Utilizarea microscopului in realizarea restaurarilor compozite

1. Istorie si dovezi stiintifice

Definitie
Microscopul (grec. mikrós: mic; skopein: a observa) = instrument optic care transmite o imagine
mărită a unui obiect printr-un sistem de lentile.

Istoric:
- 1979 – restaurari directe la microscop
- 2002 – restaurari minim invazive

Situatia microscopiei dentare in Romania

- august 2005 – instalarea primului microscop (Microscop Operator Dentar) MOD
- decembrie 2005 – Fondarea Societatii Romane de Microscopie Dentara
- aprox 250 de MOD in functiune in prezent Romania. Medie 5 MOD/ judet

In prezent microscopul este utilizat cel mai frecvent in:

- endodontie
- chirurgie (dento-alveolara, parodontala, periapicala)
- stomatologie restaurativa
- protetica
- ortodontie
Magnificatie si rezolutie – studiu:
- ochiul uman – 200u (microni)
- 2.5X loupes – 100u
- 4X loupes – 50u
- sharp explorer – ~40u
- 8X microscope – 25u
- 10X microscope – 20u
- 14X microscope – 14.3u
- 20X microscope – 10u

1
 2. Componente, clasificare, avantaje, dezavantaje
Componente
a. Cap optic
b. Sursa de lumina
c. Accesorii

a. Magnificarea: capul optic

Cea mai importanta componenta a microscopului, fiind format din:
- ocularele – “cupe de cauciuc”: inlatura lumina venita din lateral, pentru a obtine o
vizibilitate mai buna
- schimbatorul de trepte
o microscoapele prezinta mai multe trepte de magnificatie, unele ajungand pana la 5
trepte
o endodontii folosesc cele mai mari trepte
o in stomatologia restaurativa se utilizeaza de cele mai multe ori trepte mici sau
medii
- lentil – cea mai importanta componenta, produce marirea campului operator

b. Sursa de lumina – LED, Halogen Xenon

Sursa de iluminare poate fi inclusa la nivelul capului optic, mai ales in cazul
microscoapelor cu LED care nu produc caldura si pot fi incluse in capul optic. Becul cu halogen
produce supraincalzire si are nevoie de un ventilator inclus la nivelul capului optic, ceea ce face
nepractica manipularea. In cazul acestora becul este pozitionat intr-o cutie separata la nivelul
stativului.

c. Accesorii
- stativ
- beamspleater: are scopul de a diviza fascicolul campului operator al imaginii in 2, una
spre ochiul operatorului, iar cealalta poate fi redirectionata spre lateral spre un alt cap
optic pentru ca asistenta sa poata si ea vizualiza operatiunea
- adaptor camera

2
 - filtere – doua scopuri majore:
o pentru restaurarile compozite exista un filtru portocaliu: previne fotopolimerizarea
excesiva realizata de lumina puternica a microscopului
o exista si un filtru verde care se utilizeaza in chirurgie pentru a crea un contrast
mai bun cu vasele de sange
- prelungintoare oculare/ brat
- camera foto/ video – montata la nivelul beamspleaterului

Clasificare
a. Dupa magnificatie:
- magnificatie mica (2.5x - 8x)
- magnificatie medie (8x - 14x)
- magnificatie mare (14x - 30x)
Grossman’s Endodontic Practice 12th ed.
b. Dupa modul de fixare:
- pe tavan
- pe perete
- pe pardosea – cele mai utile si manevrabile
c. Dupa sursa de lumina:
- LED – cele mai raspandite, datorita pretului si calitatilor de iluminat
- halogen
- xenon

Avantaje
1. Vizibilitate crescuta
Datorita magnificarii si a luminii transmise prin fibra optica la campul operator, este
posibila tratarea cu mai multa precizie in conditii de vizibilitate incomparabil imbunatatite, fata
de privirea directa.
2. Creste calitatea tratamentului
Exista numeroase articole publicate pe tema cresterii calitatii tratememtelor efectuate sub
control microscopic.

3
 3. Pozitie ergonomica de lucru
Duce la scaderea drastica a oboselii oculare, a afectiunilor musculo-scheletale si a
obosealii psihice, cresterea calitatii vietii medicului .
4. Sentimentul de “control”, precizie dar si satisfactie al medicului
Observarea in detaliu a anatomiei, mofologiei, configuratiei tesuturilor dentare si a
materialelor aplicate da siguranta si precizie. Satisfactia personala este de asemenea crescuta.
5. Creste capacitatea de comunicare cu asistenta si pacientului prin intermediul
fotografiilor
6. Mai putina iatrogenie, de exemplu nu exista riscul de a atinge dintele vecin in prepararea
cavitatilor de clasa II.

