ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

SC PROD SA BUZĂU
Analiza diagnosticelor întreprinderii

Avasiloaie Andreea
Erimia Bianca - Elena

2016

1
CUPRINS
A. PREZENTAREA GENERALĂ A AGENTULUI ECONOMIC
1. Misiune şi valori ......................................................................................................5
2. Istoric .......................................................................................................................6

B. DIAGNOSTIC
1. Diagnosticul juridic
1.1. Cadrul juridic al societăţii. Evoluția acționariatului ..................................7
1.2. Certificări ....................................................................................................9
1.3. Analiza swot – Juridic .................................................................................9

2. Diagnosticul comercial
2.1. Produse .....................................................................................................11
2.2. Clienţi .......................................................................................................21
2.3. Furnizori ...................................................................................................22
2.4. Distribuţie .................................................................................................24
2.5. Analiza swot – Comercial .........................................................................26

3. Diagnosticul resurselor umane şi diagnosticul mediului

3.1. Analiza dimensiunii și structurii potențialului uman ...............................28
3.2. Analiza nivelului de salarizare .................................................................29
3.3. Analiza swot – Resurse umane .................................................................30
3.4. Diagnosticul mediului ..............................................................................31

4. Diagnosticul tehnologic
4.1. Obiect de activitate ..................................................................................32
4.2. Capacitățile de producție și comerciale ..................................................33
4.3. Utilajele ...................................................................................................33
4.4. Politica de amortizare ..............................................................................33
4.5. Analiza swot – Tehnologic ......................................................................34

5. Diagnosticul financiar
5.1. Analiza poziţiei financiare ........................................................................34
5.2. Analiza performanţei financiare ..........................................................39
5.3. Analiza rentabilităţii şi a riscului companiei S.C. BOROMIR PROD
S.A. ..................................................................................................................................43
5.4. Analiza swot – Financiar .....................................................................50

Analiza swot totală (juridic, comercial, resurse umane, tehnologic,

financiar) ......................................................................................................................................
......51
6. Bibliografie.........................................

2
 SC BOROMIR SA

PREZENTAREA GENERALĂ A AGENTULUI ECONOMIC

Denumire: SC Boromir Prod SA Buzău;

Sediul: Judeţul Buăau, Localitatea Buzău, Strada Şantierului, Numărul 37;
Forma juridică : societate pe acţiuni;
Codul fiscal : RO1145077;
Numărul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului : J10/184/1991;
Data înfiinţării: în anul 1991, pe baza H.G. nr. 1353/1990, prin preluarea integrală a
patrimoniului IMP Buzău sub denumirea SC Spicul SA Buzău;
Durata de funcţionare : nelimitată;
Pagina de internet : www.boromir.ro;
Date de contact : telefon : 0238446705, fax : 0238436646;
Adresa de e-mail : secretariat.buzau@boromir.ro;

SC BOROMIR PROD SA BUZĂU, a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni

în baza legii 15/1990 prin preluarea activului şi pasivului fostei Întreprinderi de Morărit şi
Panificaţie Buzău. Înfiinţarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL
SA Buzau) s-a facut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabileşte şi statutul
iniţial al societăţii. La data de 11.06.2002, prin actul adiţional nr. 2241 s-a modificat
denumirea societăţii în SC BOROMIR PROD SA.
Compania BOROMIR a luat naştere datorită necesităţii pe piaţă românească de
morărit şi panificaţie a unei game variate de produse care să respecte tradiţia, dar totuşi să
aducă şi o perspectivă modernă asupra acestui sector de activitate, iar compania analizată vine
exact în întâmpinarea nevoilor consumatorilor.

1. Misiune şi valori
Calitatea şi profesionalismul sunt primele 2 atribute ce caracterizează produsele şi
serviciile oferite de Boromir, acestea reflectându-se în grijă pentru clienţii săi şi atenţia la

3
nevoile lor, compania făcându-şi din satisfacerea acestora un ţel. Se doreşte răspunderea pe
deplin la toate exigenţele şi dorinţele consumatorilor.

2. Istoric
Grupul Boromir este unul dintre principalele companii care activează pe piaţă de
morărit şi panificaţie din România. Aceasta a luat fiinţă în anul 1994, când Constantin
Boromirz a decis să-şi înceapă propria afacere, după ce a profesat o scurtă perioada de timp ca
inginer în domeniul construcţiilor de maşini, avându-i alături pe fratele său (Gheorghe
Boromiz) şi cumnatul său (George Frintu). Morăritul era deja o tradiţie în familie, care
ajunsese deja la a patra generaţie cu activităţi în această arie, aşa că în acest an se constituie
societatea comercială S.C. BOROMIR IND Rm. Vâlcea. Obiectul principal de activitate îl
constituie achiziţia, prelucrarea cerealelor, precum şi valorificarea superioară a făinurilor prin
secţiile proprii de panificaţie şi patiserie. În 1995, Boromiz a cumpărat o brutărie de la un om
de afaceri turc, segment pe care s-a extins ulterior. În 1997, compania a ajuns la un profit de
un milion de dolari, după ce contractase multe credite pentru investiţii. Din 1998, firma s-a
extins prin achiziţii de pachete de acţiuni în firme cu activităţi similare : în 1998 a preluat
Moara Cibin din Sibiu la care a devenit actionar majoritar în 2001, între 1999 şi 2002
Comcereal Vâlcea, şi Comcereal Sibiu- pentru activitatea de achiziţie, păstrare şi valorificare
a cerealelor, în 2000 Boromir Prod Buzău, extinzându-şi activitatea pentru a putea realiza
întreagă gama de morărit şi panificaţie. Grupul Boromir îşi mai desfăşoară activitatea şi în
punctele de lucru din oraşele Deva, Hunedoara, Iaşi şi Slobozia.
Boromir Prod SA face parte din grupul Boromir, elementul cheie al grupului fiind SC
Boromir Ind SRL Râmnicu Vâlcea, care controlează în mod direct şi indirect 9 societăţi
comerciale dintre care 7 societăţi pe acţiuni şi 2 societăţi cu răspundere limitată. SC Boromir
Ind SRL Ramicu Vâlcea este controlat în proporţie de 39% de familia Boromiz Constantin şi
Mariana. Societăţile pe acţiuni din cadrul grupului Boromir desfăşoară activităţi care cuprind
întreagă industrie de morărit şi panificaţie şi anume: activitatea de morărit desfăşurată de SC
Boromir Ind SRL Ramicu Vâlcea, SC Moară Cibin SA Sibiu şi SC Boromir Prod SA Buzău;
activităţile de depozitare şi comerţul cu cereale, seminţe şi furaje desfăşurate de SC
Comcereal SA Vâlcea, SC Comcereal SA Sibiu; fabricarea amidonului şi a produselor din
amidon, activitate desfăşurată de SC Amylon SA Sibiu fabricarea produselor de panificaţie şi
de patiserie realizate de către SC Boromir Med SA Mediaş, SC Boromir Pan SA Buzău şi SC
Boromir Prod SA Buzău. Cele două societăţi cu răspundere limitată din cadrul grupului
Boromir, SC Eurostar Invest SRL Buzău şi SC Hard Wood SRL Râmnicu Vâlcea, desfăşoară

4
activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, respectiv, fabricarea de furnire şi
panouri de lemn.
Societatea dispune de o reţea de magazine specializate "Boromir Pan Café" (magazine
cu suprafeţe cuprinse între 50 şi 150 mp), acestea constituind un proiect lansat în aprilie 2008,
bazat pe re-branduirea tradiţionalelor brutării Boromir existente în oraşul Rm. Vâlcea încă din
anul 1996. În municipiile Buzău şi Râmnicu Sărat îşi desfăşoară activitatea o reţea proprie de
desfacere de 20 de magazine, din care 16 sunt situate în municipiul Buzău iar patru în oraşul
Râmnicu Sărat.Pe lângă acestea, Boromir mai deţine trei benzinării în Râmnicu Vâlcea şi
fabrică de cherestea Hardwood .
Cifra de afaceri a înregistrat o valoare de 92,635,053 RON în anul 2015, înregistrând
venituri totale de 97,166,703 RON şi cheltuieli totale de 96,299,259 RON, rezultând un profit
net de 4,981,648 RON.
Creşterea cifrei de afaceri cu 20,6 milioane de lei la 30 iunie 2015, faţă de 30 iunie
2014, a fost influenţată de creşterea veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 19,8 milioane de
lei, respectiv 150% (veniturile aferente programului guvernamental finalizat la nivelul lunilor
ianuarie şi februarie 2015 a avut o influenţă semnificativă asupra acestui indicator) şi de
scăderea veniturilor din vânzarea produselor finite, cu 2,6 milioane de lei. 

