifică.”
Elevă, 14 ani: „Oamenii ar ieşi mai des din casă, dacă nu ar
fi tehnologia digitală."
Elevă, 14 ani: „Cred că nu."
Elevă, 14 ani: „Fără tehnologie digitală am ajunge ca
maimuţele.”
Elev, 14 ani: „Lumea este dependentă de tehnologie.”
Elevă, 14 ani: „Este imposibil de comunicatfă ră tehnologie..."
74
Elev, 14 ani: „Normal că se poate, unii au făcut-o mii de ani."

Elev, 14 ani: „în zilele de astăzi nu se poate fa c e aproape
nimic fă ră tehnologie digitală."
Elevă, 14 ani: „Absenţa tehnologiei digitale ar duce la lipsa
informării mai rapide
Masterandă, 40 de ani: „Tehnologia digitală reprezintă un
pilon esenţial în dezvoltare.”
Studentă, 29 de ani: „Nu, pentru că oamenii din ziua de. azi
îşi construiesc viaţa într-un mediu cât mai digitalizat.”
Masterandă, 49 de ani: „Nu se poate trăi, uneori telefonul îţi
salvează viaţa!”
Masterandă, 51 de ani: «„Tehnologia digitală este în
societatea modernă „o normă”.»
Studentă, 46 de ani: „Tehnologia digitală este importantă
din punct de vedere al rapidităţii transmiterii informaţiilor.”
Studentă, 52 de ani: „Nu, pentru că se obţin mai uşor date."
Studentă, 28 de ani: „Suntem în plină evoluţie şi consider că
tehnologia ne ajută să finalizăm anumite procese mai rapid, în
medicină ar fi cumplit fă ră tehnologie nouă. ”
Studentă, 35 de ani: „Tehnologia este în plină dezvoltare şi
ne ajută să cunoaştem anumite lucruri mult mai bine."
Student, 39 de ani: „Nu am experimentat acest lucru.”
Student, 27 de ani: „Da. Informaţiile pe care Ie găsim pe
Internet, le putem găsi şi în cărţi de specialitate.”
Student, 39 de ani: „Societatea a evoluat în această direcţie,
astfel încât nu se poate fă ră tehnologie digitală."
Studentă, 26 de ani: „Avem nevoie să fim conectaţi cu cei
din jur şi să avem acces Ia informaţie.”
Studentă, 49 de ani: „Fără tehnologie digitală, evoluezi în
societatea modernă mult mai greu.”
75
Studentă, 20 de ani: „Deoarece este o lume a vitezei; cu cât

te mişti mai rapid cu atât eşti mai apreciat. Tehnologia ne permite
să fim rapizi în acţiunile noastre (mesaje; e-mail-uri etc.)."
Studentă, 20 de ani: „Societatea modernă are nevoie de
tehnologie, ai informaţia la un click distanţă."
Studentă, 20 de ani: „Nu, întrucât toată societatea foloseşte
Elevă, 14 de ani: „Depinde de anumite persoane.”
Studentă, 20 de ani: „Nu, pentru că este utilă."
Student, 21 de ani: „Nu, pentru că ne ajută să ne informăm
în legătură cu orice."
Studentă, 23 de ani: „Eu vreau să renunţ la unele gadgeturi
sau site-uri de socializare şi nu pot, pentru că nu am cum să aflu
anumite lucruri de interes"
Studentă, 25 de ani: „Se poate trăi fără, în limita scopului
permis."
Răspunsurile acestea demonstrează faptul că aproape toţi

participanţii la studiu au apreciat că nu se mai poate trăi fără
tehnologie digitală. Prea puţini au fost cei care credeau că
această tehnologie nu este absolut necesară pentru evoluţia
societăţii actuale. Trăim într-o lume atât de digitalizată, încât e
foarte greu să îţi imaginezi comunicarea şi informarea fără
tehnologie digitală. Suntem din ce în ce mai ocupaţi, timpul nu
mai este suficient şi orice mijloc care face comunicarea,
informarea sau oricare altă activitate mai rapidă este de un real
folos. Atât de mult ne-am contopit cu device-urile, încât este
greu să concepem viaţa fără cel puţin un televizor sau un telefon
mobil.
76
Concluzii
Am prezentat aceste date pentru a ne forma o imagine a

modului în care tehnologia digitală a pătruns şi a influenţat viaţa
noastă, în special a elevilor şi a studenţilor, care sunt principalii
participanţi la acest studiu. Desigur că puteţi să va gândiţi că nu
este nimic grav, că acesta este mersul societăţii actuale.
Aş vrea totuşi să reflecaţi asupra atitudinii dumneavoastră
sau a copiilor, a nepoţilor, a prietenilor faţă de tehnologia
digitală. Să calculaţi cât timp utilizaţi pe zi telefonul mobil,
Internetul, reţelele de socializare, de câte ori vă verificaţi
mesajele, de câte ori vă deschideţi telefonul să vedeţi ce aţi mai
primit, cum vă simţiţi dacă nu aveţi conexiune la Internet.
Pornind de aici vom descoperi împreună consecinţele utilizării
excesive a tehnologiei digitale.
Nu toţi suntem dependenţi, dar această dependenţă ne
„priveşte" şireată, tăcută şi nici nu realizăm momentul în care
s-a instalat în vieţile noastre sau ale apropiaţilor noştri. Poate
prezentarea din paginile următoarele a mecanismelor neuro
logice, a efectelor medicale şi a celor psihosociale ale adicţiei
digitale, va constitui un pas în cunoaşterea mai bună a acestui
fenomen, şi prin urmare, o armă de luptă împotriva lui.
77
year, that the society in which we live loses its most beautiful
and profound values because of this "digital bombardment", you
can't help but try to make your peers aware that this digital
technology is training people without an ethical Horizon. And if
we lose this Horizon, what is our chance to live and build a
better world?
182
CAPITOLUL 6
Prevenţia dependenţei digitale - posibilă

sau d oar o fata m organa?
în Coreea de Sud dependenţa de Internet este considerată

