REFERAT

Transportul aerian

A cunoscut o puternică dinamică în cadrul transporturilor din industria

turismului, fiind utilizat pe distante lungi şi foarte lungi. În urma înregistrărilor
statistice, rezulta ca avionul este folosit în proporţie de 50 % pe distanţele cuprinse
între 1000 şi 4000 de km şi aproape în exclusivitate pentru cele care depăşesc 4000
de km. Transporturile aeriene deţin 20-25 % din totalul traficului turistic internaţional.
Viteza de deplasare, confortul şi siguranţa, constituie principalele avantaje ale
acestui tip de transport. Dependenţa de condiţiile atmosferice şi costul mai ridicat al
călătoriei sunt considerate dezavantaje. Un alt dezavantaj este reprezentat
necesitatea investiţiilor foarte mari din partea prestatorilor de astfel de servicii şi
totodată asigurarea altor mijloace de transport.
In circulaţia turistică a României, pe plan intern sunt asigurate curse spre
Bucureşti şi un număr mare de oraşe din ţară.
În traficul turistic internaţional, turismul românesc deţine o pondere de 5-6 %.
Pentru transportul turiştilor se folosesc cursele regulate/de linie şi cele
speciale - charter. Primele sunt solicitate de turişti individuali şi au avantajul unui orar
clar. Chartere-le se efectuează la cerere, sunt mai rapide, oferă unele facilităţi de
plată şi sunt destinate cu precădere pentru grupuri.

1.7.1 Când şi cum trebuie să fie informaţi pasagerii?

Operatorul de transport aerian trebuie să ofere pasagerilor informaţii cu privire

la drepturile acestora:
 printr-un anunţ de informare afişat în zona de înregistrare a pasagerilor,
constând din următorul text imprimat cu caractere clare şi vizibile: „În cazul
unui refuz la îmbarcare sau în cazul în care zborul dumneavoastră este
anulat sau are o întârziere de cel puţin două ore, solicitaţi la ghişeul de
înregistrare sau la poarta de îmbarcare textul în care sunt precizate
drepturile dumneavoastră, în special cu privire la compensaţie şi
asistenţă”;
 în cazul în care un operator de transport aerian refuză îmbarcarea sau
anulează un zbor, prezintă fiecărui pasager în cauză o comunicare scrisă
în care sunt precizate normele de compensare şi asistenţă în conformitate
cu dispoziţiile Regulamentului nr. 261/2004;
 în cazul unei întârzieri de cel puţin două ore, operatorul de transport
aerian prezintă fiecărui pasager o comunicare scrisă în care sunt
prezentate drepturile pasagerilor;
 pasagerului i se mai prezintă, sub forma scrisă, coordonatele instituţiei
naţionale competente să soluţioneze plângerile pasagerilor.

1.8 Întârzierea zborului

Conform Regulamentului, se consideră că zborurile au întârziere atunci când

aceasta durează:
 două ore sau mai mult, în cazul zborurilor de 1 500 km sau mai puţin;

13
Sisteme de transport

 trei ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor intracomunitare de peste
1500 km şi al oricăror altor zboruri cuprinse între 1 500 şi 3 500 km;
 patru ore sau mai mult, în cazul tuturor zborurilor care nu se încadrează la
categoriile menţionate.
În cazul zborurilor întârziate, pasagerii au următoarele drepturi:
 Pasagerii au dreptul să li se ofere gratuit asistenţă (conform art.
9 din Regulament) ce constă din:
- mese şi băuturi răcoritoare, proporţionale cu timpul de aşteptare;
- cazare la hotel, dacă este necesară o şedere de una sau mai multe
nopţi sau în cazul în care este necesară o şedere suplimentară faţă de
cea prevăzută de pasager precum şi transportul dintre aeroport şi locul
cazării;
- două apeluri telefonice, mesaje prin telex, fax sau e-mail.
 Pasagerii au dreptul să li se ramburseze costul biletului la preţul
de achiziţie, în cazul în care hotărăsc să nu mai călătorească (conform art.
8 din Regulament) iar întârzierea este de cel puţin cinci ore.
Prin urmare, dacă pasagerul alege să nu îşi continue călătoria, acesta va cere
liniei aeriene să îi anuleze rezervarea. În acest caz, pasagerul are dreptul la o
rambursare, în termen de 7 zile, a contravalorii biletului pentru părţile din călătorie
neefectuate.
Obligaţia transportatorului aerian încetează în momentul în care rezervarea
este anulată, prin urmare pasagerul nu mai are dreptul la nicio asistenţă.
Dacă întârzierea are loc la un punct de legătură şi dacă zborul nu îşi mai
îndeplineşte scopul, atunci pasagerul are, de asemenea, dreptul la un zbor gratuit
de întoarcere la primul punct de plecare.
Dacă întârzierea are loc înainte de plecarea zborului de la punctul de legătură
sau la terminalul de întoarcere, atunci nu mai poate fi vorba de întoarcerea la primul
punct de plecare şi, prin urmare, nici de dreptul la un zbor de retur.
 Pasagerii NU au dreptul, în cazul zborurilor întârziate, să li se ofere
compensaţie.