DIAGNOSTIC

1. Diagnosticul juridic
1.1. Cadrul juridic al societății. Evoluția acționariatului
SC BOROMIR PROD SA BUZĂU a fost înființată că societate comercială pe acțiuni
în baza legii 15/1990 prin preluarea activului si pasivului fostei Intreprinderi de Morărit și
Panificație Buzău. Înființarea SC BOROMIR PROD SA Buzău (sub denumirea SC SPICUL
SA Buzău) s-a făcut prin Hot. Guvern nr. 1353/1990, act normativ care stabilește si statutul
inițial al societății.
Societatea BOROMIR PROD SA BUZAU este organizată ca societate pe acțiuni cu
capital integral privat, fiind cotată la Bursa de Valori București începând cu data de
15.01.1997. Acțiunile sunt tranzacționate la Categoria a II-a a Bursei de Valori București,
sunt nominative, emise în formă dematerializată și evidențiate în registrul acționarilor ținut de
S.C DEPOZITARUL CENTRAL S.A, București. Valoarea nominală a acțiunilor este de 0,1

5
RON/acțiune, iar numărul acțiunilor emise de societate este de 233.063.738, însumând
23.306.373,80 RON.Compania prezintă următoarea structură a acţionariatului, conform
datelor afișate pe site-ul Bursei de valori Bucureşti. Aceste date sunt înregistrate la data de
31.10.2015:

Structura acționariatului în anul 2015

Tabel 1.
Acționari Acțiuni Procent
SC BOROMIR IND SRL 157.984.908 67,7861%
loc. RAMNICU VALCEA
jud. VILCEA

alti actionari / others 75.078.830 32,2138%

233.063.738 100 %
Total
Sursa: http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=5

SC Boromir Ind SRL Ramnicu Vâlcea deține 157.984.908 acțiuni reprezentând

67,7861% din capitalul social al SC Boromir prod SA Buzău. Având în vedere că societatea
BOROMIR IND deține peste 50% din capitalul social BOROMIR PROD, asta înseamnă că
acestui acționar îi revine puterea de decizie în ceea ce privește măsurile strategice, atunci
când intervin probleme sau când sunt necesare anumite modificări în cadrul companiei.
SC Boromir Ind SRL, persoană juridică română, cu sediul social în loc Râmnicu
Vâlcea, strada Târgului, nr. 2, CUI 6334476, înregistrată la ORC sub nr. J38/1136/1994, este
reprezentată legal de D-ul Boromiz Constantin în calitate de Director General. Obiectul de
activitate al SC Boromir Ind SRL este „Fabricarea produselor de morărit” cod CAEN 1061.
SC Boromir Ind SRL are un capital social subscris si vărsat de 709.500 lei împărțit în 70.950
de parți sociale, fiecare cu o valoare nominală de 10 lei. Capitalul social este deținut de
următorii asociați astfel: Boromiz Constantin cu o deținere de 25.542 părți sociale
reprezentând 36% din capitalul social, Boromiz Gheorghe cu o deținere de 7.805 părți sociale
reprezentând 11,0007% din capitalul social, Frintu George cu o deținere de 11.352 părți
sociale reprezentând 16% din capitalul social, Ureche Mircea cu o deținere de 24.123 părți
sociale reprezentând 34% din capitalul social, Boromir Mariana cu o deținere de 2.128 părți
sociale reprezentând 2,9993 % din capitalul social.
1.2. Certificări

6
 Societatea respectă toate prevederile codului muncii, toţi angajaţii având carte de
muncă şi lucrând 8 ore/zi. De asemenea, societatea îşi desfasoară activitatea în conformitate şi
cu normele codului fiscal, plătindu-şi toate datoriile fata de bugetul statului. În ceea ce
priveşte dreptul mediului, societatea nu figurează pe lista celor care s-au confruntat cu astfel
de probleme, neavând vreun litigiu privind încălcarea normelor de protecţie a mediului.
Satisfacţie şi siguranţă în alimentaţie prin: tehnologia folosită, condiţiile de prelucrare
a materiilor prime şi finite, condiţiile de muncă şi calitatea serviciilor. Acestea sunt asigurate
prin cele trei certificări în Sistemul de Management în Siguranța Alimentelor, Sistemul de
Management al Mediului şi Sistemul de Management al Sănătăţii şi Securității Ocupaționale.
 Sistem de Management al Siguranței Alimentelor conform ISO 22000/2005, certificat nr.
AJAEU /08/10984
Scopul certificării:
1. Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza
 Sistem de Management al Mediului conform ISO 14001/2004, certificat nr. AJAEU
/09/90341.
Scopul certificării:
1. Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare şi nealimentare.
 Sistem de Management al Sănătăţii şi Securității Ocupaționale conform OHSAS 18001/2007,
certificat nr. AJAEU /09/90342.
Scopul certificării:
1. Producție şi vânzare produse de morărit, panificație, cofetărie-patiserie şi pizza;
2. Vânzare produse petroliere;
3. Comercializare produse alimentare şi nealimentare.

1.3. Analiza swot – Juridic

Strenghts
- stabilitatea afacerii (Societatea BOROMIR PROD SA Buzău , sub denumirea SC SPICUL
SA Buzău, a fost înfiinţată în anul 1994);
- societatea a fost cotată la Bursa de Valori Bucureşti într-un timp relativ scurt, la 4 ani după
înfiinţare;
- activităţile s-au desfăşurat în limitele cadrului legal în domeniu, fără nicio abatere
sancţionabilă;

7
- profesionalism şi instruirea permanentă a angajaţilor săi.
Weaknesses
- capacitate limitată de producţie, atenţia fiind canalizată pe produsele de panificaţie de uz
frecvent; 
- sancţiuni considerabile în cazul încălcării dreptului muncii. 
Opportunities
-regim TVA de 9% pentru pâine şi specialităţile din panificaţie; 
- efectul scăderii TVA a avut ca urmare creşterea comenzilor la pâine, lucru
ce implică încasări mai mari pentru societate; 
- alinierea la standardele europene, prin obţinerea certificărilor obţinute de-a lungul timpului,
precum şi posibilitatea măririi portofoliului prin obţinerea altora noi. 
Threats
- acţionariat disproporţionat (BOROMIR IND deţine peste 50% din capitalul social
BOROMIR PROD), lucru ce poate cauza probleme în stabilirea şi implementarea unor
strategii decreştere; 
- posibila creştere a taxelor şi impozitelor prevăzute de Codul Fiscal odată cu schimbarea
puterii politice. 

2. Diagnosticul comercial
Diagnosticul comercial al unei întreprinderi evidenţiază piaţa de desfacere a
produselor companiei, clienţii, furnizorii cei mai importanţi necesari pentru buna funcţionare
a pieţei de aprovizionare şi nu în ultimul rând, poziţia pe piaţă a întreprinderii şi principalii
competitori.

