Descrierea lecţiei

Etapa 1: Elevii se gândesc la alegerile lor în situaţii de zi cu zi

Materiale pentru profesori 2.1
Profesorul anunţă începutul unei noi unităţi şi, ca o introducere, relatează următorul caz.

”Imaginaţi-vă următoarea situaţie. Clasa voastră susţine un test scris la istorie. Tu

eşti unul dintre cei mai buni elevi din clasă la istorie, şi chiar şi pentru tine acest
test este destul de dificil.Prietenul îţi şopteşte din spate şi te roagă să îi arăţi
lucrarea ta. Ştii că nu e voie să copiezi la teste şi amândoi puteţi primi o pedeapsă
severă dacă faceţi asta. Tu ce ai face? Ai risca să pierzi un prieten – sau ai încălca
o regulă?„

Profesorul scrie întrebarea dilemă – subiectul acestei lecţii – pe tablă sau pe un flipchart.
Profesorul precizează că răspunsul elevilor trebuie să fie da sau nu – nu există altă
alternativă sau soluţie intermediară, iar elevii nu pot comunica – şi apoi le cere elevilor să
ridice mâna. Elevii votează, iar profesorul înregistrează rezultatele pe tablă sau pe
flipchart.
Urmează o rundă de discuţii. Elevii îşi prezintă motivele şi după câteva minute, profesorul
face un rezumat al ideilor pe tablă. Ne putem aştepta la argumente precum următoarele:

Ai risca să pierzi un prieten – sau ai încălca o regulă?

Da (vot x) Nu (vot y)

Prietenii buni se ajută întotdeauna.
Şi eu voi avea nevoie de ajutor de la prieteni întro zi.
Avem nevoie să ne ajutăm între noi. Altfel ar fi o
lume rece, neprietenoasă, în care nimănui nu-i
pasă de ceilalţi.
Să copiezi nu e corect faţă de cei care respectă
regulile.
Dacă nu respect regula, risc să fiu şi eu pedepsit.
Prietenii nu ar rebui să pretindă asta unii de la
alţii.
Depinde de prieten cât de mare este riscul. Pot
să vorbesc cu un prieten bun şi el îmi va respecta
decizia.

Etapa 2: Elevilor li se prezintă instrumentul pentru analiza dilemei

Fişele pentru elevi 2.1 şi 2.2
Profesorul distribuie fişele pentru elevi 2.1 şi 2.2 şi prezintă conceptul de dilemă
(fişa 2.1) printr-o scurtă expunere.
Argumentele pe care le-au folosit elevii indică un conflict al devotamentelor: fie le
sunt devotat prietenilor atunci când îmi cer ajutorul, fie respect regulile deoarece acestea
garantează şanse egale pentru toată lumea la un test şcolar. Motivele pe care le-au
menţionat elevii – şi la care ne putem aştepta – se referă la valori: felul în care înţeleg
prietenia, devotamentul, disponibilitatea de a-i ajuta pe alţii, corectitudinea, respectul faţă
de reguli şi legi. Acum mă confrunt cu o situaţie în care voi încălca una dintre aceste
legături de devotament şi valorile care stau la baza ei – fie risc să pierd un prieten şi
reputaţia mea poate avea de suferit, fie risc să fiu pedepsit şi să am conştiinţa încărcată
fiindcă am încălcat o regulă pe care de fapt o susţin. Acest tip de situaţie, în care poţi să
alegi doar ce să faci greşit, în loc de a face totul corect, se numeşte dilemă.
Acest exemplu este unul tipic pentru multe dileme:
– Nu este posibil niciun compromis. Trebuie să-ţi defineşti prioritatea.
– Timpul te presează să acţionezi imediat, ceea ce înseamnă că e dificil să te gândeşti cu
atenţie la ce decizie să iei.
– Nu poţi să-ţi schimbi decizia mai târziu, deci efectele sale sunt ireversibile.
– Îţi asumi responsabilitatea – atât tu, cât şi alte persoane trebuie să faceţi faţă
consecinţelor.

În viaţa noastră de zi cu zi, la fel ca în cazul deciziilor politice, ne confruntăm în mod

constant cu dileme. Să abordezi astfel de dileme este dificil, deoarece situaţia este deseori
complicată şi trebuie să acţionăm presaţi de timp.
Totuşi, să rezolvi dileme şi să te gândeşti la responsabilitatea ta este, într-o anumită
măsură, o abilitate care poate fi formată. Formarea are loc „cu încetinitorul“, ca să spunem
aşa. Alocăm câteva lecţii pentru a ne gândi la dileme care trebuie să fie rezolvate imediat
în situaţii din viaţa reală.
Fişa pentru elevi 2.2 oferă un instrument care este de folos atunci când te confrunţi cu
dileme.
Elevii au sarcina de a aplica acest instrument la problema testului de la şcoală. În
aproximativ 5 - 10 minute, elevii trebuie să selecteze prin urmare una până la trei întrebări
care cred că sunt relevante şi utile şi să se gândească la ele cu atenţie. Trebuie să ia o
decizie şi să împărtăşească motivele pentru care au luat decizia în runda în plen care va
urma. Elevii lucrează în grupuri formate din trei sau patru membri.

Etapa 3: Elevii îşi comunică decizia legată de dilema testului

În cursul rundei finale în plen, reprezentanţii grupurilor prezintă deciziile grupului lor şi
priorităţile care au stat la baza lor. Profesorul prezidează sesiunea şi acordă o atenţie
deosebită întrebărilor şi criteriilor pe care le-au ales elevii.

Pentru a încheia lecţia, profesorul comentează acest aspect, făcându-i pe elevi conştienţi de
priorităţile lor comune sau diferite. Gândindu-se la priorităţile care le orientează deciziile,
elevii îşi asumă responsabilitatea.