1.9 Anularea zborului

În cazul anulării zborului, pasagerii au dreptul la asistenţă, rambursare sau

redirecţionare, la compensare. Însă, pasagerii au aceste drepturi în funcţie de
momentul informării acestora de către operatorul de transport aerian. Sarcina
dovedirii faptului că pasagerii au fost într-adevăr informaţi despre anularea zborului,
cu indicarea momentului precis, revine operatorului de transport aerian.
Pasagerii au dreptul să li se ofere gratuit asistenţă (conform art. 9 din
Regulament) ce constă din:
 mese şi băuturi răcoritoare, proporţionale cu timpul de aşteptare;
 cazare la hotel, dacă este necesară o şedere de una sau mai multe nopţi
sau în cazul în care este necesară o şedere suplimentară faţă de cea
prevăzută de pasager precum şi transportul dintre aeroport şi locul cazării;
 două apeluri telefonice, mesaje prin telex, fax sau e-mail.
Pasagerii au dreptul să li se ofere posibilitatea de a alege dintre (conform art.
8 din Regulament):
 rambursarea costului biletului la preţul de achiziţie, în cazul în care
hotărăsc să nu mai călătorească şi
14
 Transporturi

 redirecţionare către destinaţia finală, cât mai repede posibil sau la o dată
ulterioară, la alegerea pasagerului, sub rezerva existenţei unor locuri
disponibile.
Pasagerii au dreptul la compensare (conform art. 7 din Regulament):
 Compensarea se oferă în funcţie de lungimea zborului, după cum
urmează:
- 250 euro pentru zborurile de 1 500 km sau mai puţin;
- 400 euro pentru toate zborurile intracomunitare de peste 1 500 km şi
pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 şi 3 500 km;
- 600 euro pentru toate zborurile care nu se încadrează la cele două
categorii menţionate.
 Pasagerul primeşte compensare şi în cazul în care a fost redirecţionat,
dacă ora de sosire depăşeşte ora de sosire prevăzută pentru zborul iniţial
rezervat, după cum urmează:
- 250 euro, dacă depăşeşte cu două ore, pentru toate zborurile de 1
500 km sau mai puţin;
- 400 euro, dacă depăşeşte cu trei ore, pentru toate zborurile
intracomunitare de peste 1 500 km şi pentru toate zborurile cuprinse
între 1 500 şi 3 500 km;
- 600 euro, dacă depăşeşte cu patru ore, pentru toate zborurile care nu
se încadrează la cele două categorii menţionate.
Cu toate acestea, pasagerii nu au dreptul la compensare în următoarele
situaţii:
 dacă sunt informaţi cu privire la anulare:
- cu cel puţin două săptămâni înainte de ora de plecare programată;
- între două săptămâni şi şapte zile înainte de ora de plecare programată
şi li se oferă o redirecţionare care să le permită să plece cu cel mult două
ore înainte de ora de plecare programată şi să ajungă la destinaţia finală
în mai puţin de patru ore după ora de sosire programată iniţial;
- în mai puţin de şapte zile înainte de ora de plecare programată şi li se
oferă o redirecţionare care să le permită să plece cel târziu cu o oră
înainte de ora de plecare programată şi să ajungă la destinaţia finală în
mai puţin de două ore după ora de sosire programată iniţial.
 dacă operatorul de transport aerian poate dovedi că anularea este cauzată
de circumstanţe extraordinare care nu au putut fi evitate deşi au fost luate
toate măsurile de posibile.

