Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CECCAR
REZUMAT
În prezent, comerțul electronic câștigă din ce în ce mai mult teren, în detrimentul celui
tradițional. Tot mai mulți români își fac cumpărăturile în mediul online. Ca profesioniști
contabili, este foarte important să fim pregătiți în acest domeniu, să cunoaștem care sunt
condițiile pentru a funcționa în legalitate în acest sector de activitate și care este regimul
contabil și fiscal, astfel încât să facem față tuturor provocărilor.
Termeni-cheie: comerț electronic, pagină web, GDPR, magazin online, magazin offline
Aspecte generale
Comerțul electronic este procesul de cumpărare, vânzare sau schimb de produse, servicii ori
informații prin intermediul rețelelor de calculatoare.
Astfel, comerțul electronic a câștigat din ce în ce mai mult teren, în detrimentul celui tradițional,
datorită avantajelor sale atât din poziția de vânzător, cât și din cea de client.
Din poziția vânzătorului există o serie de avantaje ale comerțului electronic, cum ar fi:
creșterea vânzărilor, deoarece consumatorii au acces în orice moment și din orice colț al
lumii la magazinul online;
afacerea se poate extinde în toată lumea;
metodele de plată sunt simple și rapide;
investiția este minimă, iar costurile sunt mult mai reduse decât cele ale magazinelor
tradiționale, în care trebuie plătite chirii, salarii și efectuate diverse alte cheltuieli. La
magazinele online costurile sunt doar pentru domeniu și găzduire. Ca în orice afacere,
pentru promovare se poate apela la specialiști în marketing și vânzări;
creșterea bazei de date a clienților, site-ul putând fi accesat de potențiali consumatori din
întreaga lume.
Pentru a funcționa în legalitate, orice magazin online trebuie să îndeplinească cel puțin
următoarele condiții:
Potrivit art. 74 alin. (5) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, dacă societatea deține o pagină de internet proprie, pe aceasta vor fi
publicate informații precum: denumirea entității, forma juridică, sediul social, numărul din
registrul comerțului și codul unic de înregistrare. Pentru societățile cu răspundere limitată se
specifică și capitalul social, iar pentru cele pe acțiuni sau în comandită pe acțiuni se menționează
capitalul social subscris și cel vărsat.
Conform art. 5 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată, cu modificările
ulterioare, furnizorul de servicii are obligația de a pune la dispoziție destinatarilor și autorităților
publice mijloace care să permită accesul facil, direct, permanent și gratuit la informații cu privire
la:
Potrivit art. 1 lit. a) din Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități
de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, republicată, constituie activități de producție,
comerț sau prestări de servicii ilicite și atrag răspunderea contravențională sau penală, după caz,
efectuarea de astfel de activități fără îndeplinirea condițiilor stabilite prin lege.
Conform art. 3 din aceeași lege, bunurile care au servit sau au fost destinate să servească la
săvârșirea unor astfel de fapte, dacă sunt ale contravenientului, precum și sumele de bani și
bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă.
Conform art. 2 din Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor
nr. 72/2010 privind unele măsuri de informare a consumatorilor, cu modificările și completările
ulterioare, toți operatorii economici care administrează site-uri de vânzări, preluare de comenzi
online și/sau publicitate la produse și/sau servicii, la serviciile turistice, de comercializare de
pachete de servicii turistice sau bilete de avion, inclusiv comerț electronic, sunt obligați să
prezinte pe prima pagina a site-ului un link vizibil către adresa oficială de web a Autorității
Naționale pentru Protecția Consumatorilor, www.anpc.gov.ro.
✔ Să respecte GDPR
Datele cu caracter personal pot fi prelucrate conform art. 6 din GDPR. Astfel, prelucrarea este
legală numai dacă și în măsura în care se aplică cel puțin una dintre următoarele condiții:
1. persoana vizată și-a dat consimțământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter
personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
2. prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este
parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui
contract;
3. prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligații legale ce îi revine
operatorului;
4. prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale
altei persoane fizice;
5. prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public
sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul;
6. prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o
parte terță, cu excepția cazului în care prevalează interesele sau drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal,
în special atunci când persoana vizată este un copil.
Riscurile încălcării GDPR sunt mari, putându-se ajunge la amenzi de până la 4% din cifra de
afaceri anuală corespunzătoare exercițiului financiar anterior sau 20 milioane euro (oricare dintre
acestea este mai mare).
Potrivit art. 62 din Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea
datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii,
cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor
educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date, în cazul constatării
încălcării prevederilor legii de către operator sau, după caz, de persoana împuternicită de acesta,
autoritatea de supraveghere încheie un proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției
prin care se aplică sancțiunea avertismentului, la care anexează un plan de remediere. Termenul
de remediere se stabilește în funcție de riscurile asociate prelucrării, precum și de demersurile
necesare pentru asigurarea conformității sale. În 10 zile de la data expirării acestui termen,
autoritatea de supraveghere poate să reia controlul.
