Bădele Florina,Anul I ,Master ,Litere,Studii de limba și literatura română

Comentariul capitolului „Epoca veche ”,din Istoria literaturii

române ,de George Călinescu

Capitolul "Epoca Veche" din cartea "Istoria literaturii" scrisă de

George Călinescu este unul dintre cele mai importante capitole ale
acestei opere, deoarece reprezintă o prezentare detaliată a evoluției
literaturii române în perioada anterioară secolului al XIX-lea. În acest
capitol, Călinescu explorează istoria literaturii române într-un mod
amănunțit, oferind cititorului o imagine complexă a producției literare
timpurii.
Autorul începe prin a face o prezentare a condițiilor istorice și sociale
din secolele XV-XVIII, care au avut un impact semnificativ asupra
dezvoltării literaturii române. El subliniază faptul că, în această
perioadă, literatura română s-a dezvoltat în principal ca o formă de
exprimare a religiei și a culturii populare, iar aceasta a fost influențată
de biserica ortodoxă și de tradițiile orale ale populației.
În această perioadă, România era încă sub stăpânirea otomană, iar
influențele culturale și lingvistice din această zonă erau puternice.
Acest lucru a condus la dezvoltarea unei limbi române standard
diferite de dialectele vorbite de oameni, iar acesta a fost primul pas
spre formarea unei literaturi scrise proprii.
Călinescu prezintă, de asemenea, evoluția scrierii literare înainte de
apariția tiparului în România și subliniază importanța manu-scriptelor
ca surse importante de informații despre literatura veche. El
explorează, de asemenea, diferitele forme de literatură orală, precum
baladele, cântecele și povestirile, și subliniază influențele culturii
populare asupra literaturii. În special, baladele și cântecele au jucat un
rol important în crearea unei identități culturale românești și în
transmisia valorilor și tradițiilor de la o generație la alta.
 În ceea ce privește literatura scrisă, autorul explorează evoluția
acesteia în secolele XV-XVIII și se oprește în mod special asupra
creației lui Dimitrie Cantemir, unul dintre cei mai importanți autori ai
acestei perioade. El evidențiază, de asemenea, importanța activității
misionarilor și călugărilor în promovarea alfabetizării și a scrierii
literaturii române.
Călinescu subliniază faptul că literatura română din Epoca Veche a
fost influențată și de scriitorii străini, precum Dante, Petrarca,
Shakespeare, dar și de alte culturi, cum ar fi cultura slavă și cultura
bizantină.
Aceste influențe au fost absorbite și integrate în tradiția literară
românească, contribuind astfel la dezvoltarea și diversificarea acesteia.
În concluzie, capitolul "Epoca Veche" din cartea "Istoria
literaturii" scrisă de George Călinescu reprezintă o prezentare detaliată
a evoluției literaturii române în perioada anterioară secolului al XIX-
lea, evidențiind influențele culturale și sociale asupra dezvoltării
literaturii. Acest capitol este important pentru înțelegerea originilor
literaturii române și a tradițiilor literare care au influențat-o.

Bibliografie
George Călinescu ,Istoria literaturii române, compendiu , Editura
Litera Internațional ,București -Chișinău ,2001.