Declasarea

În cazul declasării, pasagerii au dreptul la compensare, după cum urmează:

 30 % din preţul biletului pentru toate zborurile de 1 500 km sau mai puţin;
 50 % din preţul biletului pentru toate zborurile intracomunitare de peste 1
500 km, cu excepţia zborurilor dintre teritoriul european al statelor membre
şi departamentele franceze de peste mări şi pentru toate celelalte zboruri
variind între 1 500 şi 3 500 km;
 75 % din preţul biletului pentru toate zborurile care nu se încadrează la
cele două categorii menţionate, inclusiv zborurile între teritoriul european
al statelor membre şi departamentele franceze de peste mări.

15
Sisteme de transport

1.10 Refuzul la îmbarcare

În cazul în care, din diverse motive, un operator de transport aerian se

aşteaptă să refuze îmbarcarea unui număr de pasageri, acesta trebuie, mai întâi, să
facă un apel la pasagerii care, în mod voluntar, sunt dispuşi să renunţe la rezervările
lor în schimbul unor compensaţii convenite cu operatorul de transport aerian.
Voluntarii au dreptul să primească, în afară de compensaţie, şi asistenţă.
Dacă numărul voluntarilor nu este suficient pentru a permite îmbarcarea
celorlalţi pasageri cu rezervări, operatorul de transport aerian poate refuza
îmbarcarea celor din urmă împotriva voinţei lor, însă trebuie să le ofere asistenţă şi
compensare, după cum urmează:
 Pasagerii au dreptul să li se ofere gratuit asistenţa (conform art.
9 din Regulament) ce constă din:
- mese şi băuturi răcoritoare, proporţionale cu timpul de aşteptare;
- cazare la hotel, dacă este necesară o şedere de una sau mai multe
nopţi sau în cazul în care este necesară o şedere suplimentară faţă de
cea prevăzută de pasager, precum şi transportul dintre aeroport şi locul
cazării;
- două apeluri telefonice, mesaje prin telex, fax sau e-mail.
 Pasagerii au dreptul să li se ofere posibilitatea de a alege dintre
(conform art. 8 din Regulament):
- rambursarea costului biletului la preţul de achiziţie, în cazul în care
hotărăsc să nu mai călătorească şi
- redirecţionare către destinaţia finală, cât mai repede posibil sau la o
dată ulterioară, la alegerea pasagerului, sub rezerva existenţei unor
locuri disponibile.
 Pasagerii au dreptul la compensare (conform art. 7 din
Regulament)
Compensarea se oferă în funcţie de lungimea zborului, după cum urmează:
 250 euro pentru zborurile de 1 500 km sau mai puţin;
 400 euro pentru toate zborurile intracomunitare de peste 1 500 km şi
pentru toate zborurile cuprinse între 1 500 şi 3 500 km;
 600 euro pentru toate zborurile care nu se încadrează la cele două
categorii menţionate.
 Pasagerul primeşte, de asemenea, compensare şi în cazul în care a
fost redirecţionat, după cum urmează:
Atunci când ora de sosire depăşeşte ora de sosire prevăzută pentru zborul
iniţial rezervat:
 250 euro, dacă depăşeşte cu două ore, pentru toate zborurile de 1 500
km sau mai puţin;
 400 euro, dacă depăşeşte cu trei ore, pentru toate zborurile
intracomunitare de peste 1 500 km şi pentru toate zborurile cuprinse între
1 500 şi 3 500 km;
 600 euro, dacă depăşeşte cu patru ore, pentru toate zborurile care nu se
încadrează la cele două categorii menţionate.
Dacă pasagerul care a fost redirecţionat ajunge la destinaţia finală cu un zbor
alternativ care nu depăşeşte ora de sosire prevăzută a zborului iniţial cu orele
menţionate mai sus, atunci operatorul de transport aerian poate reduce cu 50%
compensaţia menţionată

16
 Transporturi

1.11 Avantaje şi dezavantaje ale transportului aerian

Avantaje:

Rapiditatea este atributul esenţial al transportului aerian. Pentru pasageri,

evoluţia aeronavelor a adus posibilitatea de a călători mult mai repede, dar şi în
condiţii de confort şi de servicii net superioare.
Serviciile sunt un alt atribut important al călătoriei cu avionul. Numărul şi
calitatea acestora a crescut şi s-a diversificat impresionant, ajungând la ora actuală
să fie principalul domeniu de concurenţă între companiile aeriene. Serviciile nu se
limitează numai la cele din timpul zborului, ci le includ şi pe cele de la sol,
răspunzând cerinţelor clienţilor companiilor aeriene.
Oportunitatea reprezintă avantajul competitiv major, în prestarea oricărui
serviciu. Cu atât mai mult, în cazul serviciilor logistice, oportunitatea lor decurge din
necesitatea accesului în timp real la un act de consum, de documentare, de
producţie.
Economicitatea se referă la posibilitatea clienţilor de a beneficia în condiţii
avantajoase de serviciile respective. Costurile de operare s-au redus substanţial, în
ultimii ani, permiţând practicarea unor preţuri tot mai atractive, accesibile unui public
tot mai larg.
Regularitatea prestării serviciilor de transport aerian decurge din modul de
organizare a acestora. Transportul aerian se efectuează, în cea mai mare parte, prin
cursele de linie, pe anumite rute fixe, în condiţii de frecvenţă, orare şi tarife relativ
stabile. Respectarea acestor condiţii se reflectă asupra reputaţiei prestatorilor şi
poziţiei lor pe piaţă.
Confortul se referă nu numai la condiţiile de transport la bordul aeronavei, ci
şi la dotările din spaţiile anexe de la sol (din aeroporturi) care adaugă o motivaţie la
baza opţiunii privind selecţionarea avionului ca mijloc de transport.

Dezavantaje

Dependenţa transporturilor aeriene de condiţiile naturale, ceea ce pune sub

semnul incertitudinii respectarea riguroasă a orarului sau chiar realizarea călătoriei, o
anumită insecuritate a voiajelor;
Investiţiile mari generate de construirea şi exploatarea unor aeroporturi
moderne;
Îmbarcarea şi debarcarea turiştilor se face în afara localităţilor, necesitând
transferul la baza de cazare cu alte mijloace de transport, crizele economice şi
politice.
Tipuri de curse aeriene pentru pasageri
Categorii de pasageri:
- după motivaţie:
a) categoria de public care preferă călătoria cu avionul indiferent de cost
(oameni de afaceri);
b) categoria de public constrânsă să călătorească cu avionul, acesta fiind
singurul mijloc de transport cu care pot să întreprindă o călătorie;
c) publicul care nu este obligat să călătorească cu avionul şi care optează
pentru această modalitate de a călători, comparându-i avantajele şi
dezavantajele cu cele din transportul rutier, feroviar, maritim.

17
Sisteme de transport

- după statutul juridic al consumatorilor:

a) organizaţii (agenţiile de voiaj, tour - operatorii şi alte organizaţii diverse),
b) clienţi individuali
În concluzie, pe piaţa transporturilor aeriene se regăsesc două grupe
principale de transportatori:
1. “generalişti” care îşi desfăşoară activitatea pe toate segmentele pieţei:
American Airlines, KLM, British Airways, etc
2. specializaţi: Southwest, Value Jet (linii aeriene ce îşi orientează activitatea
spre segmente sensibile la tarife sau spre arii geografice restrânse), Air
Inter (specializată pe o anumită arie geografica), şi companii specializate
în zboruri charter.
Tipuri de curse aeriene de pasageri