În cazul în care operatorul sau, după caz, persoana împuternicită de acesta constată că nu poate
îndeplini în termenul stabilit, din motive întemeiate, o parte din măsurile dispuse prin planul de
remediere, el/ea notifică autoritatea de supraveghere cu privire la acest aspect cu cel puțin 10 zile
înainte de expirarea termenului, putând solicita totodată prelungirea termenului inițial.
Autoritatea de supraveghere analizează solicitarea de prelungire a termenului și îi comunică
răspunsul acestuia/acesteia, în termen de șapte zile de la primirea cererii. Dacă această autoritate
consideră justificată cererea, ea poate prelungi termenul de remediere cu până la 30 de zile. În
caz contrar, poate să reia controlul.
Această activitate – după cum este definită de codul CAEN aferent – este clasificată ca fiind de
comerț cu amănuntul. Astfel, monografia contabilă este cea specifică acestui tip de comerț, în
cadrul căruia pentru evidența mărfurilor se utilizează metoda global-valorică la preț de vânzare.
TVA neexigibilă = (cost de achiziție + adaos comercial) x 19% = (10.000 lei + 2.000 lei) x 19%
= 2.280 lei
% 4.280 lei
378 2.000 lei
371 „Diferențe de preț
4.280 lei =
„Mărfuri” la mărfuri”
4428 2.280 lei
„TVA neexigibilă”
De regulă, transportul este efectuat prin curier sau poștă, acesta fiind suportat de client sau de
furnizor, în funcție de valoarea comenzii.
– Vânzarea de mărfuri în sumă de 12.000 lei plus TVA 19%, pe baza facturii emise, care
cuprinde și valoarea transportului, de 100 lei plus TVA 19% (doar dacă acesta este în sarcina
cumpărătorului):
%
14.399 lei
707
12.000 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
4111
14.399 lei = 708
„Clienți” / analitic A 100 lei
„Venituri din
activități diverse”
4427
2.299 lei
„TVA colectată”
– Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute:
14.280 lei % = 371 14.280 lei
607
10.000 lei „Cheltuieli privind
mărfurile”
2.000 lei 378
„Mărfuri”
„Diferențe de preț
la mărfuri”
2.280 lei 4428
„TVA neexigibilă”
– Dacă plata se face cu cardul de către client, avem doar înregistrarea contabilă:
5121
4111
14.399 lei „Conturi la bănci = 14.399 lei
„Clienți”
în lei”
Din punct de vedere fiscal, magazinele online se aseamănă cu cele fizice, urmând aceleași reguli
de taxare. Cele mai comune spețe fiscale întâlnite în cazul magazinelor online sunt legate de taxa
pe valoarea adăugată.
Potrivit art. 310 din Codul fiscal, persoana impozabilă stabilită în România a cărei cifră de
afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 300.000 lei (88.500 euro x
cursul de schimb comunicat de BNR la data aderării) poate aplica scutirea de taxă. Astfel,
societățile neplătitoare de TVA care desfășoară tranzacții pe teritoriul țării includ eventuala taxă
primită pe facturile de la furnizori în costul general al produselor sau serviciilor primite.
Vânzările interne sunt facturate fără TVA de societățile neplătitoare. Prin urmare, aceste tipuri de
tranzacții nu generează obligații fiscale din partea societăților respective.
Deducerea taxei din tranzacțiile interne pentru mărfurile achiziționate spre revânzare sau pentru
serviciile conexe cumpărate se realizează prin primirea facturii fiscale de la furnizor, la care se
anexează documentele justificative suplimentare, cum ar fi avizul de însoțire a mărfii în cazul
bunurilor sau procesul-verbal de prestare în cazul serviciilor.
Vânzarea produselor pe teritoriul României impune aplicarea TVA în cotă de 19%, 9% (alimente
și medicamente) sau 5% (cărți, reviste, alte publicații etc.), în funcție de tipul produsului vândut.
În cazul acestor magazine se pot întâlni operațiuni neimpozabile sau impozabile, în funcție de
anumite reguli, plafoane ori opțiuni.
a) Operațiuni neimpozabile
Potrivit art. 268 alin. (4) din Codul fiscal, nu sunt considerate operațiuni impozabile în România
achizițiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiții:
sunt făcute de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări
de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică neimpozabilă;
valoarea totală a acestor achiziții nu depășește pe parcursul anului calendaristic curent sau
nu a depășit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, calculat la
cursul de schimb valutar comunicat de BNR la data aderării și rotunjit la cifra miilor,
respectiv 34.000 lei.
