14.01.

2019
Relativismul moral
“When in Rome, do as the Romans do”

1
Tipuri de relativism
• Relativismul etic descriptiv
• În general, este asumat de antropologi.
• Susnține că diferitele culturi/ grupuri culturale au valori
morale diferite, moduri de gîndire diferite, standarde de
raționare diferite, etc., iar sarcina antropologului este de a
descrie aceste diferențe, dar nu de a evalua validitatea
acestor principii/practici.
• Relativismul etic normativ
• În general, asumat de filosofi
• Susține că modurile de gîndire, valorile morale, standardele
de raționare sînt corecte/greșite numai în raport cu cadrul de
proveniență
• Ex. Judecățile etice nu sînt adevărate în sine, ci doar în
raport cu un context mai larg – cel al codurilor morale
2
Tipuri de relativism, cont.
• Relativismul metaetic (D. Wong)
• se referă la relativitatea adevărului moral și a legitimității
• Neagă existența unui singur cod moral valabil universal și
afirmă că adevărul moral și legitimitatea sînt relative la factori
contingenți din punct de vedere cultural și istoric

3
De ce este atractiv
relativismul moral? (L.
Hinman)
• “Nevoia de toleranță și înțelegere”
• “Trăiește și lasă-i și pe alții să trăiască”

14.01.2019
• “Fiecare societate ar trebui judecată în termenii
propriilor sale standarde, mai degrabă decât să
fie evaluată în termenii așteptărilor etnocentrice”
• ‘existența diversității morale”
• Diverse culturi = diverse coduri morale
• Moralitate universală ??
• Nici o concepție morală nu este recunoscută în
mod universal; nu există nici un nucleu dur de
concepții
recunoscute (ca în cazul științelor) 4
 Trei întrebări despre înțelesul relativismului
Care parte din moralitate
este relativă?
• Comportamentul
• Valorile periferice Moralitatea este relativă
• Valorile fundamentale

Cît de mult din

moralitate este Relativă la ce?
relativ?
•La indivizi
•Totul
•La culturi
•Cea mai mare parte
•La națiuni
•O anumită parte
5
•La grupuri
Ce anume este relativ?
• Comportamentul
• Comportamente diferite pot ilustra aceeași valoare
• Același comportament poate ilustra valori diferite
în culturi diferite
• Valori periferice
• Există în mod evident valori specifice în diferite culturi
• Valori centrale
• Există valori centrale în toate culturile?
6
Relativismul etic: Limite
• Presupune un solipsism epistemologic
• Este inutil exact acolo unde ar fi nevoie de el: respectiv
la intersecțiile dintre culturi.
• Este auto-defensiv dacă nu-i putem judeca pe ceilalți, nici ei
nu ne pot judeca pe noi

7
Relativismul etic:
intersecții culturale,
1
• Relativismul etic
sugerează să lăsăm
fiecare cultură să
trăiască așa cum
crede de cuviință
• Acest lucru este posibil
doar dacă culturile nu
interacționează între
ele
• Provocarea acestui
secol o reprezintă
tocmai intersecțiile
culturale
14.01.2019 8
Relativismul etic: la ce se
referă? (Hinman)
Acțiunea Oamenii ar trebui să acționeze în
conformitate cu valorile culturii în care
trăiesc
Înțelegerea Valorile indivizilor trebuie înțelese în
interiorul contextelor culturale
Judecata Valorile indivizilor pot fi judecate doar în
interiorul contextelor culturale
Explicarea Valorile indivizilor sunt determinate cauzal
de forțele culturale
Justificarea Valorile indivizilor pot fi justificate doar în 9
termenii propriilor lor culturi
Exemplu 1. Hugh LaFolette
• “The Truth in Ethical Relativism”
• “Așa cum văd eu lucrurile, investigația etică se desfășoară

14.01.2019
astfel: învățăm principiile morale de la părinți, profesori și din
societate. Pe măsură ce creștem, suntem din ce în ce mai des
expuși unor perspective concurente. Acestea ne pot duce la
reevaluarea credințelor curente… Perspectivele rezultate
sunt ‘testate’: acționăm așa cum credem de cuviință și
evaluăm consecințele acele acțiuni asupra noastră și a
celorlalți. Apoi ne corectăm greșelile în lumina testului
timpului”
• Etica – similară cu gramatica – ne învață să folosim
limbajul, dar nu ne impune o anumită folosire
10
Exemplu 2. Richard Rorty
• “Who are we? Moral universalism and economic triage"
• “Întrebarea “Cine sîntem noi?“ este diferită de întrebarea
filosofică tradițională “Ce anume sîntem?“. Aceasta din urmă
este sinonimă cu întrebarea kantiană “Ce este omul?“.
Ambele semnifică ceva de genul: “cum anume diferă specia
umană de celelalte animale?“... Această întrebare referitoare
la “ce“ este științifică sau metafizică.
• Prin contrast, întrebarea referitoare la “cine“ este politică. Ea
este pusă de persoane care doresc să separe acei indivizi care
sînt mai bine situați pentru a urmări un anumit scop, pe care
vor să-i unească într-o comunitate morală de sine
conștientă... Răspunsurile la întrebarea referitoare la “cine“
sînt încercări de a forja sau a re-forja o identitate morală.“

