Revoluția Franceză până la Napoleon (1789-1799)

Revoluția Franceză se consideră drept una dintre cele mai mari modificări ale istoriei mondiale dar și
precum o răscoală democratică burgheză întârziată. Unele dintre motivele izbucnirii răscoalei sunt
următoarele:

 Concurența anglo-francează a dus Franța într-un impas economic. Problemele ce apăreau pe

plan economic și social făceau ca clasa proletară să se manifeste negativ.
 În epoca iluminismului valorile liberale au început să capete importanță pe mapamond.
Lumea începe să se dezvolte și să cunoască o pagină a istoriei nemaiîntâlnită până atunci.
 Analfabetismul se întâlnește tot mai rar, se dezvoltă literatura și se pune accent pe limbi
străine, fapt care a facilitat răspândirea noilor idei.
 Succesul revoluției americane a servit drept sursă de inspirație pentru francezi.

Pentru a face față crizei economice, regele Louis al XVI-lea dorea să implementeze noi impozite.
Dreptul de a fi scutiți de impozite a reprezentanților bisericii și a oamenilor de clasă făcea ca găsirea
unor noi surse financiare să fie tot mai grea. Din cauza situației în cauză regele cheamă parlamentul
la ședință după o perioadă îndelungată de pauză. Parlamentul era compus din trei camere. În
primele două puterea era deținută de aristocrație iar în cea de a treia cameră erau situați muncitorii,
sătenii și burghezii. După ce cea de a treia cameră a boicotat adunările timp de 6 săptămâni, se
auto-declară ”Adunare Națională”, urmând să fie suspendată definitiv de către rege din cauza
presiunilor aristocrației. Însă cea de a treia cameră a continuat să existe , membrii jurând că nu-și
suspendă activitatea până nu se schimbă , schimbând locația de întâlnire.