una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică (Ahn,
2007, apud Block, 2008), motiv pentru care în această ţară s-au
format consilieri în tratamentul dependenţei de Internet şi s-au
înfiinţat spitale şi centre de tratament (Ahn, 2007, apud Block,
2008), introducându-se şi măsuri preventive în şcoli încă de la
începutul anilor 2000 (Ju, 2007, apud Block, 2008). în aceeaşi
perioadă şi în China s-a restricţionat utilizarea jocurilor de
calculator, legile interzicând mai mult de trei ore de utilizare
zilnică a jocului (Block, 2008).
Un aspect deosebit de important este cel al securităţii
cibernetice. Societatea actuală este dependentă de tehnologie,
care este implicată şi are multiple beneficii în aproape toate
activităţile noastre, de la consum până la accesul la utilităţi şi la
relaţia cu instituţiile publice. Cu toate acestea, exceptând
efectele negative ale utilizării în exces, tehnologia digitală
ascunde şi implicaţii complexe, de multe ori necunoscute
183
Adma-Brînduşa BACIU
publicului, dependenţa de tehnologie fiind considerată o

vulnerabilitate a societăţilor dezvoltate. Securitatea cibernetică
este la fel de importantă ca şi securitatea fizică, fiind legată de
toate aspectele în care a pătruns tehnologia (datele personale -
de identitate, bancare sau legate de sănătate, proprietatea
intelectuală, secrete industriale, secrete de stat etc.). Chiar şi
instituţiile de stat funcţionează pe baza unor sisteme informa
tice complexe, ce pot fi cu uşurinţă dereglate de programe de tip
malware. Din păcate, actuala dinamică a spaţiului cibernetic nu
permite înlăturarea acestei ameninţări, ci doar gestionarea sa
prin responsabilizarea oamenilor cu privire la formele diferite
ale atacurilor cibernetice, prin actualizarea permanentă a
instrumentelor de apărare şi prin creşterea vigilenţei în privinţa
furnizorilor de servicii/echipamente. Cu toate acestea, riscul de
atacuri cibernetice este în continuare dificil de estimat şi se
impune respectarea principiilor de confidenţialitate (ţintă a
spionajului cibernetic), de integritate (ţinta criminalităţii ciber
netice) şi de disponibilitate (ţinta atacurilor de tip DOS şi a
ştergerii de date) a datelor digitale. Absenţa unor reglementări a
transformat mediul digital într-un nou Vest Sălbatic, într-o armă
specifică războiului hibrid al secolului al XXI-lea (https://www.sie.ro
/interviu20160317.html).
în încercarea de a prezenta câteva modalităţi de prevenţie a
dependenţei digitale am vrut să ştiu de la respondenţii care au
participat la studiul la care m-am referit în acest volum, ce metode
de prevenţie şi de recuperare ale adicţiei digitale cunoşteau,
în continuare vor fi prezentate câteva dintre opiniile lor.
184
La întrebarea: Care cred eţi că a r f i m od alităţile d e

rec u p era re în adicţia digitală? unii prticipanţi la studiu au
răspuns:
Elevă, 14 ani: „Dacă vrei să renunţi Ia ceva, renunţi. Totul
vine din autoconvingerea mentală."
Elev, 14 ani: „Să aruncăm toategadgeturile."
Elev, 14 ani: „Interzicerea mijloacelor digitale pentru o
perioadă nedefinită de timp.”
Elevă, 14 ani: „Impunerea folosirii reduse a tehnologiei."
Studentă, 20 de ani: „Repaus, nefolosirea lor o perioadă de
timp pentru a sesiza diferenţele."
Masterandă, 40 de ani: „Petrecerea timpului în alte moduri:
natură, sport, citit, activităţi culturale."
Studentă, 29 de ani: „Folosirea instrumentului digital
pentru acţiunile necesare, comunicarea, spre exemplu."
Masterandă, 51 de ani: „Izolarea de oraş, supravegheată de
persoane calificate."
Masterandă, 46 de ani: „Implicarea în activităţi sportive,
activităţi organizate de dezvoltare personală."
Studentă, 23 de ani: „Adicţia digitală nu o consider greu de
recuperat, având în vedere că prin voinţă putem umple acel timp
acordat tehnologiei cu un sport sau hobby".
Studentă, 23 de ani: „Izolarea într-un Iocfă ră acces la Internet”
Masterand, 39 de ani: „Repausul."
Studentă, 28 de ani: „Consiliereşi terapie."
Studentă, 35 de ani: „Includerea în program e de socializare
directă prin întâlniri, activităţi, jocuri.”
Studentă, 49 de ani: „Activităţi sportive; întâlniri cu prietenii."
Studentă, 20 de ani: „Impunerea unui timp în care să nu
folosim dispozitive digitale."
185
Studentă, 20 de ani: „Nu ştiu."

Studentă, 20 de ani: „Ieşirea în aer liber, socializarea cu
prietenii.”
Studentă, 14 ani: „Una dintre modalităţi ar putea fi găsirea
unui hobby, care să umple timpul în care se foloseau gadget-urile.”
Student, 21 de ani: „Activităţisportive.”
Studentă, 21 de ani: „Pauze scurte (fără a folosi tehnologia)."
Studentă, 22 de ani: „Nu am nici cea mai vagă idee.”
Studentă, 22 de ani: „Renunţarea pentru o perioadă de timp
la telefon sau calculator."
Studentă, 20 de ani: „Limitarea Internetului.”
Studentă, 41 de ani: „Lipsa totală a gadget-unlor.”
Studentă, 22 de ani: „Eu cred că se poate recupera în centre
specializate; crează dependenţă ca un drog."
Studentă, 20 de ani: „Activităţi în aer liber.”
Studentă, 20 de ani: „Nu am idee."
Studentă, 20 de ani: „Petrecerea timpului cu familia,
prietenii, activităţi în aer liber.”
Studentă, 20 de ani: „Găsirea unor noi ocupaţii."
Studentă, 20 de ani: „Petrecerea timpului în natură;
ocuparea timpului liber cu alte activităţi.”
Studentă, 21 de ani: „Cititul cărţilor.”
Studentă, 21 de ani: „Să petreci mai mult timp cu
persoanele dragi.”
Studentă, 22 de ani: „Cititul, scrisul de mână."
Studentă, 19 ani: „Dezlipirea treptată de tehnologie prin
impunerea unui interval orar de utilizare şi totodată
implementarea unor activităţi benefice.”
Studentă, 20 de ani: „Plimbările cu prietenii; activităţile
şcolare; sport."
186
Adicţia digitală ■boală a societăţii postmoderne
Studentă, 19 de ani: „Preocuparea cu alte activităţi - sport,