Locul achiziției este în statul membru al furnizorului, unde este și taxabilă, iar furnizorul emite
factura cu TVA din statul său. Deci cumpărătorul plătește oricum TVA – cea din statul
furnizorului său –, însă în țara noastră acesta nu are nicio obligație declarativă sau de plată față
de autoritățile fiscale române referitoare la achiziție. În costul mărfurilor achiziționate se
înregistrează întreaga valoare a facturii, inclusiv TVA.
Dacă în Uniunea Europeană cotele de TVA sunt mai mici decât cele din România, se recomandă
plata taxei în UE, pe factura furnizorului, fără să mai existe obligații declarative și de plată către
autoritățile române (până la plafonul de 10.000 euro anual).
În cazul în care în Uniunea Europeană cotele de TVA sunt mai mari decât cele din țara noastră,
se recomandă înregistrarea specială în scopuri de TVA. Astfel, plata taxei se realizează în
România, în cote mai mici, deținătorul magazinului online asumându-și obligațiile declarative
lunare.
c) Operațiuni impozabile
Potrivit art. 293 din Codul fiscal, magazinele online plătitoare de TVA sunt scutite de la plata
efectivă a taxei pe valoarea adăugată pentru achizițiile de bunuri din statele membre ale UE.
Pentru ca o achiziție să fie considerată intracomunitară trebuie făcută dovada transportului
bunurilor de la furnizorul stabilit într-un stat al Uniunii Europene către magazinul online cu
sediul în România.
Din punct de vedere fiscal, procedeul de scutire se realizează prin taxare inversă și se declară în
formularul 300 „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. De asemenea, achiziția este declarată și
în formularul 390.
În cazul acestor magazine, potrivit art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, livrările intracomunitare de
bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de
TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt stat membru, sunt scutite de taxă.
Pentru scutire trebuie să se facă dovada transportului din România către adresa dintr-un stat
membru al UE la care se regăsește clientul.
Îndeplinirea celor două condiții impune ca magazinul online să factureze produsele vândute cu
TVA zero, menționând pe factură „taxare inversă”.
Dacă nu pot fi îndeplinite aceste condiții, magazinul online tratează tranzacția ca fiind pe
teritoriul țării și facturează produsele vândute cu TVA.
Conform art. 47 din Codul fiscal, începând cu 2018, o companie este considerată
microîntreprindere dacă pe parcursul unui an nu obține venituri mai mari decât echivalentul în lei
a 1.000.000 euro. Depășirea acestui plafon presupune aplicarea sistemului de impozitare a
profitului. Prin excepție, microîntreprinderile care au subscris un capital social de cel puțin
45.000 lei și au cel puțin doi salariați pot opta, o singură dată, să aplice prevederile titlului II –
Impozitul pe profit din Codul fiscal începând cu trimestrul în care aceste condiții sunt îndeplinite
cumulativ, opțiunea fiind definitivă.
Impozitul pe profit aplicat în cazul magazinelor online se stabilește prin calculul profitului
impozabil, acesta fiind determinat prin scăderea tuturor cheltuielilor din totalul veniturilor și
taxarea lui cu cota unică de 16%.
BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție,
comerț sau prestări de servicii ilicite, republicată în Monitorul Oficial nr. 291/05.05.2009.
2. Legea societăților nr. 31/1990, republicată în Monitorul Oficial nr. 1.066/17.11.2004, cu
modificările și completările ulterioare.
3. Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, republicată în Monitorul Oficial nr.
959/29.11.2006, cu modificările ulterioare.
4. Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.
688/10.09.2015, cu modificările și completările ulterioare.
5. Legea nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu
caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii,
cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor,
măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date,
publicată în Monitorul Oficial nr. 13/07.01.2019.
6. Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor nr. 72/2010
privind unele măsuri de informare a consumatorilor, publicat în Monitorul Oficial nr.
164/15.03.2010, cu modificările și completările ulterioare.
7. Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor
contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale
consolidate, publicat în Monitorul Oficial nr. 963/30.12.2014, cu modificările și
completările ulterioare.
8. Ordinul ministrului finanțelor publice 2.634/2015 privind documentele financiar-
contabile, publicat în Monitorul Oficial nr. 910 bis/09.12.2015.
9. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici
de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată în Monitorul Oficial nr.
75/21.01.2005, cu modificările și completările ulterioare.
10. Regulamentul (UE) nr. 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27
aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu
caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei
95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial
nr. L 119/04.05.2016.
11. www.zf.ro/business-hi-tech/conferinta-competitivitatea-in-noua-era-digitala-oportunitati-
si-provocari-o-pondere-mai-mare-a-comertului-electronic-ar-genera-preturi-mai-mici-si-
in-retailul-traditional-18089393