2.1. Produse
Societatea realizează o gamă foarte variată de produse de patiserie, panificaţie şi
cofetărie, printre acestea fiind:

2.1.1. Cozonaci de sărbători

Cozonac tradiţional Cozonac cu cremă de portocale şi ciocolată

8
 Cozonac cu cremă de ciocolată Cozonac cu nucă şi cacao

Cozonac cu nucă şi stafide Cozonac cu cremă de nuci

Prestige cu ciocolată Prestige cu nucă şi cireşe

Cozonac cu ananas, coacăze şi cireşe Panettone cu ciocolată

9
 Panettone cu tiramisu Panettone cu stafide şi portocale

2.1.2. Cozonaci de Paşte

Pască cu brânză şi stafide Pască cu ciocolată

10
 Pască cu tiramisu Pască cu lămâie

Principalele materii prime folosite pentru fabricarea cozonacilor sunt: făină albă de
grâu, apă, zahăr, drojdie, miez de nucă, pesmet, albuş de ou, apă, fructe confiate (în funcţie de
fiecare tip de cozonac), stafide, grăsimi vegetale, sirop de zahăr invertit (glucoză şi fructoză),
cacao, alcool etilic, lapte praf degresat, emulgatori, sare iodată şi arome. Toate produsele
conţin gluten.

2.1.3. Croissante

11
Croissant cu cremă de ciocolată şi vanilie Croissant cu cremă de ciocolată şi lapte-
frişcă

Croissant cu cremă de vanilie şi caise Croissant cu ciocolată şi rom

Croissant cu cacao Croissant cu cremă de vin spumant

Croissant cu cremă de lapte Croissant cu cremă de caise

12
2.1.4. Piccolina

Piccolina cu vanilie Piccolina cu cacao Piccolina cu caise

2.1.5. Tortina

Tortina cu ciocolată Tortina cu caise Tortina cu cremă de lapte

2.1.6. Cornuleţe

Cornuleţe cu mere Cornuleţe cu caise Cornuleţe cu prune

13
 Cornuleţe cu nucă si gem Cornuleţe cu rahat

Cornuleţe cu umplutură de portocale Cornuleţe cu umplutură de smochine

2.1.7. Covrigei buzoieni

 Covrigei cu sare
 Covrigei cu tărâţe de grâu
 Covrigei cu ceapă
 Covrigei cu mac
 Covrigei cu roşii şi busuioc

14
 Covrigei cu rozmarin
 Covrigei cu ulei de măsline
 Covrigei cu usturoi
 Covrigi de Buzău
 Covrigi cu tărâţe
2.1.8. Saleuri
 Saleuri cu caşcaval şi chimen
 Saleuri cu caşcaval şi susan
2.1.9. Fabrica de amandine
 Amandină cu ciocolată
 Amandină cu lapte
 Tort cu nuci
 Tort Mokacino
 Tort Tiramisu
 Tort Orange
 Cremsnit Napoleon
 Gogoaşă cu umplutură de căpşuni 
 Gogoaşă cu umplutură de caise 
 Gogoaşă cu umplutură de fructe de pădure
 Ştrudel foietaj cu umplutură de prune 
 Ştrudel foietaj cu umplutură de portocale 
 Ştrudel foietaj cu umplutură de mere

2.1.10. Panificaţie

 Pâine: Albă, secară, neagră, semialbă, acloridă, graham, de casă ( 1 kg )

 Pâinici: Albe, graham, simple, cu susan
 Baghete: Simple, cu susan, cu brânză, tradiţionale

 Pâini speciale: Lipii mexicane, pâinică cu scorţişoară, lipii cu brânză şi ceapă, lipii cu
măsline, pâine floare, pâine împletită, pâine cu secară, pâine cu ovăz

15
 Pâine ambalată: Albă, neagră, semialbă, pâine de secară în formă, graham, baghete, matinal
alb, matinal graham, baghete simple şi cu susan
 Pâine tradiţională: Japoneze, colaci nunţi, colaci

2.1.11. Paste făinoase

 Macaroane Giani
 Spaghete Giani
 Paste scurte Giani cavatappi
 Paste scurte Giani cornetti rigati
 Paste scurte Giani filini
 Paste scurte Giani fusili
 Paste scurte Giani spirale
 Paste scurte Giani tagliatelle
 Tăiţei de casă cu ou
 Spaghete Boromir
 Paste scurte Boromir melci
 Paste scurte Boromir spirale
 Paste scurte Boromir braduti

2.1.12. Pişcoturi
Blat de tort cu cacao Blat de tort simplu

Foi cremşnit Pişcoturi simple

16
 Pişcoturi cu cacao

2.1.13. Morărit

Făină industrială
 Făină albă 550 sac 50 kg
 Făină albă 650 sac 50 kg
 Făină albă 000 sac 50 kg
Făină retail
 Făină Albă 650 1 kg
 Făină Albă 480 pentru Prajituri 1 kg
 Făină alba superioara pentru cozonaci 1 kg
 Făină de secară 1 kg
 Făină neagră de grâu 1 kg
 Făină de pizza 5 kg
 Griş de grâu 1 kg

17
 Mălai superior 1 kg
 Mălai extra 1 kg
 Pesmet 500 g

2.2. Clienţi
Datorită bunei calităţi a produselor Boromir şi a încrederii oferite de-a lungul timpului,
principalii clienţi (în funcţie de activitatea desfăşurată) sunt:

Clienţii produselor de morărit

Tabel 2.1
SC Can Serv
SC SAN Pauli Com
SC Cuptorul de Aur
SC Melisa PROD
SC Comfruct
SC Madexport
SC Superpan LUX
Sursa: Prelucrare proprie

Clienţii produselor de panificaţie

Tabel 2.2
SC Rewe Romania
SC Luxor
SC Agricola International
SC Gemar Com
Sursa: Prelucrare proprie

2.3 Furnizori

Pentru a răspunde unor standarde ridicate de calitate a produselor, departamentele de

aprovizionare colaborează cu o serie de distribuitori şi furnizori pentru a asigura necesarul de
materii prime, echipamente, ambalaje etc.

Se observă că Boromir are un sector de activitate foarte dezvoltat, având sucursale în

diferite zone ale României (Buzău, Sibiu, Constanţa, RM. Vâlcea, Iaşi şi Hunedoara). Astfel,

18
 societatea colaborează cu o serie de furnizori prezentaţi în tabelele de mai jos, în funcţie de
activitate. Aceştia asigură o bună realizare a activităţii firmei şi onorează la timp toate
contractele încheiate.

„Evaluarea furnizorilor se face conform procedurilor stabilite prin sistemul de

management al calităţii SRN/ISO/2000 (formular de evaluare cu punctaj maxim 20 de puncte,
admis 15 puncte). Se evaluează calitate, modalităţi şi termene de plată, preţuri, impact asupra
mediului, termene de livrare şi criterii specifice.
Aprovizionarea cu materii prime şi materiale se face în funcţie de capacitatea spaţiilor
de depozitare, dimensiunea stocurilor, termen de valabilitate.

Principalele materii prime folosite în procesul de fabricaţie sunt:

 Drojdie- stoc minim două zile;
 Margarina- aprovizionare săptămânală;
 Sare, zahăr- aprovizionare lunară;
 Ambalaje, etichete- aprovizionare lunară;” (Raport CNVM 30.09.2013)

Principalii furnizori pentru produsele din cereale

Tabel 4.
RO Agroital SRL
Alfred C.TOEPFER International SRL
SC Agricover SA
SC Somalex SRL
SC A&S International SRL
SC Acvila SRL
CARGILL Agricultura SRL
Sursa: Prelucrare proprie

Principalii furnizori pentru produsele de patiserie

Tabel 5.
Materia primă Furnizori
Grâu Comcereal Teleorman, Giurgiu, Galaţi
Producători agricoli individuali
Ouă AVICOLA IMPEX S.R.L

19
 Ambalaje Intermeridian S.R.L
SC Malvina Com Impex SRL Pantelimon
SC Barleta SRL Bacău
SC Electron SRL Brăila
Oţet Topoloveni Argeş
Drojdie ROMATA Bucureşti
Zahăr Zahărul Buzău
Margarina ORKLA Foods Iaşi
Ulei Argus S.A
Glucoza TANDAREI, CALAFAT
Esenţe Terpena S.A Baia Mare
ROMATA Bucureşti
Cacao STEROCHEN Bucureşti
ROLINE Bucureşti
Sursa:Prelucrare proprie

2.4. Distribuţie
În cadrul unei întreprinderi, politica de distribuţie joacă un rol foarte important,
deoarece contribuie în mod direct la transportul produselor până la clienţi. Astfel, depozitarea
materiilor prime şi a materialelor folosite pentru prepararea produselor finite trebuie să aibă
loc în cele mai bune condiţii, iar transportul acestora să fie cât mai sigur.
Distribuţia produselor Boromir are loc atât la nivel local, judeţean, cât şi la nivel
naţional în magazine proprii de desfacere, en-gross şi mari lanţuri de magazine.