dans, desen etc."
Studentă, 23 de ani: „A petrece mai mult timp în a er liber, a
fa c e un sport în aer liber, a avea un hobby care care să nu fie legat
de tehnologie: pictat, cântat Ia un instrument, citit o carte."
Studentă, 19 ani: „Discutarea cu persoana respectivă despre
consecinţele pe care adicţia digitală le poate aduce, dar şi de a
petrece mult mai mult timp în natură."
Studentă, 19 ani: „Reducerea timpului petrecut cu telefonul,
înlocuirea acelui timp cu ocupaţii/activităţi care ne plac."
Studentă, 19 ani: „Reducerea în timp a numărului de ore
petrecute în fa ţa televizorului, a calculatorului, a telefonului etc."
Studentă, 21 de ani: „Renunţarea şi înlocuirea acestora cu
ceva productiv. De ex.: citirea unei cărţi, documentarea, serviciul,
o plim bare în parc."
Studentă, 18 ani: „Practicarea mai multor activităţi în
preajm a oamenilor, diminuarea treptată a folosirii mijloacelor
digitale, înlocuindu-le cu cele practice."
Studentă, 19 ani: „Implicarea în alte activităţi: sport,
învăţat, citit."
Studentă, 18 ani: „Nu m-am gândit la asta."
Studentă, 19 ani: «Mai multă comunicare„faţă-n faţă".»
Studentă, 19 ani: „Să reducem navigatul pe Internet, cât
mai mult, pentru a ajunge să nu mai depindem de acesta."
Studentă, 19 ani: „Imposibilitatea individului de a-şi
procura din nou un gadget care i-ar putea stârni dependenţa."
Studentă, 19 ani: „încăpăţânarea persoanei de a se lipsi de
lumea virtuală şi dorinţa de a trăi în realitate."
Studentă, 18 ani: „Socializarea, ieşirile prin parcuri, localuri
187
Studentă, 45 de ani: „Practicarea unui sport, a unei pasiuni

mai vechi, întâlniri cu prietenii, călătorii în natură."
Studentă, 20 de ani: „Un centru de recuperare unde i s-ar
explica dependentului mai clar care sunt efectele asupra sa şi a
sănătăţii sale."
Studentă, 23 de ani: „Informarea."
Studentă, 21 de ani: „Depinde de la om la om."
Student, 22 de ani: „Educaţieşi un program bine închegat."
Studentă, 39 de ani: „Consiliere psihologică (individuală şi
de grup], angrenarea persoanei respective în diverse activităţi
recreative, sprijin din partea familiei."
Masterand, 57 de ani: «Socializarea „face to face" poate fi o
alternativă.»
Studentă, 19 ani: „Să încercăm să ne impunem un program
şi să-l respectăm."
Studentă, 19 ani: „Mai mulţi prieteni cu care îţi poţi petrece
timpul."
Răspunsurile acestea ne arată că mare parte dintre

respondenţi considerau că reducerea timpului destinat utilizării
device-urilor, diverse activităţi în aer liber, comunicarea directă
între oameni pot fi modalităţi de a preveni şi de a recupera efectele
adicţiei digitală. Au fost participanţi care au comparat această
adicţie cu dependenţa de droguri, intervenţia terapeutică,
mijloacele de prevenţie fiind asemănătoare. Măsurile restrictive se
impun de cele mai multe ori, dar acestea diferă de la om la om. S-a
remarcat faptul că voinţa are un rol decisiv în recuperare, precum
şi în consilierea şi terapia psihologică. Cântatul la instrumente
188
muzicale, practicarea unui sport, scrisul de mînă sau cititul,

desenatul pot fi alternative pentru a ocupa timpul destinat
tehnologiei digitale.
De asemenea, a fost interesant de observat modul în care
apreciau vârsta oportună intrării tehnologiei digitale în viaţa
copiilor şi a limitării acesteia pentru a preveni dependenţa digitală.
Figura 6.1. Distribuţia lotului în funcţie de vârsta la care

ar trebui un copil să utilizeze un device
Figura 6.1 arată că 0,7% dintre respondenţi au considerat

că de la vârsta de un an ar trebui un copil să utilizeze un
terminal, 1,0% de la 2-3 ani, 10,5% de la 4-7 ani, 47,6% de la
8-13 ani, 25,3% de la 14 ani, 0,1% de la o vârstă mai mică de un
an şi 14,8% de la o vârstă mai mare de 14 ani.
Specialiştii recomandă să nu fie lăsaţi copiii până la vârsta
de doi ani, în faţa televizorului, a calculatorului, a tabletelor.
Utilizarea acestora este permisă după vârsta de doi ani, dar nu
mai mult de două ore pe zi, cu pauze (http://sanatateinfo.md
/News/Item/6001). De asemenea, susţin că părinţii nu trebuie
să le dea copiilor un smartphone sau o tabletă pentru a-i ţine
189
Adina-Bnnduşa BAC1U
ocupaţi sau pentru a-i determina să nu mai plângă (Gheorghe,

2014).
Figura 62. Distribuţia lotului în funcţie de aprecierea
timpului indicat utilizării unui device pe zi
Figura 6.2 arată că 18,4% dintre participanţii la studiu au

considerat că o oră este indicat pentru un tânăr să folosească un
terminal într-o zi (inclusiv orele de şcoală, serviciu care
presupun utilizarea unui device), 60,3% între 2-4 ore/zi, 17,1%
între 5-8 ore/zi, 2,5% mai puţin de o oră/zi, 0,7% peste 8 ore/zi
şi 1,0% deloc.
Figura 6.3. Distribuţia lotului în funcţie de limitarea

de către părinţi a timpului acordat utilizării unui device
190
Din figura anterioară observăm că cei mai mulţi dintre

părinţi (58,6%) nu limitau în general timpul pe care îl petreceau
adolescenţii şi tinerii pe calculator, tabletă, laptop, telefon mobil.
Doar 4,2% le limitau sistematic timpul, iar 15,4% le limitau
uneori timpul acordat utilizării unui device. Un procent de
21,8% dintre părinţi nu au limitat niciodată acest timp.
Figura 6.4. Structura lotului în funcţie de numărul de ore
la care s-a limitat utilizarea unui device
Cei mai mulţi dintre părinţi (52,4%) au limitat timpul

