Planificarea și implementarea campaniilor de relații publice

Studiu de caz: agențiile de Work&Travel

Buda-Stancu R. Andrada Cristianna

Metode și tehnici de elaborare a lucrării de absolvire

06.06.2023
INTRODUCERE

Am ales să studiez și să aprofundez fenomenul de Work and Travel datorită faptului că,
de-a lungul timpului, toți mai mulți tineri români (și nu numai) au ales să participe la acest
program pe parcursul verii. Fenomenul în sine poate fi catalogat ca reprezentând un tip de
migrație temporară1 care s-a dezvoltat surprinzător în ultima perioadă de timp, astfel că de-a
lungul ultimilor 10 ani (aproximativ), peste 30 000 de studenți români au ales să își petreacă cele
3-4 luni ale vacanței de vară pe teritoriul Statelor Unite ale Americii unde au avut posibilitatea
nu doar să observe cum se desfășoară sistemul de muncă de acolo, ci să vadă și cum este traiul
dincolo de Ocean, să constate singuri dacă ceea ce au găsit la fața locului coincide (sau măcar se
apropie) de ideea lor cu privire la așa-numitul vis american. Numărul mare de studenți români
care a ales să-și petreacă verile călătorind și lucrând în SUA situează România în primele zece
țări în ceea ce privește numărul de participanți la astfel de programe.
Explicația pentru numărul în continuă creștere al aplicanților se datorează, cred eu, nu
doar modificărilor care au avut loc la nivel politico-administrativ și al îmblânzirii condițiilor de
acceptare în program (la debutul programului condițiile pentru a fi acceptat erau destul de
drastice) ci și creșterii valorilor sociologice individuale, tinerii având oportunitatea de a se
dezvolta atât pe plan personal, cât și social. O altă explicație pentru interesul tot mai crescut al
studenților de a aplica la un astfel de program este aceea că studenții care s-au întors în țară după
participarea la un astfel de program au fost atât de entuziasmați de experiența americană încât le-
au povestit și altora (prieteni, foști colegi de liceu cu care au continuat să țină legătura, colegi de
grupă/an, etc.), stârnindu-le astfel interesul. În plus, agențiile de Work and Travel s-au făcut tot
mai cunoscute încercând să se implice activ în viața studențească (s-au implicat în organizarea și
sponsorizarea balurilor de boboci și/sau a altor activități de interes pentru comunitatea
studențească, au organizat concursuri și tombole pe rețeleșe de socilaizare, etc.). Toate aceste
aspecte vor fi însă analizate în partea a doua a demersului meu științific, cea aplicativă.
Chiar dacă locurile de muncă pe care studenții și le aleg nu sunt neapărat în domeniul
studiat, aceștia câștigă experiență de muncă și, ulterior, ei pot implementa lucrurile pe care le-au
învățat în această experiență și în viața de zi cu zi. Un alt avantaj este acela de dezvoltare a
abilităților de comunicare în limba engleză, limbă pe care studenții sunt nevoiți să o vorbească
1
Migrația temporară reprezintă fenomenul prin care un individ realizează o deplasare georafică pentru o perioadă de
timp de scurtă durată, după care acesta se reîntoarce în țara de proveniență și își reia activitatea dinaintea plecării.
(https://www.epw.in/journal/2012/04/review-rural-affairs-review-issues-specials/temporary-and-seasonal-
migration#:~:text=Temporary%20or%20circular%20migration%20is,(Keshri%20and%20Bhagat%202010) accestat
la data de 05.01.2023.)
constant la locul de muncă, dar și în afara acestuia, în ceea ce privește comunicarea pe care o au
cu colegii de apartament/cameră (cazarea este, de cele mai multe ori, împarțită cu studenți din
toată lumea).
Alegerea unei astfel de teme a reprezentat, recunosc, o provocare pentru mine în
condițiile în care literatura de specialitate nu aprofundează acest fenomen al migrației temporare
(sau este insuficient abordat). Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât, lucrând într-o agenție de
Work&Travel și interacționând zilnic cu studenți care aleg să plece prin intermediul acestui
program (mulți dintre ei chiar aleg să se reînscrie la o a doua facultate după ce termină studiile,
doar pentru a mai putea lua parte la program), am devenit extrem de curioasă. Astfel se explică
faptul că am ales să analizez două tipuri de participanți la program: pe de o parte pe cei care au
fost înscriși în sezonul 2022 la program și au ales să se întoarcă și în sezonul 2023, și pe de altă
parte pe cei care au fost înscriși în sezonul 2022 însă nu s-au mai întors în sezonul următor. Și
unora și altora intenționez să le analizez motivele care au stat la baza deciziei pe care au luat-o,
implicit de a se reîntoarce în State (de cele mai multe ori la același angajator), sau de a renunța să
mai participe. Nu vor fi excluși din analiză nici cei care, în sezonul 2023, s-au înscris pentru
prima dată într-un astfel de program. Și de la ei îmi doresc să aflu ce anume i-a determinat să ia o
astfel de decizie.
 1. CADRUL TEORETIC
1.1 Apariția programului Work&Travel