Dezavantaze
1. Perioada de invatare (studiile care cuantifica asta afirma ca perioada de invatare este inre
3 luni – 1,2 ani)
2. Limitarea spatiului de lucru
3. Necesita asistent medical
4. Miscarile instrumentelor au amplitudini mici (miscarea ampla a bratelor este greu de
reprodus )
5. Cost crecut
6. Reticenta la nou

3. Beneficiile pe etape de tratament

I. Diagnostic
II. Prepararea cavitatii
III. Finisarea preparatiei
IV. Verificarea inchiderilor (diga, matrici, compozit)
V. Realizarea obturatiei (stratificare si modelare)
VI. Finisare
VII. Managementul deschiderilor camerei pulpare
In cazul acestor etape cu “bold” s-a demonstrate eficacitatea utilizarii microscopului.
Etape:

4
 I. Diagnostic
Identificarea cu usurinta a:
- fisurilor din smalt
- zonelor de smalt demineralizat
- deschiderilor mici ale camerei pulpare
- zonelor de infiltratie
- fracturilor
II. Prepararea cavitatii/ indepartea obturatiei vechi si exereza dentinei
Sa fie realizata minim-invaziv:
- izolarea
- folosirea icurilor (prewedging)
- principiile clasice ale prepararii cavitatilor
- indicator de carie
- transformare in clasa I unde este cazul
Daca este cazul se realizeaza pregatirea prerestaurare, care presupune:
1. amperentarea suprafeti oluzala realizand o cheie ocluzala, “stamp technique”
2. amprentarea proximo-vestibulo-orala (diga lichida+inel) “custom ring”
3. reconstructia subgingivala “deep margin elevation”
III. Finisarea preparatiei
- conturul
- bizotarea
- controlul tesutului restant (eliminarea completa a zonelor de smalt demineralizat si
dentina infiltrata de pe peretii cavitatii)
IV. Verificarea etansietatii
- etansitatea foliei de diga pe dinte
- inchiderea matricilor pe dinte
- prezenta zonelor de infiltratie salivara
V. Realizarea obturatiei
- controlul surplusurilor
- controlul golurilor si impuritatilor
- controlul refacerii detaliilor anatomice

5
VI. Finisarea obturatiei
- controlul surplusului de compozit (ocluzal sau proximal)
- golurile de suprafata
- particule restante din materialele de finisare
VII. Managementul deschiderilor camerei pulpare

4. Manoperele realizate cu microscopul operator dentar

- rezulta in anumite solicitari ale organismului – MOD intra in circuite operative
- ambele considerente au impus stabilirea unor criterii ergonomice de lucru specifice
Conditii preliminare majore pentru folosirea microscopului
a. Aplicarea sistemului de diga
Diga este necesare pentru izolarea campului operator in vederea adeziunii, a prevenirii
inseminarii bacteriene, in cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare si pentru a oferi liniste
operatorie medicului. Daca nu s-a realizat o izolare cu diga, oglinda se va aburi imediat din
cauza respiratiei pacientului si vederea va fi imposibila.
Pentru absorbtia luminii reflectate si accentuarea contrastului se recomanda utilizarea
foliilor de diga albastre sau verzi.
b. Vederea indirecta (lucrul in oglinda)
Pentru ca medicul nu isi poate modifica constant pozitia, in majoritatea cazurilor se
lucreaza in vedere indirecta de pe pozitia microscopului, aoclo unde se afla ocularele.
c. Respectarea ergonomiei din pozitie sezanda
- aprox. de la ora 12

5. Ergonomia in cabinetul dentar

Pasul 1: Stetarea pozitiei medicului
Pasul 2: Setarea pozitiei pacientului (a fotoliului dentar)
Pasul 3: Setarea pozitiei asistentului medical
Pasul 4: Setarea microscopului si mobilierului (masute mobile, masuta unit)
Recomandari referitoare la ergonomie pentru lucrul la MOD
1) Setati-va propria pozitie ergonomica pe scaunul medicului [medic]
2) Setati pozitia orizontala a pacientului in fotoliul stomatologic [pacient]

6
3) Pozitionati MOD deasupra fetei pacientului [corp microscop]
4) Plasati zona de lucru chiar in centru spotului luminos [lumina]
5) Reglati distanta focala minima prin urcarea/ coborarea
scaunului pacientului
6) Verificati daca aveti o pozitia corecta a corpului -> spatele
drept, pozitie sagitala a capului – coloana cervicala sa fie in
continuarea coloanei toracice
7) Pozitia laterala a capului – linia bipupilara sa fie perfect orizontala

6. Parfocalitatea – reglarea imaginii

a. reglati dioptriile pe “0” la fiecare ocular
b. alegeti cea mai MARE treapta de marire si ajustati dioptriile pana obtineti o imagine
clara
c. alegeti apoi cea mai mica treapta de magnificatie si reglati succesiv dioptriile (prima
data la un ochi apoi la celalalt) pana obtineti o imagine clara cu fiecare ochi
d. camera atasata la beamspleater se monteaza pe partea
ochiului dominant

7. Vizibilitate
a. Vedere directa (cand se lucreaza ocluzal la dintii inferiori sau vestibular la frontalii
superiori)
b. Vedere indirecta
o oglinda pozitionata la distanta pentru a crea spatiu instrumentelor
o oglinda uneori chiar inafara cavitatii orale
o se poate utiliza si o oglinda foto
Presupune:
1. Oglinda curata in permanenta (stearsa, suflata cu spray-ul)
2. Oglinda trebuie plasata la distanta de dintele in lucru pentru a permite inserarea
instrumentelor.
3. Repozitionarea oglinzii impune ajustarea reglarii focusului microscopului facand intreaga
procedura cronofaga si posibil chiar enervanta.

7
c. Lucrul cu instrumentele de modelat compozit:
o modelare cuspizi situati de partea mainii drepte a operatorului