copiilor lor pe care îl acordau utilizării unui device la 2-4 ore,
31,4% la mai puţin de două ore, câte 8,1% Ia 5-6 ore, respectiv la
peste 6 ore (Figura 6.4).
Figura 6.5. Distribuţia lotului în funcţie de vârsta la care părinţii
nu au limitat timpul pentru utilizarea unui device
1 91
Cei mai mulţi dintre părinţi au încetat să limiteze timpul în

care copiii folosesc un terminal, începând cu vârsta de 14 ani
[60,7%). Un procent de 30,4% au renunţat la limitarea timpului
în intervalul de vârstă cuprins între 11 şi 14 ani, 7,2% în
intervalul 6-10 ani, 1,0% între 3 şi 5 ani şi 0,7% sub 3 ani,
conform figurii 6.5.
De la vârsta de 11 ani, mulţi dintre părinţi au început să le
acorde copiilor libertatea de a utiliza un device oricât timp
doreau, astfel încât de la 14 ani majoritatea părinţilor au
considerat că nu mai trebuiau să fie restrictivi în această
privinţă.
Pentru a împiedica instalarea unei dependenţe digitale, de
multe ori părinţii trebuie să fie restrictivi, dar este greu de spus
până la ce vârstă ar trebui impuse aceste restricţii. Fiecare
părinte ar trebui să decidă în funcţie de temperamentul copiilor
şi bineînţeles de educaţia pe care le-a oferit-o, de tipul de relaţie
părinte-copil pe care au stabilit-o, de comunicare dintre ei,
precum şi de încrederea acordată copiilor. De multe ori, chiar
dacă aceste restricţii de timp încetează, este bine ca
supravegherea programelor accesate să continue, în măsura în
care este posibil, comunicarea între copii, adolescenţi, tineri şi
familie fiind esenţială.
Cercetătoarea de la Universitatea Oxford. Baroness Susan
' Greenfield, le-a sugerat părinţilor importanţa implicării lor în
activităţile copiilor şi a înlocuirii unui laptop cu o carte, a unui
9*4 X-Box cu un joc cu o cutie, a tehnologiei digitale cu practicarea unui
sport şi cu grădinăritul. Responsabilitatea combaterii instalării
adicţiei digitale revine părinţilor, care nu trebuie să cedeze la
crizele de plâns ale copiilor când nu mai au acces la noile
192
T
_____________________________________________________________________ Adicţia digitală - boală a societăţii postmoderne
tehnologii. Totodată, pentru a împiedica transformarea copiilor în

„nişte robotei sociopaţi şi imaturi" se impune stabilirea unor reguli
care să fie respectate, cum ar fi: interzicerea telefoanelor mobile la
masă, respectarea timpului permis pentru utilizarea unui gadget,
citirea de cărţi (https://playtech. ro/2018/cum-iti-indobitoceste-
social-media/).
Dependenţele comportamentale pot fi abordate nu doar
prin încercarea de a fi eliminate, ci şi prin transformarea lor în joc,
fără a avea vreo legătură cu jocurile, metodă numită de către
programatorul Nick Pelling, gamificare (gamification). Acesta a
consacrat termenul în anul 2002 şi se bazează pe faptul că
oamenii îşi desfăşoară activitatea mai uşor dacă este şi distractivă
(https://intelligence.sri.ro /dependenta-de-tehnologie-si-afacerile
-din-spatele-ei/).
Timpul liber este o realitate socio-culturală a societăţii în
care trăim şi părinţii trebuie să fie foarte atenţi la modul în care
copiii îşi petrec acest timp. Activităţile din timpul liber se schimbă
în funcţie de vârstă (Rada, 2017). Un studiu a arătat că de multe
ori, cerinţele şcolare depăşesc capacitatea de efort a elevilor,
instalându-se oboseala şcolară. Elevii preferă să îşi petreacă
timpul liber vizionând emisiuni TV şi/sau în faţa computerului.
Acestea pot fi solicitante şi să accentueze oboseala din timpul
programului şcolar. Timpul liber petrecut în aer liber, cu prietenii
este din ce în ce mai redus, fie din cauza absenţei prietenilor, fie
din cauza timpului acordat noilor tehnologii (Albu şi colab.,
2017b). Modelul din perioada adolescenţei, în care se acordă
activităţii fizice un timp cât mai redus şi din ce în ce mai mult timp
calculatorului, tinde să fie menţinut pe tot parcursul vieţii (Rada,
2015). De aceea este foarte important ca tinerii să fie îndrumaţi şi
193
încurajaţi să desfăşoare cât mai multă activitate fizică, mişcarea în

aer liber având efecte benefice asupra performanţei şcolare [Rada,
2017],
în ultimii ani diferite instituţii de învăţământ, organizaţii
non-guvernamentale, mass-media au semnalat pericolele
utilizării excesive a tehnologiei digitale de către copii. Astfel s-au
elaborat programe pentru educaţia parentală. Părinţii au fost
învăţaţi să raţionalizeze consumul de computer şi Internet, să
înceapă educaţia în acest sens încă de la vârsta de 3-4 ani, să nu
utilizeze ei înşişi gadget-urile în exces. De asemenea, aceste
mijloace informaţionale şi de distracţie nu trebuie să înlocuiască
efortul real al elevilor în realizarea sarcinilor şcolare. Copiii şi
adolescenţii trebuie implicaţi şi responsabilizaţi în activităţi
casnice, de socializare sau cu alte acţiuni în timpul liber (Robu şi
Tcaciuc, 2010).
Figura 6.6. Distribuţia lotului în funcţie

de timpul acordat mişcării pe zi
194
Conform figurii de mai sus, 36,7% dintre respondenţi