I. Cursele regulate sunt cursele pe care o companie aeriană le operează în

conformitate cu orarul său public, în aceleaşi zile şi aceleaşi ore, pe durata unui
întreg sezon, în funcţie de obiectivele lor strategice care sunt, în principal, de natura
comercială. Operarea unei curse regulate este determinată de existenţa unui trafic
permanent de pasageri şi cu un volum suficient de mare pentru a permite
recuperarea cheltuielilor din veniturile încasate. Scopul companiei aeriene este
realizarea de profit din activitatea de transport, compania fiind nevoita să-şi
maximizeze utilizarea capacităţii oferite la vânzare, respectiv a numărului de locuri
(vânzarea unui număr optim de locuri pentru fiecare din categoriile de clase („First
Class” şi „Business Class” sau „Economy”, „Budget” şi „Tourist”, fiecare companie
având minim două clase din cele enumerate).
Aranjamentele turistice propuse pe cursele regulate sunt:
a) Inclusive Tour - este o călătorie organizată de către o agenţie de turism
împreună cu o companie de transport aerian de linie; o călătorie dus şi întors (round-
trip) sau în circuit, efectuată total sau parţial pe calea aerului, contra unui tarif
corespunzător, care acoperă: costul transportului, tariful de cazare la hotel, masa,
diverse excursii şi alte cheltuieli ale agenţiei. Agenţia care organizează IT-urile
trebuie să fie agreată de IATA. Programul turistic poate include transportul dus-întors
sau circuit. Compania aeriană acordă organizatorului de turism un comision asupra
tarifului IT aprobat şi care poate să fie dat în procente faţă de tariful normal sau în
cifre absolute. Tariful global cuprinde atât tariful aerian IT, cât şi serviciile la sol
menţionate.
Aranjamentele IT din Europa şi Bazinul Mediteranean sunt reglementate de
rezoluţia IATA sub două forme:
- aranjamente IT de grup (GIT – Group Inclusiv Tour) şi
- aranjamente IT individuale (ITX).
Biletul trebuie procurat printr-o agenţie turistică, sejurul trebuie să aibă o
durată minimă stabilită.
Tarifele IT, care reprezintă aproximativ 50% din tarifele neturistice, sunt
stabilite de către companiile aeriene conform normelor IATA şi reprezintă o
componentă a preţului global al călătoriei. La comercializarea călătoriilor IT trebuie
respectate anumite condiţii cum ar fi: termenul de valabilitate al biletului, restricţiile în
ce priveşte ruta, durata minimă a sejurului şi tarifele practicate.
b) Part charter-ul reprezintă decomercializarea parţială a cursei regulate,
considerarea unei porţiuni din spaţiul aeronavei cursa charter şi vânzarea acesteia în
sistem charter. Ambele aranjamente turistice sunt practicate mai ales în cadrul
transportului turistic intra-european. Această formulă reprezintă o altă modalitate de

18
 Transporturi

a beneficia de tarife reduse în cursele regulate ale transportului aerian. Este

apreciată drept o variantă mai simplă şi mai avantajoasă, constând în cumpărarea
pentru un întreg sezon a unui număr de locuri pe o linie aeriană, repartizate pe mai
multe zboruri, dar la date şi ore de trafic scăzute. Reprezintă, practic, o închiriere
parţială a aeronavelor de către tour-operatori, formulă avantajată şi de creşterea
ponderii turiştilor în totalul călătoriilor pe liniile aeriene.
II. Cursele charter (la cerere) reprezintă o alternativă la cursele regulate, la
care pot apela tour-operatorii prin închirierea de la companiile prestatoare a uneia
sau mai multor aeronave timp de un întreg sezon.
Aranjamentele comerciale charter se stabilesc pe baza unui contract între cei
doi parteneri în conformitate cu reglementările internaţionale, normele şi restricţiile de
operare stabilite prin acorduri guvernamentale între ţările de origine şi cele de
destinaţie. Aranjamentele charter sunt, în principiu, de patru tipuri:
1. Charter de grup
2. Charter IT
3. Charter own-use
4. Charter specializat

Charter de grup

Cu afinitate are la baza Rezoluţia IATA 945 (1948)

 grup maxim 50000 persoane
 în unele cazuri 20000 pers.
 trebuie închiriata întreaga capacitate a avionului
 astfel de curse nu pot fi angajate de o organizaţie care îşi propune
exclusiv transportul aerian.
Fără afinitate:
 declaraţia de la Otawa
 închirierea întregii capacităţi a avionului
 număr minim de locuri închiriate – 40
 achiziţionarea cu cel puţin 60 zile înainte
 funcţionează în două formule: TGC (Travel Group Charter) - SUA,şi ABC
(Advanced Booking Charter) – în Europa.