De asemenea, în aprilie 2008 a fost lansat lanţul de magazine “Boromir Pan Café”,
bazat de produse tradiţionale Boromir.

20
 “Boromir Pan Café se bazează pe trei concepte pentru a satisface în totalitate exigenţele
clienţilor:
 Ingrediente naturale şi făinuri Boromir speciale pentru fiecare tip de produs;
 Pregătirea şi coacerea produselor de-a lungul întregii zile, pentru asigurarea unui
maxim de prospeţime;
 Crearea de reţete noi, specifice fiecărui sezon, pentru cele mai gurmande gusturi;”
(Sursa: http://www.boromir.ro/boromir-pancafe )

Analiza pieţei

O companie importantă la care SC Boromir Ind SRL Râmnicu Vâlcea este acţionar
majoritar este SC Boromir Prod SA Buzău, unde societatea din Vâlcea deţine direct 67,78%
din capitalul social. Potrivit unui raport semestrial, SC Boromir Prod SA a realizat în primele
şase luni din acest an o cifră de afaceri de 60,5 milioane de lei, în creştere cu 51,5%, faţă de
perioada similară a anului trecut. Din punct de vedere valoric, producţia de morărit deţine
31% în totalul producţiei realizate, diferenţa fiind reprezentată de producţia de panificaţie,
cofetărie şi patiserie. Cantitativ, la SC Boromir Prod SA, morăritul deţine 58% în total
producţia realizată, diferenţa fiind reprezentată de producţia de panificaţie, cofetărie sau
patiserie. Faţă de aceiaşi perioadă a anului precedent, veniturile obţinute din producţie au

21
înregistrat, din punct de vedere cantitativ, o scădere cu 12%, iar valoric scăderea a fost de
2,6%.
Grupul Boromir are o cotă de 17% pe piaţa internă de morărit şi panificaţie, conform
estimărilor companiei, iar în următorii ani, vrea să ajungă la o cotă de 20%, ca urmare a
politicii de consolidare a companiei.
Valoarea investiţiilor realizate de SC Boromir Prod SA la nivelul semestrului I 2015
au fost în sumă de 81.000 de lei. SC Boromir Prod SA a încheiat anul trecut un contract cu
ING, sub forma unei linii de credit, suma finanţată fiind de 1,86 milioane de euro. 
În anul 2012, conform Ministerului Agriculturii şi al Dezvoltării Rurale, valoarea
pieţei de panificaţie din România a fost stabilită la aproximativ 1 miliard de euro, un rezultat
destul de bun având în vedere situaţia dezamăgitoare a agriculturii, comparativ cu anul 2011.
Agricultura în acest an a avut un nivel foarte scăzut, fiind o consecinţă a condiţiilor
meteorologice nefavorabile (secetă). Astfel, producţia totală a coborât în 2012 cu 40%, la 11.5
miliarde de euro, fiind cea mai mare scădere de recoltă din toate statele uniunii Europene.
Cu toate că minusul de producţie al grâului a fost de 20%, acesta a fost adevăratul
sprijin pentru fermieri, datorită creşterii preţurilor. Acest lucru a dus la scăderea în volum a
recoltelor, întrucât cotaţia grâului a avansat treptat pe parcursul anului ajungând la vârful de
1.100 lei/tonă, cu 60% peste nivelul din 2011.
Consumul de pâine şi produse de panificaţie din România s-a ridicat în 2012 la 97
kg/cap de locuitor, comparativ cu media europeană de aproximativ 80 kg/cap de locuitor. Cu
toate acestea, consumul de pâine a scăzut, dar aceasta a fost compensat de o creştere a
consumului produselor de panificaţie, ca dovadă şi a prezenţei ridicate de patiserii în ultimii
ani, la nivel naţional.
Analiza cifrei de afaceri, comparativ cu principalii competitori
Tabel 6.
Perioada CA Boromir CA Vel Pitar CA Titan
2015 92.635.053  287.287.198 294.472.572
2014 103.222.048 283.342.424 242.272.593
2013 91.640.296 274.526.306 260.114.259
2011 148.719.552 292.290.286 338.268.130
2012 114.064.740 293.373.918 291.727.881
Sursa:Prelucrare proprie, date preluate de pe www.doingbusiness.ro

Alţi competitori
Tabel 7.
SC Pambac SA Bacău

22
 SC Dobrogea Grup SA
SC Băneasa SA
SC Mopan SA
Sursa:Prelucrare proprie

Cei de mai sus controlează în proporţie de 40% piaţa de panificaţie din Romănia,
restul de 60% fiind reprezentată de producători de mici dimensiuni.
Pe piaţa morăritului gradul de concentrare este uşor mai pronunţat pe Boromir,
Dobrogea Grup, Pambac şi Titan SA care deţin cca 60%, restul de 40% revenind
producătorilor mici.

2.5. Analiza Swot - Comercial

Strenghts
- preţurile oferite de societate sunt accesibile, fiind destinate şi persoanelor cu venituri
reduse; 
- la nivel local prezintă o poziţionare foarte bună pe piaţă, face parte dintr-un grup
puternic din industria alimentară; 
- în ultimii ani au fost realizate proiecte de investiţii pentru modernizare; 
- creşterea şi diversificarea gamei de produse de panificaţie în ultimii ani.
Weaknesses
- cheltuieli mari cu dobânzile, luând în considerare ultimele credite contractate; 
- variaţiile de calitate ale recoltelor de la un an la altul sunt în general mari; 
- ponderea redusă a exporturilor; 
- marjele de profit ale domeniului sunt reduse.
Opportunities
- posibilitatea de a obţine finanţări europene pentru creşterea capacităţilor de producţie sau
pentru îmbunătăţirea tehnologică a societăţii;
- expansiunea sectorului de activitate; 
- competitori relativ puţini la nivelul sectorului; 
- manifestarea unei stări de stagnare sau regres la competitori. 
Threats
- scăderea necesităţii consumului de pâine la nivel naţional;
- modificări în preferinţele consumatorilor;
- creşterea presiunilor salariale din ultimii ani;
- creşterea preţurilor la materiile prime folosite, că efect al deprecierii monedei naţionale.

23
3. Diagnosticul resurselor umane şi diagnosticul mediului

Diagnosticul resurselor umane vizează analizarea personalului existent, dar şi

adecvarea potenţialului uman, atât calitativ cât şi cantitativ la realizarea obiectivelor
companiei şi pentru a aduce un plus de valoare prin eficientizarea utilizării resurselor umane.
Pe termen lung, obiectivele SC Boromir Prod SA sunt de a deveni unul dintre
principalii furnizori de pe piaţa românească, oferind calitate a produselor foarte înaltă,
rapiditate în livrare şi încredere. Toate aceste lucruri sunt posibile datorită dotării cu
echipamente tehnice de ultima generaţie, personalului calificat cu experienţă şi organizării
flexibile.
Un rol important în bunul mers al firmei, în creşterea şi dezvoltarea acesteia îl ocupă
atât angajaţii, cât şi personalul de conducere.
Pentru a oferi un autentic diagnostic al resurselor umane trebuie să ţinem cont de indicatorii
privind dimensiunea şi structura capitalului uman, dar şi de productivitatea acestuia.