practicau câte o oră de mişcare zilnic, 27,2% practicau între 2-3
ore/zi, 5,6% între 4-6 ore/zi, 13,7% mai puţin de o oră/zi, 2,9%
mai mult de 6 ore/zi, iar 14,0% nu practicau mişcarea în fiecare zi.
Din studiul acesta reiese că mersul pe jos minim 30 de
minute/zi era practicat de către 84,3 dintre participanţi, 7,8%
practicau sport în aer liber zilnic, 12,1% practicau în fiecare zi
un sport în sală, 11,5% antrenamente de întreţinere, 1,7% un
sport de performanţă (atletism, box, dans sportiv, dansuri
populare, fotbal, tenis, ciclism, karate etc).
Mersul pe jos este tipul de mişcare pe care îl practicau cei
mai mulţi dintre participanţii la studiu, în deplasarea spre şi de
la locul unde îşi desfăşurau activitatea. Se remarcă faptul că un
procent suficient de mare nu se deplasa zilnic, sedentarismul
având consecinţe grave asupra sănătăţii. Aceşti tineri nu aveau
absenţe şcolare din cauza utilizării în exces a unui device.
Pentru prevenţia afecţiunilor neurologice şi psihice, a
tulburărilor de limbaj, a dezvoltării intelectuale, sociale şi
afective deficitare se recomandă implicarea în luarea deciziilor,
întemeierea unor relaţii de prietenie şi mai multă comunicare
între tineri, dar şi între copii şi părinţi, frecventarea unor cercuri
de muzică, pictură, teatru sau dans. Pentru a preveni deviaţiile
coloanei vertebrale, durerile de spate, paresteziile, sedentaris
mul cu toate consecinţele sale, copiii ar trebui să practice
diverse sporturi, să se plimbe şi să se joace în aer liber, să facă
dans sportiv (http://sanatateinfo.md/News/Item/6001).
în continuare se va prezenta un text preluat din lucrarea
„Natura-alternativă la adicţia digitală/ Nature - an alternative to
digital addiction”, realizată de către Adina Baciu şi Adin Daniel
Robe şi publicată în volumul Natura-carte şi profesor pentru
195
Adina-Brmduşa BAC1U
toţi/N ature-book and teacher fo r everybody (ediţie bilingvă],

coordonatori: Emilia lancu, Adina Bariu, Edit. Bioedit, Ploieşti,
2018, pag. 13-22/23-30:
La întrebarea: De ce cred eţi că n atu ra a r p u tea influenţa

sau nu adicţia digitală?
Am selectat următoarele răspunsuri:
Studentă, 22 de ani: „Poţi să fa c i diferite activităţi care să te
determine să eviţi dependenţa de telefon/tabletă, precum mersul
pe jos, jocul cu mingea, escaladat, un program cu un grup de
prieteni".
Studentă, 22 de ani: „Natura este extraordinară, aduce
linişte, calm; natura prin observaţie, este o form ă de terapie la
îndemâna oricui".
Profesoară, sociolog, 47 de ani: „Oferta naturii este mult
mai atractivă decât orice. Ce fa c e şi are natura nu pot fa c e
oamenii".
Studentă, 22 de ani: „Curăţarea spaţiilor publice, plimbările
în parc, jocurile în grup în natură constituie o cale de a nu avea
nevoie de niciun device".
Elevă, 19 ani: „Nu este nicio metodă, ba din contră. Natura
ne fa c e şi mai mult să folosim terminalele din cauza fotografiilor
pe care le facem".
Studentă, 21 de ani: „Nu diminuează absolut deloc adicţia
digitală, deoarece deşi ieşim în natură, culmea tot pe telefon
stăm".
Studentă, 18 de ani: „Deoarece nu este semnal, iar oamenii
găsesc plăcerea în alte lucruri, ca de exemplu: drumeţii, gătit,
grădinărit, activităţi de echipă, relaxare si uită de probleme".
196
Studentă, 22 de ani: „Peisajele ar putea să fie un motiv

pentru care oamenii ar putea să iasă cu ochii din telefoanele
mobile''.
Studentă, 21 de ani: „Când ieşim în natură închidem
telefonul mobil; ieşim însoţiţi, în aşa fe l încât să nu simţim nevoia
de a comunica cu cineva; citim în natură".
Analizând răspunsurile, se poate concluziona că majoritatea

participanţilor la studiu au apreciat că diversele activităţi
desfăşurate în natură, de la plimbări, jocuri, gătit, grădinărit până
la citit, au avut un efect benefic, de relaxare şi de determinare
pentru a folosi cât mai puţin un terminal. Uneori folosirea
tehnologiei este utilă pentru orientarea în natură şi cunoaşterea
elementelor naturale (plante, locuri etc). Se poate observa că mulţi
dintre ei au considerat că atunci când erau în mijlocul naturii
jocurile, activităţile în grup, comunicarea cu cei din jur, au înlocuit
nevoia de a utiliza un device. Au fost şi tineri care au recunoscut că
nu au putut renunţa la telefonul mobil, fie doar şi pentru fotografii,
deşi erau în natură.
La întrebarea: La ca re dintre activităţile în n atu ră a ţi f i

dispus s ă a p ela ţi ş i d e ce?,
unele răspunsuri au fost după cum urmează:
Profesoară, 47 de ani: „La traseele montane - peisaje, Ia
plimbări, la mersul pe jos, deoarece iubesc fo arte mult natura,
viaţa simplă şi toate acestea îmi permit să fiu departe de orice
tentaţie digitală; nu simt nevoia de a f i în contact cu lumea
exterioară pe căi digitale; beneficiez de liniştea şi frumuseţea
oferite de natură".
1 97
Adinci-Brinduşa BACIU
toţi/N ature-book and teacher fo r everybody (ediţie bilingvă),

coordonatori: Emilia Iancu, Adina Baciu, Edit. Bioedit, Ploieşti,
2018, pag. 13-22/23-30:
La întrebarea: De ce cred eţi că natu ra a r p u tea influenţa