Charter Inclusive Tour

 călătorie tur-retur (cu sejur la destinaţie) sau în circuit (cu un minim de

escale);
 durata minimă a călătoriei (4 zile pentru destinaţii ca America de Nord şi 7
zile pentru alte destinaţii în cazul OSTC – One Stop Inclusive Tour);
 un minim de zile pentru înaintarea de către agenţie a prospectului
călătoriei (inclusiv garanţia);
 includerea în preţ a transportului, cazării şi transferurilor;
 organizatorii trebuie să înainteze autorităţii aeronautice lista de pasageri
cu cel puţin 15 zile înainte de data plecării (destinaţiile americane) şi cu30
de zile pentru celelalte destinaţii. Nu se admit modificări ale acestor liste.

Charter own-use (single entity)

19
Sisteme de transport

 o persoană fizică sau juridică închiriază un avion pentru uz propriu

pentru a transporta persoane sau obiecte;
 cel care închiriază nu îl poate comercializa

Charter specializat

Curse pentru studenţi sau grupuri de studio (Study Group Charter)

 număr minim de participanţi dintr-un grup să fie 40 pers.;
 număr nelimitat de grupuri
 vârsta maxima a participanţilor să fie de 25 de ani;
 să existe un interval de minim 4 săptămâni între data plecării şi data
întoarcerii

Curse pentru evenimente speciale (Special Event Charter)

 pot exista unul sau mai multe grupuri;

 scopul grupului este de a participa la evenimente culturale, sportive,
profesionale, etc;
 pot opera numai spre ţara în care are loc evenimentul

III. Servicii de taxi aerian - sunt oferite de curse charter private, având
capacitatea de 4-18 locuri şi independenţă de zbor de 500-600 km; sunt practicate,
cu prioritate, în călătoriile de afaceri; ele oferă avantaje de flexibilitate şi confort.
Acest mod de deplasare a cunoscut în ultimul deceniu o creştere deosebită; de
exemplu, numai în ţările vest-europene există circa 1.300 de terenuri de aterizare
pentru astfel de curse.

1.12 Cheltuielile de transport aerian

a) Cheltuieli legate de desfăşurarea zborului

 costul carburanţilor şi lubrifianţilor;
 cheltuieli cu asigurarea;
 plata personalului navigator şi indemnizaţia pe ora de zbor.
b) Cheltuieli legate de efectuarea escalelor
 costul handlingului;
 taxele de aeroport.
c) Cheltuieli cu servicii acordate călătorilor
 servicii la bord;
 servicii la sol.

a) Cheltuieli legate de desfăşurarea zborului

 costul carburanţilor şi lubrifianţilor - au ponderea cea mai mare în preţul de
cost al unui zbor.
Factori care influenţează consumul de combustibil:
 condiţiile climaterice pe aeroportul de plecare, temperatura influenţând
greutatea maximă de decolare a avionului reglată în funcţie de cantitatea
de combustibil încărcat;

20
 Transporturi

 încărcătura comercială a avionului (greutatea pasagerilor şi a bagajelor, a

mărfurilor şi poştei);
 structura rutei şi nivelul de zbor (datorită densităţii în scădere a aerului şi
reducerii rezistentei la înaintare pe care avionul o întâmpină în zbor.
Cheltuieli cu asigurarea cuprind: asigurarea echipajului, a pasagerilor şi
bagajelor, a aeronavei, asigurarea pentru daune aduse terţilor, etc). După 1984,
costul asigurării exprimat prin nivelul primei de asigurare a crescut foarte mult sub
influenţa următorilor factori: intensificarea actelor teroriste şi creşterea numărului de
accidente, creşterea capacităţii de transport a avioanelor, ridicarea nivelului
plafoanelor de responsabilitate ce trebuie asigurate ca urmare a cerinţelor unor
autorităţi aeronautice sau aeroportuare.
Plata personalului navigator şi indemnizaţia pe ora de zbor – la salariul
membrilor echipajului se adaugă indemnizaţia de zbor în funcţie de numărul de
kilometri parcurşi precum şi diurna zilnică pentru perioadele în deplasare.

b) Cheltuieli legate de efectuarea escalelor;