3.1. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman

La data de 31.12.2015 societatea a înregistrat un număr mediu de 556 salariaţi.
Numărul efectiv de personal este de 547.

Personalul din punct de vedere al atribuţiilor

Tabel 8.

Personal de conducere 28
Personal de execuţie 519

Sursa: Nota 8/30.09.2015 INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII ŞI MEMBRII ORGANELOR DE

ADMINISTRAŢIE, CONDUCERE ŞI SUPRAVEGHERE

Personalul din punct de vedere al studiilor

Tabel 9.

24
 cu studii superioare 78

cu studii medii 205

Alte studii (scoala 264

profesionala)

Sursa: Nota 8/30.09.2014 INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII ŞI MEMBRII ORGANELOR DE

ADMINISTRAŢIE, CONDUCERE ŞI SUPRAVEGHERE

Personalul din punct de vedere al calificării

Tabel 10.
muncitori calificaţi 252
muncitori necalificaţi 31

Sursa: Nota 8/30.09.2014 INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII ŞI MEMBRII ORGANELOR DE

ADMINISTRAŢIE, CONDUCERE ŞI SUPRAVEGHERE

Structura personalului, la data de 30.09.2015

Tabel 11.

Sursa: Nota 8/30.09.2014 INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII ŞI MEMBRII ORGANELOR DE

ADMINISTRAŢIE, CONDUCERE ŞI SUPRAVEGHERE

25
Organismul de conducere al societăţii este Consiliul de Administraţie, componenta actuală
fiind redată în tabelul de mai jos:
Componenţa Consiliului de Administraţie
Tabel 12.
Nume Pozitie
Dl. Sava Constatin Presedinte executiv in Consiliul de Administratie
Dl. Boromiz Constantin Membru neexecutiv in Consiliul de Administratie
Dl. Frantu George Membru neexecutiv in Consiliul de Administratie
Dl. Hanga Radu Membru executiv in Consiliul de Administratie
Membru neexecutiv independent in Consiliul de Administratie
Dl. Raileanu Vasile

Sursa: Nota 8/30.09.2014 INFORMAŢII PRIVIND SALARIAŢII ŞI MEMBRII ORGANELOR DE

ADMINISTRAŢIE, CONDUCERE ŞI SUPRAVEGHERE

3.2. Analiza nivelului de salarizare

La nivelul anului 2015, la data de 30 iunie au fost calculate salarii în sumă totală de
4.681.726 lei, iar cheltuielile cu asigurările sociale sunt de 1.363.591 lei.
Cheltuielile cu tichetele de masă acordate salariaţilor au fost în sumă de 30.026 lei.
Costurile aferente administrării societăţii reprezentând salarii cuvenite şi asigurări sociale , au
fost în sumă de 289.278 lei, având o pondere de 6,18% în total salarii şi asigurări sociale
înregistrate la nivelul întregii societăţi.
Nu au fost efectuate vărsăminte sau împrumuturi pentru administratori şi directori.
Conducerea executivă a societăţii este asigurată în baza celor 2 contracte de
management încheiate cu dl ing. Sava Constantin în calitate de director general şi preşedinte
al Consiliului de administraţie şi dl ec.Hanga Radu.
Politicile societăţii nu prevăd acordarea de bonificaţii sau obligaţii contractuale cu
privire la plata pensiilor către foştii membri ai organelor de administraţie, conducere şi
supraveghere şi nici acordarea de avansuri şi credite.

Evoluţia numărului mediu de angajaţi şi a cheltuielilor cu aceştia, între anii 2012-2015

26
 Tabel 13.
2015 2014 2013 2012 2011
Numărul mediu de 480 492 565 1.032 751
angajaţi
Cheltuieli cu 11.558.357 11.818.80 13.470.20 19.662.525 16.140.193
personalul 1 4
Salarii şi 15.149.419 12.469.352
indemnizaţii
Cheltuieli cu 2.336.244 2.596.617 3.004.213 4.513.106 3.670.841
asigurările şi
protecţia social
Salariul mediu brut 1.588 1.791
* date obţinute din Bilanţul companiei

În 2015 faţă de 2011 numărul mediu de salariaţi a scăzut cu 27,2%, în timp ce

cheltuilelile cu personalul au scăzut cu 18%, ceea ce reflectă şi o eficientizare a utilizării
resurselor umane, salariul mediu crescând de la 1588 lei la 1791 lei pentru personalul existent,
dar şi o adaptare la scăderea activităţii, deoarece cifra de afaceri a înregistrat o scădere de
23,3%.

3.3. Analiza Swot–Resurse umane

Strenghts
- din numărul total de angajaţi, aproximativ 50% este reprezentat de personal cu studii
superioare şi medii;
- în cadrul societăţii nu există obligaţii contractuale cu privire la plata pensiilor către foştii
membri ai organelor de administraţie, conducere şi supraveghere;
- nu au existat, până în prezent, conflicte între manageri şi angajaţi.
Weaknesses
- scăderea numărului de salariaţi din 2011, faţă de anul 2015.
Opportunities
- creşterea salariului mediu net; 
- derularea de proiecte finanţate prin Fondul Social European, ce vizează creşterea nivelului
de calificare al personalului angajat şi un grad ridicat al ocupabilităţii în sectorul panificaţie. 
Threats

27
- migrarea forţei de muncă spre domenii ale economiei mai bine plătite sau către pieţe ale
muncii mai dezvoltate;
- deficitul de forţă de muncă , fluctuaţii de personal necalificat şi slab calificat.

3.4. Diagnosticul mediului

Societatea are implementat sistemul de management al mediului conform standardului

SR_EN_ISO 14001:2005.

Identificarea aspectelor de mediu ia în considerare:

 emisiile de aer;
 deversările de apă;
 utilizarea materiilor prime şi a resurselor naturale;
 utilizarea energiei;
 energie emisă (căldură, radiaţii, vibraţii);
 deşeuri şi subproduse.

Pentru evitarea încălcării legislaţiei privind protecţia mediului, societatea şi-a elaborat
proceduri referitoare la pregătirea pentru situaţiile de urgenţă şi capacităţii de răspuns care
sunt adecvate necesităţilor sale particulare, planuri de gestionare a deşeurilor generate de
fiecare sector.

4. Diagnosticul tehnologic

4.1. Obiect de activitate

Principalele activităţi desfăşurate de către Boromir Prod SA sunt: măcinarea
cerealelor, fabricarea şi comercializarea produselor de morărit şi panificaţie, patiserie,
cofetărie şi comerţ.
4.1.1. Boromir Prod SA Buzău - Moara de grâu din Buzău a fost preluată de către
grupul Boromir în aprilie 2000. Cu o capacitate de măcinare a grâului de 300 tone/24 h,
moara are în dotare doua linii de măcinare: o linie Buhler cu un volum de 200 t/24h şi o linie
cu utilaje Buhler şi Reggiane cu o capacitate de 100 tone/24h (cea din urmă a intrat în
funcţiune în mai 2004). Moara produce în special făinuri superioare, putând realiza întreaga