sau nu a dicţia digitală?
Am selectat următoarele răspunsuri:
Studentă, 22 de ani: „Poţi să fa ci diferite activităţi care să te
determine să eviţi dependenţa de telefon/tabletă, precum mersul
pe jos, jocul cu mingea, escaladat, un program cu un grup de
prieteni".
Studentă, 22 de ani: „Natura este extraordinară, aduce
linişte, calm; natura prin observaţie, este o form ă de terapie la
îndemâna oricui".
Profesoară, sociolog, 47 de ani: „Oferta naturii este mult
mai atractivă decât orice. Ce fa c e şi are natura nu pot fa ce
oamenii".
Studentă, 22 de ani: „Curăţarea spaţiilor publice, plimbările
în parc, jocurile în grup în natură constituie o cale de a nu avea
nevoie de niciun device".
Elevă, 19 ani: „Nu este nicio metodă, ba din contră. Natura
ne fa c e şi mai mult să folosim terminalele din cauza fotografiilor
pe care le fa cem ”.
Studentă, 21 de ani: „Nu diminuează absolut deloc adicţia
digitală, deoarece deşi ieşim în natură, culmea tot pe telefon
stăm".
Studentă, 18 de ani: „Deoarece nu este semnal, iar oamenii
găsesc plăcerea în alte lucruri, ca de exemplu: drumeţii, gătit,
grădinărit, activităţi de echipă, relaxare si uită de probleme".
196
Studentă, 22 de ani: „Peisajele ar putea să fie un motiv

pentru care oamenii ar putea să iasă cu ochii din telefoanele
mobile".
Studentă, 21 de ani: „Când ieşim în natură închidem
telefonul mobil; ieşim însoţiţi, în aşa fe l încât să nu simţim nevoia
de a comunica cu cineva; citim în natură".
Analizând răspunsurile, se poate concluziona că majoritatea

participanţilor la studiu au apreciat că diversele activităţi
desfăşurate în natură, de la plimbări, jocuri, gătit, grădinărit până
la citit, au avut un efect benefic, de relaxare şi de determinare
pentru a folosi cât mai puţin un terminal. Uneori folosirea
tehnologiei este utilă pentru orientarea în natură şi cunoaşterea
elementelor naturale (plante, locuri etc). Se poate observa că mulţi
dintre ei au considerat că atunci când erau în mijlocul naturii
jocurile, activităţile în grup, comunicarea cu cei din jur, au înlocuit
nevoia de a utiliza un device. Au fost şi tineri care au recunoscut că
nu au putut renunţa la telefonul mobil, fie doar şi pentru fotografii,
deşi erau în natură.
La întrebarea: La ca re din tre activităţile în n atu ră a ţi f i

dispus s ă a p ela ţi şi d e ce?,
unele răspunsuri au fost după cum urmează:
Profesoară, 47 de ani: „La traseele montane - peisaje, la
plimbări, Ia mersul pe jos, deoarece iubesc fo arte mult natura,
viaţa simplă şi toate acestea îmi permit să fiu departe de orice
tentaţie digitală; nu simt nevoia de a f i în contact cu lumea
exterioară pe căi digitale; beneficiez de liniştea şi frumuseţea
oferite de natură".
19 7
Studentă, 23 de ani: „Aş apela la plimbările prin parcuri şi

păduri, deoarece îmi place să mă plimb în aer liber şi să admir
natura. Mi se pare fo arte relaxant să petrec timp în natură şi chiar
vindecător".
Studentă, 22 de ani: „Jocuri în natură cu grupul de prieteni
(avem aceleaşi pasiuni, discuţii)".
Studentă, 21 de ani: „La toate, deoarece aş petrece mai mult
timp alături de cei apropiaţi m ie”.
Studentă, 22 de ani: ,întotdeauna aş apela Ia petrecerea
timpului în natură. De ce? îmi aduce aminte că viaţa este simplă şi
că ne putem bucura de minunile naturale (felul cum încolţeşte
iarba)''.
Profesoară, 33 de ani: „Plimbatul cu bicicleta, deoarece îmi
dă o senzaţie foarte plăcută de libertate şi relaxare".
Studentă, 22 de ani: „Exerciţii fizice, pentru a-mi crea un
mod de viaţă sănătos".
Studentă, 21 de ani: „Activităţi sportive sau de grădinărit,
deoarece le găsesc a fi folositoare".
Profesoară, 40 de ani: „La sport şi plimbări pentru că te
ajută să-ţi orientezi atenţia către altceva, să reiei legătura cu tine
însuţi”.
Profesoară, 32 de ani: „Eu merg la plimbări în aer liber, fa c
picnicuri, caut orice metodă de relaxare şi detaşare de telefon".
Profesoară, 39 de ani: „La toate activităţile în natură,
pentru că restabilesc legătura omului cu sine şi mediul său firesc".
Elevă, 18 ani: „îmi place timpul petrecut cu fam ilia şi
căutarea acelui „wow”pierdut de tânăra generaţie".
Studentă, 21 de ani: „La toate acţiunile în natură, pentru că
o pauză de la tehnologie ne ajută".
198
Plimbările, fie pe jos, fie cu bicicleta, exerciţiile fizice,

jocurile şi grădinăritul au fost activităţile din mijlocul naturii la
care majoritatea participanţilor la studiu ar apela pentru a
utiliza mai puţin tehnologia digitală. De asemenea, s-a observat
că jocurile de grup au fost preferate de către mulţi dintre
subiecţi.
La întrebarea: Care cred eţi că a r f i b en eficiile naturii în

ad icţia digitală?
unii dintre participanţii la studiu au răspuns astfel:
Studentă, 22 de ani\„Destresare".
Studentă, 22 de ani: „Am observat frumuseţile naturii şi nu
am mai simţi nevoia să utilizăm diversegadget-uri".
Studentă, 22 de ani: „Stimulează starea de bine şi reduce
anxietatea".
Masterandă, 31 de ani: „Stare de bine, minte limpede şi
curată".
Studentă, 21 de ani: „Oferă prospeţime, vitalitate, te
înviorează, te binedispune".
Studentă, 23 de ani: „Ne relaxează, ne detaşează de
problem ele cotidiene".
Studentă, 22 de ani: „Pentru că nu mai suntem agitaţi şi ne
relaxează".
Studentă, 21 de ani: „Ne fa c e să reflectăm asupra lucrurilor;
ne desprindem din lumea digitală".
Studentă, 22 de ani: „Uităm de utilizarea unui terminal;
devenim mai sănătoşi, mai creativi".
Studentă, 21 de ani: „Relaxare, reabilitarea posturii vicioase
a corpului".
199
Adina-Brinduşa BAC1U
Masterandă, 40 de ani: „Poţi conştientiza că ai aceleaşi