11
Rorty, 2
• Filosofi de tipul lui Nietzsche sau James au arătat
că întrebarea “cine sîntem noi“ trebuie să
înlocuiască întrebarea “ce sîntem noi“ ca
întrebarea filosofică primordială.
• Întrebarea “ce sîntem noi?“ este orientată spre trecut
și spre noțiunea de natură umană
• Întrebarea “cine sîntem noi?“ este orientată spre
viitor, cerînd un proiect pentru viitorul pe care
încercăm să-l clădim în comun

12
Rorty, 3
• Întrebarea “cine sîntem noi?“ înseamnă “la
care comunitate de încredere reciprocă
aparținem?“
• Încrederea reciprocă “depinde atît de bunăvoință, cît
și de fezabilitate“
• “Concluzia pe care o trag din aceste premise este că a-i
gîndi pe ceilalți oameni ca pe o parte a aceluiași noi
depinde nu doar de voința de a-i ajuta pe acei oameni
ci și pe capacitatea de a-i ajuta.“

13
Rorty, 4
• “Pot să rezum discuția după cum urmează: un răspuns la
întrebarea “cine sîntem noi?“ care poate avea o oarecare
semnificație morală trebuie să fie unul care ia în considerare
banii. Poate că Marx a exagerat atunci cînd a identificat
moralitatea cu interesele unei clase economice, dar cu
siguranță a spus un adevăr. Acesta este că orice proiect
realizabil de redistribuție egalitară a bogăției necesită
existența a suficient de mulți bani pentru a asigura că, după
redistribuire, cei bogați vor fi capabili să se recunoască – vor
continua să-și considere propriile vieți ca fiind demne de
trăit. Singura modalitate în care cei bogați se pot imagina ca
făcînd parte din aceeași comunitate morală cu cei săraci este
referirea la un scenariu care dă speranțe copiilor celor săraci,
fără a-i depriva pe ceilalți de speranță“.

14
Critici la adresa relativismului
• Existența diversității morale nu justifică
orice poziționare morală (ex. Genocidul,

14.01.2019
sclavia)
• Acceptarea relativismului poate duce, în
mod paradoxal, la intoleranță
• Valoarea toleranței este una absolută?!
• Relativismul ca formă de izolaționism moral

15
Critici la adresa relativismului
• Contradicția internă (logică) a propoziției “totul
este relativ“.
• Fie această propoziție este relativă și atuci ea nu reușește
să elimine propozițiile absolute
• Fie propoziția este absolută și atunci contrazice însăși ideea
că totul este relativ
• Subminează moralitatea, lăsînd cale liberă
anomiei sociale
• Dpdv relativist, nu se poate susține că a face rău celorlalți
este greșit în mod absolut
• Problema negației. Dacă se spune “toate opiniile
sînt valide în mod egal“, este ca și cînd s-ar spune
“toate
opiniile sînt în mod egal greșite“ 16
Răspunsuri la critici
• Contradicțiile de felul “toate opiniile sînt în mod egal greșite“
sînt lipsite de sens, deoarece ele reprezintă un argument în
care premisa (“toate opiniile... “ respectiv un adevăr absolut)
este opusă tezei relativiste. Or, nu se poate demonstra o
propoziție dacă acea propoziție este deja afirmată ca
premisă.
• Atunci cînd relativiștii dezaprobă ceva, strategia comună este
de a dezavua afirmația lor ca situîndu-se la nivel strict retoric.
Ex. “tortura nu este răul absolut“ = “noi nu dezaprobăm
tortura pe atît de mult pe cît o dezaprobați voi“. Or, faptul de
a fi relativist nu împiedică pe cineva să fie împotriva torturii;
doar că reacția sa la practica torturii într-o altă cultură nu va fi
de a interfera în acea cultură.

17
Relativismul etic –
o perspectivă constructivă
Presupoziții importante ale relativismului etic:
• Nevoia de toleranță și înțelegere
• Existența diversității morale
• Ideea că uneori poate exista dezacord între
perspectivele indivizilor referitor la ceea ce
este moralmente acceptabil

18
O variantă constructivă a
relativismului: pluralismul
etic
• Pluralismul etic = convingerea că adevărul moral nu
este singular sau unic

14.01.2019
• Există mai multe adevăruri morale, care uneori se află
în conflict, alteori nu
• “Dezcordurile și diferența sunt caracteristici standard
ale peisajului moral și pot fi o sursă de tărie morală”
• Diferența față de relativism: chiar dacă există diverse
adevăruri morale, unele perspective sunt greșite/incorecte
• Diferența față de relativism: pot fi găsite câteva
principii comune în ce privește abordarea conflictelor
morale: principiul înțelegerii, al toleranței, al
failibilismului, al
solidarizării în fața răului 19
Bibliografie
• Lawrence Hinman, Understanding the Diversity of Moral Belief
• Rorty, R. Who are we? Moral universalism and
economic triage, Diogenes 44 (173):5-15 (1996)
• Harre, Rom; Michael Krausz. „Relativismul moral” în
Alan Montefiore, Valentin Mureşan (eds.), Filosofia
morală britanică, Alternative, Bucureşti, 1998, pp. 152-
186
• Hugh LaFolette, “The Truth in Ethical Relativism”

20