Handling-ul reprezintă serviciul acordat unei aeronave în escală, de către o
firmă specializată, numită agent de handling, pe baza unui contract între compania
care deţine aeronava şi firma specializată.
Costul handling-ului este structurat astfel:
 Handling de platformă, la sosiri şi plecări – punerea şi scoaterea
calelor de frânare la roţi, blocarea comenzilor, deschiderea-închiderea
calei de marfă, conectarea grupurilor de forţă la sol, punerea scărilor;
 Handling de platformă, pentru încărcarea şi descărcarea
aeronavei – punerea în funcţiune a instalaţiilor de descărcare-încărcare,
încărcarea-descărcarea bagajelor, mărfurilor şi corespondentei,
transportul acestora la clădirea aerogării;
 Handling de platformă, pentru curăţenia interioară – curăţirea
cabinei de pasageri, a cabinei echipajului şi a toaletelor, golirea
scrumierelor, înlăturarea deşeurilor, periatul fotoliilor, curăţarea măsuţelor,
aşezarea centurilor de siguranţă, curăţirea chiuvetelor;
 Handling-ul pasagerilor – conducerea pasagerilor prin spaţii
destinate controlului de graniţă şi vamă;
 Handling-ul pentru pasageri şi bagaje – primirea şi cântărirea
bagajelor, sortarea şi etichetarea lor, controlul biletelor, verificarea
documentelor de călătorie, întocmirea listei de pasageri, informarea
pasagerilor în legătură cu întârzieri sau modificări ale rutelor, etc.
Taxele de aeroport: de baza (în funcţie de greutatea aeronavei şi cuantumul
publicat al taxelor), de parcare şi adăpostire în hangare (în funcţie de greutatea
aeronavei şi tipul de staţionare), de decolare, pentru iluminare (consumul de
electricitate necesar aprinderii balizajului pistei).

c) Cheltuieli legate de serviciile acordate călătorilor

 servicii acordate pasagerilor la bord (masa, produse cu vânzare la bord,
servicii pentru oameni de afaceri, servicii de divertisment)
 servicii acordate pasagerilor la sol (masa şi cazarea în cazul întreruperii,
amânării sau anulării unei curse, etc.)

Contractul de transport aerian

Obligaţiile părţilor
21
Sisteme de transport

Obligaţiile încărcătorului Obligaţiile transportatorului

Să asigure un ambalaj adecvat
Să încarce marfa
Marcarea coletelor
Să asigure transportul până la destinaţie în
Să pună la dispoziţia transportatorului marfa
stare bună, să respecte termenele
la data prevăzută în contract
contractului
Să emită AWB (scrisoare de transport
Să descarce marfa
aeriană)
Să dea avizul de sosire destinatarului sau
Să prevadă vămuirea mărfii şi să satisfacă
intermediarului specificat pe AWB.
operaţiunile de controlare de comerţ şi de
schimb

Dezvoltarea serviciilor actuale pentru trimitere rapidă a mărfii a făcut să apară

din ce în ce mai des “integratorii”: DHL, TNT Express Worldwide, care au statutul de
comisionari de transport. Ei acţionează în nume propriu şi propun clienţilor un traseu
dublu: aerian şi terestru, care sa garanteze securitatea transportului în lumea
întreagă. Tarifele sunt adaptate pentru transporturi rapide sub 100kg.

Scrisoarea de transport aerian (AWB)

Scrisoarea de transport aerian (air way bill) este stabilită de compania aeriană
sau un agent agreat, asupra instrucţiunilor expeditorului şi responsabilităţile sale.
Dacă aceste declaraţii se constată a fi inexacte, în caz de pagubă sau avarii,
expeditorul va suporta toate consecinţele.

Exemplu
O adresa de destinaţie modificată antrenează taxe de telex pentru modificare, o greutate brută
eronată limitează responsabilitatea transportatorului în cazul pierderii mărfii.

Toate menţiunile referitoare la greutate, dimensiunile mărfii, cât şi starea ei

aparentă, reprezintă o dovadă împotriva transportatorului. Celelalte caracteristice
menţionate pe scrisoare de trăsură (volum, cantitate, stare) nu au valoare
doveditoare, decât dacă există o verificare care le contrazice înainte de plecare.
Airway Bill nu este negociabilă şi nu se transmite prin andosare. În cazul în
care nu există, se pierde sau are anumite nereguli, responsabilitatea nu revine
transportatorului daca nu a primit marfa spre încărcare. Scrisoare poate conţine o
grupare de mărfuri, dar şi mai multe transporturi succesive, metodă mai des folosită.
Tipuri de AWB:
 neutră: nu are coordonatele transportatorului;
 comerciala: coordinate pre-imprimate ale transportatorului emitent;
 în cazul grupărilor: comisionarii propun grupări, sau transport combinat,
pentru ca costa mai puţin. În acest caz se emite Master Airway Bill sau
House Airway Bill pentru a separa expediţiile.