împliniri şi fă ră să utilizezi telefon, laptop ..."
Masterandă, 35 de ani: „Aerul curat, mişcarea în natură
ajută la declanşarea endorfinelor".
Masterand, 43 de ani: „Natura = sănătate; sănătate = viaţă
mai lungă; viaţă mai lungă = mai mult timp pentru digital".
Putem concluziona că natura, legătura cu unele animale (de

ex. hipismul) ajută la deconectarea de la viaţa agitată şi de la
obligaţiile cotidiene, reduce sedentarismul şi/sau atracţia de
gadget-uri, contribuind la menţinerea sănătăţii fizice şi emoţionale.
La întrebarea: Care activităţi a r f i n ec esa r să se

d e sfă ş o a r e zilnic în natură?
Cele mai frecvente răspunsuri au fost: mersul pe jos, pe
bicicletă, alergatul prin parc, plimbările, jocurile, pescuitul,
exerciţiile fizice.
O studentă de 18 ani a răspuns: „Alergat, tabere de
cercetaşi, activităţi interactive, organizarea de evenimente
culturale ce pun la socoteală dorinţa de a-ţi petrece timpul liber,
sesiuni de voluntariat etc."
Dacă unele activităţi sunt mai greu de realizat zilnic, mulţi
dintre participanţi au sugerat că mersul pe jos cel puţin 30 de
minute spre serviciu, şcoală sau facultate şi înapoi se pot realiza,
chiar sunt indicate pentru menţinerea unei stări bune de sănătate.
Pentru a facilita parcurgerea lucrării la următoarele două
întrebări se vor prezenta rezultatele obţinute în urma
prelucrării cantitative, cu ajutorul SPSS 21.
200
La întrebarea: Câte ore consideraţi că trebuie petrecute

zilnic în natură în condiţiile vieţii actuale?
19,1% au răspuns că o oră este suficient, 49,8% au
considerat că sunt necesare 2-3 ore, 20% au apreciat că trebuie
petrecute în natură 4-6 ore zilnic, în timp ce 1,1% au răspuns că
mai puţin de o oră este suficient, iar 9,9% mai mult de 6 ore.
Se poate observa că cei mai mulţi dintre participanţii la
studiu au considerat că este necesară petrecerea a 2-3 ore zilnic
în mijlocul naturii, pentru a diminua stresul zilnic.
La întrebarea: Dacă sunteţi în mijlocul naturii (Ia

plimbare, jocuri sportive etc.) cât timp folosiţi telefonul mobil?
Dintre participanţii la studiu 53,2% au afirmat că folosesc
telefonul mobil aproximativ 60 de minute, 7% între 90-120 de
minute, 1,8% mai mult de două ore, iar 38,1% au declarat că nu
deschid telefonul mobil.
Analizând rezultatele de mai sus, se observă că cei mai
mulţi dintre subiecţi nu au reuşit să renunţe la utilizarea
telefonului mobil, chiar dacă au fost antrenaţi în activităţi în aer
liber, în mijlocul naturii.
Adicţia digitală, ca orice altă dependenţă este de multe ori
generată de lipsa de comunicare, generând la rândul ei
însingurare şi izolare. Principalul beneficiu al naturii în
combaterea acestui tip de dependenţă este acela că, prin
activităţile care se pot desfăşura în aer liber se asigură nevoia de
comunicare faţă în faţă cu cei din jur. Pe lângă interacţiunea cu
mediul şi socializarea cu cei din jur, natura contribuie la
diminuarea stresului, oferă un spaţiu mai vast pentru petrecerea
timpului liber, aerul curat şi mişcarea reprezentând beneficii
incontestabile în lupta împotriva adicţiilor, în general.
201
în cadrul campaniilor de prevenire a abuzului de alcool, de

tutun, de alte substanţe nocive sau de tehnologia digitală, elevii ,
şi studenţii trebuie să fie informaţi de importanţa desfăşurării
zilnice a unor activităţi în aer liber (plimbări, alergat sau
practicarea unui sport]. De asemenea, trebuie cultivată şi
dezvoltată educaţia ecologică a întregii noastre societăţi, în
cadrul unor programe de îmbunătăţire a calităţii mediului
înconjurător.
Dacă ne gândim că importanţa activităţilor în aer liber a
fost evidenţiată chiar de jocul PokemonGo, care practic i-a
determinat pe sute de mii de împătimiţi, de vârste diferite să
iasă din casă pentru a căuta personajele virtuale, cu atât mai
mult acţiunile de protecţie a mediului pot contribui la
schimbarea unei vieţi distruse de adicţia digitală" (Baciu, Robe,
2018, pp. 13-22/23-306).
6 Text preluat din volumul Natura-carte şi p ro fesor pentru toţi/ N ature-book

and teacher f o r everybody (ediţie bilingvă), coordonatori: Emilia Iancu, Adina
Baciu, Editura Bioedit, Ploieşti, 2018.
202
Concluzii
Copiii sunt, de cele mai multe ori, oglinda părinţilor. Ei

repetă ceea ce văd în casă. Pentru a fi un model sănătos pentru
copii, părinţii ar trebui să vorbească mai puţin la telefonul mobil Mact&l,
şi să utilizeze cât mai puţin tehnologia digitală în prezenţa
acestora, să fie permanent conectaţi la viaţa reală, să participe la
plimbări şi jocuri în natură, să iubească şi să protejeze natura, să
citească ziare, reviste, cărţi, să meargă la concerte, la expoziţii, să
practice un sport. Copiii trebuie învăţaţi să scrie cât mai mult de u
mână, să deseneze, să memoreze poezii pentru a-şi dezvolta
atenţia, creativitatea, memoria, concentrarea, pe de o parte, iar
pe de altă parte, să aibă timpul ocupat cu activităţi benefice
dezvoltării lor armonioase, nu cu un terminal, oricare a fi el.
Se impune sprijinirea tuturor unităţilor de învăţământ
care intenţionează să limiteze pregătirea elevilor cu ajutorul
Wfa
tehnologiei digitale şi încearcă să stimuleze atenţia, concen
trarea, memoria, gândirea, capacitatea elevilor de a fi creativi, de
a comunica în mod real cu grupul de egali. Este foarte important
ca aceste acţiuni să se armonizeze şi cu un program restrictiv
impus de părinţi. Cu toate acestea, atât timp cât nu va fi un tar
program naţional, pe scară largă de limitare a utilizării
Internetului în şcoli, în procesul de învăţământ, rezultatele vor fi
modeste.
Se ştie cât de greu se poate renunţa la un comportament
adictiv şi cât de importante sunt măsurile de prevenţie. Şi în
203
dependenţa digitală accentul trebuie pus pe prevenţie, nu pe