28
gamă sortimentală de produse de morărit, respectiv: făina 000, făină grifică, făină semialbă,
făină neagră, griş, germeni de grâu. Moara mai dispune şi de o linie de ambalat făină în pungi
de 1kg şi griş la 0,5 kg cu o capacitate de 2400kg/h. Făina rezultată din măciniş este folosită
atât pentru consumul propriu, în proporţie de 35-40%, cât şi pentru livrare în ţară. Societatea
dispune de o reţea proprie de desfacere de 20 magazine din care 16 sunt situate în municipiul
Buzău, iar 4 în oraşul Rm. Sărat.
4.1.2. Boromir Prod - Buzău Punct de lucru Slobozia - A fost înfiinţată in anul
2006, în localitatea Slobozia. Principalele activităţi ale unităţii sunt: fabricarea produselor de
morărit şi fabricarea arpacaşului de grâu. Firma deţine o moară cu o capacitate de 200 tone în
24 h. Moara produce faină albă 000, faină albă 480 grifică, faină semialbă, faină neagră, griş,
tărâţe de grău. Făina este ambalată în saci de rafie de 40 kg şi în pungi de 1 kg. Secţia de
decorticare produce arpacaş din grâu şi arpacaş din grâu pentru produse expandate;
capacitatea secţiei este de 24 tone în 24 de ore. Arpacaşul este ambalat în saci de rafie de 50
kg şi în pungi de 1 kg.
4.2. Capacităţile de producţie şi comerciale
Capacităţile de producţie şi comerciale de care dispune societatea sunt:
 Moara de grâu, capacitate 300tone/24h, formată din două linii măciniş, una
cu o capacitate de 200tone/24h - Buhler şi una cu o capacitate de 100tone/24h-
Reggiane, situată în Buzău;
 Siloz pentru grâu, capacitate de 5.000 tone, situat în Buzău;
 Linie ambalat făină (pachete de 1 kg), capacitate 40tone/24h, situată în Buzău;
 Siloz depozitare făină vrac, capacitate 1.000 tone, situat în Buzău;
 Depozit făină ambalată, capacitate 600 tone, situat în Buzău;
 Depozit grâu, capacitate 4.000 tone, situat în oraşul Pogoanele;
 Depozit grâu, capacitate 1.000 tone, situat în localitatea Rusetu, judeţul Buzău;
 Fabrică pentru produse de panificaţie, specialităţi de patiserie şi cofetărie, capacitate
70 tone/24h pentru produse de panificaţie şi 6 tone/24h pentru produse de patiserie;
 Fabrică pentru produse de panificaţie (Fabrica Nord), capacitate produse de
panificaţie, 20 tone/24h şi 5 tone produse simigerie, situate în Buzău;
 Fabrică pentru produsele de panificaţie, cu o capacitate de 10 tone/24h,
situată în Rm Sărat;
 Subunitate integrată Patiseria Central, capacitate 3 tone/24h, situată în Buzău;
 Subunitate integrată Patiseria Select, capacitate 3 tone/24h, situată în Buzău.

29
Societatea dispune de o reţea proprie de magazine de desfacere, un număr de 19 magazine şi
2 supermarket-uri situate în centrul oraşului, respectiv pe unul din principalele bulevarde.

4.3. Utilajele
Utilajele de care dispune societatea sunt:
Maşină de cernut Maşină de ambalat
Malaxor Maşină de turnat blat
Maşină de înfoliat Maşină de capsat etichete
Maşină de lipit pungi Maşină de ambalat în folie
Raft frigorific Răsturnător aluat
Răcitor apă Filtru sirop
Instalaţie de măsură temperatura Zaharificator
Cântar electro-digital Cazan abur
Congelator Cuptor cu dospitor patiserie
Cuptor dublu rotativ Cuptor patiserie cu anexe
Feliator pâine Fântână de ciocolată
Autoturisme Autoutilitară

4.4. Politica de amortizare

Amortizarea contabilă este înregistrată în conformitate cu duratele de viață estimate.
Cheltuielile cu amortizarea întregistrate în contabilitate, au la bază calculul amortizării
conform metodei liniare.Amortizarea fiscală este calculată separat, prin utilizarea metodei
accelerate și degresive, iar diferența valotică dintre cele două categorii de cheltuieli cu
amortizarea s-a considerat facilitate fiscala la calculul impozitului pe profit.
Duratele de viață estimative: clădiri 20-30 ani; instalții tehnice și mașini 14-15 ani;
mobilier și alte utilaje 3-10 ani. Duratele utile coincid cu duratele normate conform Legii
15/1994. Pentru categoria de mijloace fixe amortizate integral, cu valoarea rămasă zero, dar în
stare de functionare, prin decizii interne au fost stabilite durate de viață estimative.
Terenurile nu sunt amortizate și se consideră că au o viață nelimitată.Imobilizările în
curs de execuție reprezintă mijloace fixe în curs de execuție prezentate la cost. Imobilizările
în curs de execuție nu sunt amortizate decât cu începere din momentul finalizării și punerii în
funcțiune.

4.5. Analiza swot – Tehnologic

30
Strenghts
- societatea a făcut investiţii în modernizarea unor puncte de lucru,
au achiziţionat spaţii pentru noi silozuri, depozite; 
- utilajele de care dispune societatea sunt adaptate pentru fiecare ramură de activitate. 
Weaknesses
- reţea de desfacere limitată pentru făina produsă, 20 magazine din care 16 sunt situate în
municipiul Buzău, iar 4 în oraşul Rm. Sărat ;
- necesitatea îmbunătăţirii liniilor tehnologice în funcţie de inovaţiile ce apar permanent.
Opportunities
- posibilitatea creşterii producţiei prin intermediul exporturilor;
- prin intermediul retehnologizării, se pot lua în calcul noi investiţii pentru creşterea
rezultatelor societăţii.
Threats
- o parte din utilajele tehnologice sunt importate; astfel, în condiţiile crizei financiare actuale,
societatea este supusă la riscul de curs valutar: o evoluţie ascendentă a cursului valutar va
duce la scumpirea utilajelor.

5. Diagnosticul financiar

5.1. Analiza poziţiei financiare

Analiza pe baza bilanţului încearcă să identifice starea de echilibru sau dezechilibru
existentă la nivelul întreprinderii S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzău. Obiectivul analizei
financiare este acela de a oferi o caracterizare a situaţiei cu care se confruntă întreprinderea.

Situaţia comparativă a principalilor indicatori din bilanţ pe trei ani consecutivi

Tabel 14.

ACTIVE 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015

Active imobilizate 129.786.144 128.918.949 108.569.839

32.543.1
Active circulante 44.128.347 81 34.263.745
Stocuri 17.845.624 10.761.828 12.501.348

31
 Creanţe 23.132.351 16.117.313 20.017.767
Active de trezorerie 3.150.372 5.664.040 1.744.630
Investiţii pe termen scurt 0 0 0
Casa şi conturi la bănci 3.150.372 5.664.040 1.744.630
Cheltuieli în avans 159.470 166.447 180.599

CP+DATORII 31.12.2013 31.12.2014 31.12.2015

Capitaluri proprii 130.775.179 132.124.182 102.914.448

Subvenţii pentru investiţii 38.273 108.333 87.192
Provizioane 0 0 0
Datorii pe termen lung (>1 an) 20.582.262 11.047.413 8.916.328
Datorii curente(<1 an) 22.678.247 18.348.649 31.094.815
Datorii de exploatare 20.983.883 16.740.891 12.017.505
Datorii de trezorerie 1.694.364 1.607.758 19.077.310
Sume de reluat într-o perioadă <1 an 21.609.570 14.360.979 3.348.129
Venituri înregistrate în avans 0 0 1.400
Sursa: date preluate din situaţiile financiare

Pe baza bilanţului se pot calcula următorii indicatori care exprimă echilibrul dintre nevoi şi
resurse:

Indicatori de echilibru
Tabel 16.
Indicatori de echilibru Formula de calcul 2013 2014 2015
SN=Activ total-Datorii 130.813.45 132.232.51
SN (Situaţia netă) totale 2 5 103.001.640
FR=KP+DTML-AI 21.609.570 14.360.979 3.348.129
FR (Fondul de rulment)
FR= AC NETE 21.609.570 14.360.979 3.348.129
NFR (Nevoia de fond de NFR=AC fara AT-DTS
rulment) fara PT 20.153.562 10.304.697 20.680.809
TN=FR-NFR 1.456.008 4.056.282 -17.332.680
TN=AT-PT 1.456.008 4.056.282 -17.332.680
TN (Trezoreria netă) TN=(Inv TS+CCLB)-
Cred TS 1.456.008 4.056.282 -17.332.680
FRP (Fondul de rulment FRP=CP+Prov+Subv inv-
propriu) AI 1.027.308 3.313.566 -5.568.199
FRS (Fondul de rulment FRS=FR-FRP 20.582.262 11.047.413 8.916.328
străin) FRS=DTML 20.582.262 11.047.413 8.916.328
Sursa: Calcule proprii

32
1) Situaţia netă ( SN )
SN= Activ total - Datorii totale = (Active imobilizate + Active circulante + Ch în avans) -
(Datorii pe termen scurt + Datorii pe termen lung+ Venituri înregistrate în avans)
Situaţia netă este un indicator ce exprimă valoarea activelor realizate la un moment dat,
care interesează proprietarii, acţionarii şi creditorii, în special în momente de lichidare.
Situaţia netă reprezintă astfel, averea suficientă pentru a asigura funcţionarea financiară a
întreprinderii.
În cei trei ani analizaţi, situaţia netă a fost pozitivă, acest lucru reflectă faptul că S.C.
BOROMIR PROD S.A. Buzău este o firmă solvabilă, putând să-şi acopere datoriile pe seama
activelor constituite.
Situaţia netă a întreprinderii a scăzut în 2015 faţă de 2014, activele şi capitalurile
proprii înregistrând o scădere. Se observă că pe de-o parte s-au diminuat datoriile pe termen
lung iar pe de alta parte au crescut datoriile curente. Acest lucru se datorează reclasificării
creditelor contractate sub forma liniilor de credit de la datorii pe termen lung la datorii pe
termen scurt, sub un an.

2) Fondul de rulment ( FR )
FR=(Capital şi rezerve+ Provizioane+ Subvenţii pentru investiţii+Datorii pe termen
lung) - Active imobilizate
FR=Active circulante nete=(Active circulante + Ch avans) – (Datorii pe termen scurt+
Venituri înregistrate în avans)

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalurile permanente rămasă după finanţarea
imobilizărilor, pe care întreprinderea o va folosi pentru finanţarea activelor circulante. Acesta
evidenţiază surplusul activelor circulante nete nefinanţate din datoriile temporare şi arată
excedentul de lichiditate potenţială
Fondul de rulment înregistreaza valori pozitive în cei trei ani consecutivi de analiză
2013-2015, ceea ce arată că valoarea capitalurilor permanente este suficientă pentru
acoperirea activelor imobilizate. Existenţa fondului de rulment pozitiv diminuează riscul de
insolvabilitate, întreprinderea dispunând de o marjă de securitate.
În 2015 faţă de 2013 se constată o înrautăţire a situaţiei financiare printr-o scădere
relativă a FR de 84.5% în 2015 faţă de 2013 ca urmare a scăderii valorii imobilizărilor si a
valorii capitalurilor proprii.

33
3) Necesarul (nevoia) de fond de rulment ( NFR )
NFR=(Active circulante - Investiţii financiare pe termen scurt - Casa şi conturi la bănci
+ Ch în avans) - (Datorii pe termen scurt- Credite pe termen scurt + Venituri
înregistrate în avans)
Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul curent al întreprinderii şi depinde de
cifra de afaceri, durata de rotaţie a stocurilor, decalajul dintre termenul de recuperare a
creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor.
Nevoia de fond de rulment înregistrează valori pozitive pe întreaga perioadă analizată,
această situaţie semnifică un deficit de resurse curente, care va fi finanţat din fondul de
rulment. Valorile NFR semnifică un surplus de nevoi de exploatare ( stocuri, creanţe ) faţă de
resursele ciclice de exploatare ( datorii pe termen scurt ).
În 2014, se constată o scădere relativă a NFR de 48.8% faţă de 2013, ca urmare a
scăderii creanţelor faţă de clienţi, a stocurilor cât şi a datoriilor pe termen scurt.
În 2015, se constată o creştere relativă a NFR de 100.7 % faţă de 2014, ca urmare a
creşterii relative a creanţelor faţă de clienţi care poate fi determinată de extinderea reţelei de
distribuţie (efect pozitiv) sau de încetinirea unor încasări (efect negativ asupra trezoreriei) .
4) Trezoreria netă ( TN )
TN = FR – NFR
Echilibrul financiar, evidenţiat prin acest indicator, este explicat ca rezultat al
posibilităţii firmei de a-şi asigura resursele necesare pe termen scurt (necesarul de fond de
rulment) pe seama excedentului de resurse de finanţare disponibile pe termen lung (fondul de
rulment).
Trezoreria netă înregistrează valori pozitive în 2013-2014 (fondul de rulment este mai
mare decât nevoia de fond de rulment în cei doi ani), astfel există un excedent de finanţare
care se regăseşte sub forma disponibilităţilor băneşti în conturi bancare şi în casă.
În 2015, trezoreria netă este negativă şi se concretizează într-un deficit monetar ce
trebuie acoperit din credite de trezorerie, situaţie considerată nefavorabilă pentru companie,
în cadrul acesteia existând un dezechilibru monetar.
Evoluţia trezoreriei nete pe perioada exerciţiului financiar reprezintă cash flow-ul (CF)
ce revine acţionarilor sub formă de dividende de încasat sau de profit reinvestit.
Trezoreria netă a înregistrat scăderi semnificative în perioada analizată, fapt ce poate
indica o situaţie nefavorabilă a întreprinderii.
5) Fondul de rulment propriu ( FRP )
FRP= Capitaluri proprii + Provizioane + Subvenţii pentru investiţii - Active imobilizate

34
 Fondul de rulment propriu evidenţiază gradul de autonomie financiară a întreprinderii.
În 2013-2014 FRP este pozitiv, ceea ce inseamnă că firma are capacitatea de a-şi
asigura echilibrul financiar prin capitaluri proprii. În 2015 FRP devine negativ, firma va apela
la împrumuturi pentru finanţarea investiţiilor, lucru observabil prin creşterea datoriilor pe
termen scurt.
6) Fondul de rulment străin ( FRS )
FRS=FR-FRP
Fondul de rulment străin (împrumutat) reprezintă gradul de îndatorare pe termen lung al
firmei, pentru a finanţa nevoi pe termen scurt.
FRS prezintă o scădere relativă de peste 56.7% în doar trei ani, prin urmare
întreprinderea nu are un grad de îndatorare ridicat pe termen lung.

5.2. Analiza swot– Financiar

Strenghts
- diminuarea datoriilor pe termen lung în anul 2015 comparativ cu anii precedenţi;
- societatea a obţinut profit din activitatea de exploatare în primii 2 ani analizaţi; este
evidenţiat faptul că firma funcţionează corespunzător la nivelul activităţii sale de baza;
- firma este capabilă să le asigure investitorilor o remunerare atrăgătoare.
Weaknesses
- se constată o înrăutăţire a situaţiei financiare printr-o scădere relativă a FR de
84.5% în 2015 faţă de 2013; 
- variaţia negativă a producţiei exerciţiului indică o scădere a producţiei pe perioada celor 3
ani analizaţi; 
- dinamica rezultatului net al S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzău în 2015
este negativă faţă de cea din anii anteriori.
Opportunities
- posibilele împrumuturi viitoare ce vor fi necesare pentru finanţarea investiţiilor pot avea un
caracter benefic pentru companie; 
- societatea poate beneficia de subvenţii pentru investiţii. 
Threats
- creşterea preţului cerealelor; 
- “piaţa neagră” a produselor de morărit şi panificaţie; 
- preţuri de desfacere a produselor mici, necorelate cu nivelul costurilor de producţie.

