Apatia cetățenilor

Unitatea de învățare: Amenințări la adresa

democrației
Aristotel
„Apatia este una din ultimele
virtuți ale unei societăți
muribunde”
 De ce unii cetățeni sunt dezamăgiți de ceea
ce se întâmplă în jurul lor?
Care sunt consecințele dezinteresului și
„Apatia este apatiei unor cetățeni de a se implica în viața
publică?
liniștea
nebunilor”. Cum poate fi redusă apatia cetățenilor?
Solomon
Ce așteptări are cetățeanul de la guvernanți
și invers?
 Ce este apatia?
 APATIA – este înțeleasă drept starea de
indiferență față de propria persoană, față de
societate și față de lumea înconjurătoare.
 Sinonime- nepăsare, nesimțire, lipsa de energie,
fără pasiune, indiferență, pasivitate.
 Antonime- susținere, dorință, activism, implicare,
interes,acțiune, dezvoltare
CUM SE EXPLICĂ GRADUL REDUS DE IMPLICARE A
CETĂȚENILOR ÎN LUAREA DECIZIILOR DE INTERES
PUBLIC?
 Nu a fost auzită vocea lor;
 Au crezut promisiunilor lansate de politicieni, care au rămas neîndeplinite;
 Li s-au încălcat drepturile și libertățile;
 Au suferit din cauza corupției și altor fenomene negative din societate;
 În mare parte există un mare deficit de informație despre procesul decizional
și implicarea redusă a cetățenilor la procesul de luare a deciziilor.
În afară de vot, cum altfel pot contribui
cetățenii la societatea democratică?
 Cunoașterea legislației și informarea altora cu privire la legislație

 Participarea la ședințele publice ale consiliilor municipale

 Semnarea unei petiții sau chiar scrierea, strângerea de semnături și

transmiterea ei

 Sesizarea autorităților atunci când este identificată o ilegalitate

 Voluntariat sau donații

 Protest
A vota sau nu?

  Numărul total de persoane chestionate

• Proporția alegătorilor din eșantionul total și proporția celor care nu aleg în
eșantionul total
• Proporția respondenților bărbați și femei
• Proporția persoanelor chestionate în fiecare grupă de vârstă
• Grupa de vârstă cu cel mai mic număr de alegători
• Grupa de vârstă cu cel mai mare număr de alegători
• Cele mai frecvente motive pentru a nu vota
• Cele mai frecvente motive pentru vot
• Dacă mai multe persoane au dat motive (de orice fel) legate de oameni
sau de partide.
3. Acum treceți la discutarea modului în care oamenilor le-a plăcut să facă
sondajul, experiențele lor și ceea ce au învățat.
 A fost dificil să faci sondajul? S-au bucurat?
• A reușit grupul să obțină un eșantion „reprezentator” al populației în
ansamblu? Care au fost dificultățile în a face asta?
• Care sunt problemele în tragerea concluziilor din rezultatele grupurilor? Cum ar
putea fi evitate acestea?
• Au existat statistici care au surprins în mod deosebit grupul?
• Au fost rezultatele sondajului în vreun fel neașteptate?
• Răspunsurile date de oameni tind să corespundă cu sentimentele din grupul
dumneavoastră? Crezi că grupul tău este „reprezentant” pentru întregul populație?
• Ar face ceva diferit dacă ar face din nou sondajul? S-au făcut greșeli?
• Rezultatele sondajului dumneavoastră oferă o imagine realistă a modelelor de vot
din comunitatea dumneavoastră? De ce? De ce nu?
• Vă puteți baza pe concluzii? Sau ar trebui să acceptați rezultatele în mod provizoriu?
• Statisticile sunt adesea prezentate ca fapte pentru a susține un argument. Cât de
atenți ar trebui să fie oamenii față de statistici?
• Care este percepția acum în grup despre necesitatea, sau altfel, de a vă folosi
votul? S-a schimbat cuiva părerea (în ambele direcții!)? Dacă da, care au fost cele mai
convingătoare argumente?
• Avem dreptul omului la vot? Cum este consacrată democrația în documentele
privind drepturile omului?
 MODALITĂȚI DE REDUCEREA A APATIEI
CETĂȚENILOR

• Educația juridică și creterea culturii civice a cetățenilor.

• Consolidarea statului de drept și a valorilor democrației
• Îmbunătățirii integrității publice și incluziunea reală a tuturor grupurilor
vulnerabile
• Implicarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor și de
soluționare a problemelor lor .(În special a vârstnicilor, tinerilor, femeilor,
tinerilor, persoanelr cu dezabilități)
STUDIU DE CAZ
DIN PROGRAMUL FUNDAȚIEI EST EUROPENE

• „...Există o legătură cauzală între nivelul de încredere și nivelul de bunăstare

în cadrul unei societăți. Or, cu cât mai multă încredere are populația în
autorități, aceasta reflectă faptul că autoritățile răspund necesităților și
problemelor cu care se confruntă comunitățile și asigură o mai bună
redistribuire a resurselor care sunt existente într-o comunitate, într-un stat.
Sunt necesare eforturi semnificative de promovare a politicilor publice
autentice, care vor combate corupția și vor asigura încrederea în instituții...”