asistenţă. Fiind o dependenţă subtilă, nouă, de multe ori este
greu să fie recunoscută şi să se acţioneze la timp pentru stoparea
ei. Totuşi, dacă suntem atenţi la stilul de viaţă, dacă vom încerca
să înlocuim timpul dedicat unui gadget cu sport, grădinărit, citit,
prevenţia dependenţei digitale va fi posibilă şi nu va fi doar o
iluzie de neatins.
204
Conclusions
Children are, most of the time, the mirror of parents. They

repeat what they see in the house. To be a healthy role model for
children, parents should speak less on their cell phones and use
digital technology as little as possible in their presence, be
permanently connected to real life, participate in walks and
games in nature, love and protect nature, read newspapers,
magazines, books, go to concerts, exhibitions, play sports.
Children should be taught to write as much as possible by hand,
to draw, to memorize poems in order to develop their attention,
creativity, memory, concentration, on the one hand, and on the
other hand to have a busy time with activities beneficial to their
harmonious development, not with a terminal, whatever it is.
It is necessary to support all the educational units that try
to limit the preparation of the students with the help of the
digital technology and to stimulate the attention, the
concentration, the memory, the thinking, the capacities of the
students to be creative, to communicate really with the group of
equals. It is very important that these actions also align with the
restrictive program imposed by parents. However, as long as
there is no national program, on a large scale to limit the use of
the Internet in schools, the results will be modest in the
educational process.
It is known how hard it can be to give up addictive
behavior and how important preventive measures are. And in
205

Tema 10-03b

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tema 10-03b

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ADINA-BRÎNDUŞA BACIU

THE DIGITAL ADDICTION -

man. I think we need to understand that, first and foremost, we

Tehnologia digitală - faţa nevăzută

Dependenţa de tehnologia digitală este un fenomen

de multe ori cu decese sau cu răni grave. Nu putem nega

American Society for Addiction Medicine (ASAM)__şi

obicei, dopamină, substanţe opioid-like şi alţi neurotransmiţă-

1 Text preluat din volumul Natura-carte şi p rofesor pentru toţi/ Nature-book

Includerea participanţilor în studiu s-a realizat aleatoriu, pe

Această figură arată că vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani

In copilărie creierul este în proces de formare, iar timpul

Figura 1.2. Distribuţia lotului în funcţie de motivul

Se observă că cei mai multi copii (53,0%) au primit primul

Copiii, care altădată vorbeau rar la telefon, dar dialogau cu cei

Figurile prezentate (1.3-1.7) demonstrează că 74,5%

Figura prezentată arată că cei mai mulţi dintre respon­

Studiul realizat a arătat că programele de pe calculator cel

Efectele utilizării tehnologiei digitale

Aceste aspecte le-am observat şi mulţi dintre noi, dar

Figura 1.9. Distribuţia

Din figurile 1.9-1.15 reiese că 54,6% dintre subiecţi

Conform figurii prezentate, 86,0% dintre subiecţi nu au

Un procent de 81,1% dintre participanţi a afirmat că nu au

Sunt studii care au arătat că notele mai slabe se datorează

Figura 1.19. Distribuţia

Figurile 1.18-1.21 ne demonstrează că eşecurile şcolare

multe în faţa televizorului sau pe computer poate genera

zile, 24,6% doar la sfârşit de săptămână, iar 42,6% niciodată

Utilizarea excesivă a unui device în defavoarea orelor de

Figurile 1.33-1.39 arată că după ce utilizau mai mult timp

Figura 1.40. Distribuţia lotului în funcţie de frecvenţa

Figura 1.40 prezintă că 76,5% dintre respondent scriau de

Figura 1.41. Distribuţia lotului în funcţie de timpul

Un procent de 24,7% scriau de mână aproximativ o oră/zi,

Figura 1.42. Distribuţia lotului în funcţie de perioada

Figura 1.42 arată că 27,7% dintre subiecţi au citit ultima

Desigur, procentul de 5% pare mic, dar dacă ne gândim că ne

Figura 1.43. Distribuţia lotului în funcţie de perioada

Un procent de 36,8% a rezistat între 1-3 ore fără să

subiecţi prezentau greaţă, 0,1% vărsături, 9,8% nervozitate, 8,1%

Figura 1.44. Distribuţia lotului în funcţie de recunoaşterea

Figura 1.44 arată că 38,6% dintre participanţii la studiu se

Studentă, 19 ani: „Cred că sunt dependentă, deoarece m-am

Studentă, 19 ani: „Da, întrucât tehnologia digitală mă ajută

Studentă, 19 ani: „Da, din nevoia de a ţine legătura şi de a fi

Analizând aceste răspunsuri putem observa atât cauzele

bună informare asupra consecinţelor negative pe care le are

Figura 1.45. Distribuţia lotului în funcţie de recunoaşterea efectelor

Figura 1.45 arată că 48,9% dintre respondenţi apreciau că

26,6% că nu a influenţat, iar 25,5% nu ştiau dacă le-a fost sau nu

In continuare vor fi prezentate câteva dintre răspunsurile

Studentă, 21 de ani: „în primul rând mi-a afectat vederea şi

Studentă, 18 ani: „Am început să am problem e cu vederea la

Studentă, 21 de ani: „Nu am permis o dependenţă şi să îmi

Figura 1.46. Distribuţia lotului în funcţie de aprecierea

Cei mai mulţi dintre subiecţi (80,7%] au afirmat că

Studentă, 19 ani: „Dependenţa de droguri, deoarece duce la

Studentă, 49 de ani: „Adicţia de droguri - pentru persoanele

Studentă, 19 ani: „Dependenţa de doguri poate pune în

Studentă, 19 ani: „Cea mai periculoasă din perspectiva

Studentă, 22 de ani: „Dependenţa de droguri are mai multe

Aceste răspunsuri conduc ia mai multe concluzii. Pe de o

de recuperare. La aceasta contribuie şi necesitatea utilizării

Figura prezentată arată că cei mai mulţi dintre respon