35
Analiza swot totală (juridic, comercial, resurse umane, tehnologic, financiar)
Strenghts
• oferirea unor produse constante din punct de vedere calitativ;
• stabilitatea afacerii şi calitatea produselor (Societatea BOROMIR PROD SA Buzău ,
sub denumirea SC SPICUL SA Buzău, a fost înfiinţată în anul 1994);
• oferta de produse este largă şi bine definită;
• existenţa unui potenţial înalt de diversificare a gamei de produse;
• menţinerea unei bune relaţii cu clienţii;
• monitorizarea vânzărilor în cadrul magazinelor ce comercializează produsele Boromir;
• lansarea pe piaţă a unor noi produse competitive;
• preţurile oferite de companie variază în funcţie de produs, fiind astfel destinate tuturor
categoriilor de consumatori;
• societatea a desfăşurat activităţile în limitele cadrului legal în domeniu, fără nicio
abatere sancţionabilă;
• la nivel local prezintă o poziţionare foarte bună pe piaţă, face parte dintr-un grup
puternic din industria alimentară;
• pondere mare a personalului cu studii medii şi superioare;
• în cadrul societăţii nu există obligaţii contractuale cu privire la plata pensiilor către
foştii membri ai organelor de administraţie, conducere şi supraveghere;
• investiţii pentru modernizarea anumitor puncte de lucru, achizitioanarea de noi utilaje,
spaţii pentru silozuri, depozite;
• societatea a obţinut profit din activitatea de exploatare în primii 2 ani analizaţi; este
evidenţiat faptul că firma funcţionează corespunzător la nivelul activităţii sale de bază;
• sectorul în care societatea activează este unul aflat în dezvoltare, ceea ce îi va permite
majorarea CA.

Weaknesses
• promovarea insuficientă prin activităţi specifice de marketing a produselor
comercializate (marea parte a campaniilor se fac în preajma sărbătorilor, ignorând alte
perioade ale anului);

36
• reţea de desfacere limitată pentru făina produsă, 20 magazine din care 16 sunt situate
în municipiul Buzău, iar 4 în oraşul Rm. Sărat ;
• necesitatea îmbunătăţirii liniilor tehnologice în funcţie de inovaţiile ce apar permanent;
• se constată o înrăutăţire a situaţiei financiare printr-o scădere relativă a FR de 84.5% în
2015 faţă de 2013;
• variaţia negativă a producţiei exerciţiului indică o scădere a producţiei pe perioada
celor 3 ani analizaţi;
• dinamica rezultatului net al S.C. BOROMIR PROD S.A. Buzău în 2015 este negativă
faţă de cea din anii anteriori;
• capacitate limitată de producţie, atenţia fiind canalizată pe produsele de panificaţie de
uz frecvent;
• sancţiuni considerabile în cazul încălcării dreptului muncii;
• cheltuieli mari cu dobânzile, luând în considerare ultimele credite contractate;
• variaţiile de calitate ale recoltelor de la un an la altul sunt în general mari;
• marje de profit ale domeniului sunt reduse;
• scăderea numărului de salariaţi.

Opportunities
• diferenţierea produselor comercializate de cele ale competitorilor prin ambalaj şi prin
creşterea perioadei de valabilitate;
• îmbunătăţirea sistemului de distribuţie;
• participarea la târguri şi expoziţii de profil;
• posibilitatea de a obţine finanţări europene pentru creşterea capacităţilor de producţie
sau pentru îmbunătăţirea tehnologică a societăţii;
• competitori relativ puţini la nivelul sectorului;
• manifestarea unei stări de stagnare sau regres la competitori;
• regim TVA de 9% pentru pâine şi specialităţile din panificaţie;
• efectul scăderii TVA a avut ca urmare creşterea comenzilor la pâine, lucru ce implică
încasări mai mari pentru societate;
• alinierea la standardele europene, prin obţinerea certificărilor obţinute de-a lungul
timpului, precum şi posibilitatea măririi portofoliului prin obţinerea altora noi;
• derularea de proiecte finanţate prin Fondul Social European, ce vizează creşterea
nivelului de calificare al personalului angajat şi un grad ridicat al ocupabilitatii în sectorul
panificaţie;

37
• posibilitatea creşterii producţiei prin intermediul exporturilor;
• prin intermediul retehnologizării, se pot lua în calcul noi investiţii pentru creşterea
rezultatelor societăţii;
• societatea poate beneficia de subvenţii pentru investiţii.

Threats
• consumul scăzut de produse de morărit şi panificaţie la nivelul Uniunii Europene;
• nu toate magazinele au beneficiat de investiţii în vederea reamenajării;
• modificări în preferinţele consumatorilor;
• acţionariat disproporţionat (BOROMIR IND deţine peste 50% din capitalul social
BOROMIR PROD), lucru ce poate cauza probleme în stabilirea şi implementarea unor
strategii de creştere;
• posibilă creştere a taxelor şi impozitelor prevăzute de Codul Fiscal odată cu
schimbarea puterii politice;
• creşterea presiunilor salariale din ultimii ani;
• creşterea preţurilor la materiile prime folosite, ca efect al deprecierii monedei
naţionale;
• migrarea forţei de muncă spre domenii ale economiei mai bine plătite sau către pieţe
ale muncii mai dezvoltate;
• deficitul de forţă de muncă , fluctuaţii de personal necalificat şi slab calificat;
• o parte din utilajele tehnologice sunt importate; astfel, în condiţiile crizei financiare
actuale, societatea este supusă la riscul de curs valutar: o evoluţie ascendentă a cursului
valutar va duce la scumpirea utilajelor;
• “piaţa neagră” a produselor de morărit şi panificaţie;
• preţuri de desfacere a produselor mici, necorelate cu nivelul costurilor de producţie;
• creşterea competiţiei prin apariţia de noi produse şi/sau mărci.

38
6. Bibliografie

1. Dragotă V., Dragotă M., Obreja L.,  Ţâţu L., Ciobanu A., Racşa A., Abordări
practice în finanţele firmei, Editura IRECSON, Bucureşti, 2005, capitolele 1, 10, 12.
2. Dragotă V., Ciobanu A., Obreja L., Dragotă M., Management financiar,
Editura Economică, Bucureşti, 2003 (capitolele 1-4, volumul I, capitolele 15-17, volumul II).
3. Halpern P., Weston F., Brigham E., Finanţe manageriale, Editura Economică,
Bucureşti, 1998, capitolele 12-25.
4. Stancu I. (coordonator), Finanţe (Vol. II). Investiţii directe si finanţarea lor,
Editura Economică, Bucureşti, 2003.
5. Stancu I., Finante, Editura Economică, Bucureşti, 2002, capitolele 18-23.
6. Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică si
Pedagogică, Bucureşti, 2005
7. http://www.bvb.ro/ListedCompanies/SecurityDetail.aspx?s=SPCU&t=5
8. http://www.tranzactiibursiere.ro/static/comunicate_analiza/Analiza
%20Boromir%20-%2020.08.09.pdf
9. http://www.bnro.ro/Emisiuni-pe-piata-primara-5651.aspx
10. www.kmarket.ro (secțiunea Acțiuni listate la Bursă)
11. http://tranzactiibursiere.ro/detalii/indici_day?lang=ro – Site-ul Tranzacții
Bursiere
12. http://www.intercapital.ro/rapoarte/spcu/PRESPCU.pdf
13. http://www.economica.net/multi-clienti-si-distribuitori-ai-boromir-in-faliment-
compania-are-pierderi-in-semestrul-1_31365.html

Site-ul oficial BOROMIR:

14. http://www.boromir.ro//uploads/files/raport-cnvm-30-09-2013-.pdf
15. http://www.boromir.ro/uploads/files/nota4-5-6-7-8-10-30-09-2012-.pdf
16. http://www.boromir.ro//uploads/files/raport-hotarare-agoa-aprilie-2013.pdf
17. http://www.boromir.ro/boromir-pancafe

39