Responsabilităţile transportatorului aerian

Convenţia din Varşovia presupune că responsabilitatea transportului aerian în

caz de avarie sau pierdere revine transportatorului, din momentul în care a primit
marfa spre încărcare şi până în momentul descărcării ei la destinaţie.

Menţiunile făcute de transportator

22
 Transporturi

Menţiunile pe care le face transportatorul sunt înscrise pe airway bill.

Companiile refuza să primească colete dubioase sau dacă caracteristicile nu
corespund indicaţiilor de pe scrisoare.

Cauzele exonerării
Transportatorul este exonerate dacă:
 demonstrează că luat toate măsurile necesare pentru a aduce marfa în
perfectă stare sau dacă nu a avut cum să ia aceste măsuri;
 dacă demonstrează greşeala părţii lezate şi relaţia directă pe care a avut-
o cu această greşeală.

Exemplu
Ambalajul stricat menţionat pe scrisoare, exonerează transportatorul pentru că
se impută expeditorului.

C. Recepţia mărfii
Formalităţi care trebuie îndeplinite de destinatar sau cel care recepţionează
marfa (art. 26 Convenţia de la Varşovia)

Avarie sau pierdere parţială Pierdere totală Întârziere

Reclamaţia scrisă formulată în
14 zile (7 pentru bagaje) de la
momentul recepţiei: cu
menţiunile transportatorului pe
scrisoare şi prin scrisoare
recomandată
Reclamaţie scrisă în 21 zile de
Nu există nicio la punerea la dispoziţie a mărfii
formalitate (incluzând sărbătorile şi
duminicile).

Indemnizaţia pentru pierdere, avarie sau întârziere este fixată de convenţia de

la Varşovia la 250 franci pe kg sau 17 DTS. Indemnizaţia este calculată la greutatea
brută a mărfii, de exemplu dacă un obiect de 4 kg, este stricat în interiorul unui colet
care cântăreşte 15 kg, indemnizaţia se calculează pentru 15 kg.
Această indemnizaţie nu se mai aplică dacă transportatorul nu a primit
scrisoarea de trăsură sau a semnat o declaraţie de interes specială, sau dacă a
comis o greşeală inexplicabilă (lăsarea mărfii într-un loc deschis, nu a menţinut
temperatura necesară mărfii). Acţiunea se prescrie după 2 ani din momentul sosirii la
destinaţie a mărfii.
Precauţiile pe care trebuie să le ia expeditorul:
Dezavantaje:
 limitele de tarifare, forfetare sunt fixate pe tipul transportului
 dovada unei întârzieri constatate nu este acceptabilă şi cauzează un
prejudiciu indemnizabil.
Măsuri de siguranţă:
 se face o declaraţie de valoare;
 se face o declaraţie de interes special la livrare (Convenţia de la Berna şi
Geneva), care fixează o dată imperativă de livrare şi penalităţi pentru
întârziere în cazul depăşirii acestei date;
 utilizarea serviciilor de” amânare garantată”;
 să se înscrie pe documentul de transport data primirii spre încărcare şi o
dată de livrare.

23
Sisteme de transport

Taxarea transportului aerian

IATA fixează tarifele care se substituie preţului de piaţă, variabil în funcţie de

destinaţii şi cantitatea de marfă livrată.
Se disting 2 forme tarifare-tariful general care implică raportul greutate/volum
al mărfii şi tariful pe unitatea de încărcătură (ULD) - paleţi, containere - care se aplică
forfetar până la o greutate pivot. Tarifele speciale, (Specific Commodity Rates), se
aplică unei categorii specifice de marfă pe anumite destinaţii, şi la iniţiativele
companiilor. În sfârşit, tarifele specifice includ animalele, cărţile, ziarele, obiectele de
valoare. Se aplică o suprataxă pentru produsele periculoase.

24