Statele Unite ale Americii au adoptat începând cu anul 1948 legea numită ”Smith-Mundt
Act”, lege care stabilea modul în care urmau să se desfășoare programele de schimb cultural.
Principalul motiv al implementării unei astfel de legi a fost acela de a dezvolta nivelul de
tolerantă prin schimbul de informații, educație și cultură în rândul americanilor, dar și pentru a le
oferi indivizilor din alte țări posibilitatea de a descoperi oportunitățiile pe care USA le oferă.
Astfel de programe sunt extrem de importante din punctul de vedere al politicii externe
americane, în momentul de față studenți din aproximativ 140 de țări având posibilitatea de a
studia, de a munci, dar și de a călători pe teritoriul Statelor Unite ale Americii prin intermediul
programelor de schimb cultural.
Majoritatea programelor de schimb cultural au luat naștere începând cu anul 1960, în
momentul în care Departamentul de Stat American și-a dat seama de faptul că majoritatea
tinerilor își doresc să experimenteze acel american dream despre care tot auziseră/citiseră. Acest
tip de programe le oferă tinerilor posibilitatea de a descoperi stilul de viață american, aceștia
locuind pentru o perioadă determinată de timp în USA. O dată cu realizarea faptului că un număr
tot mai mare de tineri își doresc să aibă parte de o astfel de experiență, dar și de faptul că aceștia
ar avea și oportunitatea de a se întreține singuri și de a câștiga experiență de muncă, aceste
programe au fost implementate. În plus, aceste programe reprezintă și un sprijin pentru
angajatorii americani care sunt în căutare de personal sezonier în cea mai aglomerată perioadă a
anului: vara. Programul era, deci, benefic ambelor părți: tinerii căpătau experiență în muncă și
reușeau, poate, să strângă ceva bani de pe urma activității lor, angajatorilor li se oferea forța de
muncă de care, în perioadele aglomerate din an, aveau atât de multă nevoie. Pe baza informațiilor
de mai sus a luat naștere și programul de Work&Travel, program care a suferit modificari majore
din momentul din care a fost implementat și până în ziua de astăzi datorită a doi factori extrem
de importanți:
 cererea pe care o au angajatorii americani pe perioada verii pentru forța de muncă;
 dezvoltarea constantă a țărilor din Estul si Sud-Estul Europei pe partea social-economică,
ceea ce a condus nu doar la realizarea unor noi posibilități culturale, dar și la crearea de
oportunități de muncă pentru tineri.
Programul de Work&Travel oferă studenților din întreaga lume șansa de a experimenta și
de a vedea cum este traiul în America pe perioada vacanței de vară. Acest tip de program le oferă
tinerilor posibilitatea de a îl accesa prin obținerea vizei de J-1(Exchange Visitor Program). 2 În
acest mod, studenții au șansa de a descoperi cultura americană, iar cetățenii americani descoperă
cultura și obiceiurile din țările de proveniență ale acestora. În ceea ce privește participanții,
programul are numeroase avantaje cum ar fi: integrarea într-un cadru cultural nou, cunoașterea
unor oameni noi din diferite colțuri ale lumii (aceștia fiind și ei participanți la program), vizitarea
Americii, creearea unei independențe financiare, dar și obținerea experienței în câmpul muncii 3,
experiență care, ulterior, se va dovedi extrem de utilă.
Toate aceste beneficii, de ambele părți, au condus, cum era firesc, către o dezvoltare
extrem de rapidă a fenomenului de WorkTravel atât în țara noastră cât și în alte state europene.
Raportat la țara noastră întrebarea (sau întrebările) pe care o aud tot mai des, de când lucrez în
domeniu, este "Când și cum s-a dezvoltat fenomenul de WorkTravel, cât de sigur este acesta și
cum de a reușit își crească numărul de paricipanți?". Toate aceste întrebări sunt, cumva,
firești dacă ne gândim la faptul că acest program implică, pentru participanți, și costuri
financiare, pe lângă faptul că stau departe de familie și de prieteni pe parcursul câtorva luni de
zile. Dacă la început studenții au fost reticienți și nu erau dispuși să plătească o sumă de 3000 –
3500 $4 după ce câțiva și-au luat „inima-n piept” și au participat, vorba s-a dus mai departe și
programul și-a crescut considerabil numărul de participanți, de la an la an. Fie că au auzit de la
prieteni, rude, familie, tinerii au devenit din ce în ce mai interesați de acest schimb cultural și au
decis să vadă cu ochii lor cum este această experiență și dacă își pot recupera investiția făcută.
În zilele noastre, trăind într-o lume a digitalizării, este mult mai ușor ca tinerii să afle
despre existența unui astfel de program și despre cum pot participa la acest tip schimb cultural.
Agențiile care se ocupă cu înscrierea și procesarea tinerilor postează zilnic pe social media
informații despre program, oportunități de muncă, zonele în care tinerii își pot petrece vacanța de
vară. Toate aceste informații stârnesc curiozitatea tinerilor și dorința de a afla cât mai multe. Din
curiozitate, de multe ori, tinerii decid să participe la o prezentare pentru a vedea despre ce este
vorba și pentru a abține mai multe informații, ulterior luând decizia de a participa sau nu la
program. Pentru a veni în sprijinul tinerilor care-și doresc cu adevărat să plece dar care se lovesc
de latura financiară a programului, unele agenții le oferă acestora posibilitatea de a apela la un
mic program de finanțare5 și, astfel, îi ajută cu o anumită sumă pentru program, sumă care va fi

2
Tipul acesta de viză le permite studenților să muncească, dar și să viziteze SUA, pe o perioadă de maxim 4 luni.
3
Majoritatea studențiilor care aplică la acest program nu au anterior nici un fel de experiență în câmpul muncii.
4
Acesta este costul programului, în întregime, pentru sezonul 2023.
5
Facem referire aici la varianta CAEP Help, variantă ce este implementată de agenția CAEP – CENTER FOR
AMERICAN EXCHANGE PROGRAMS, agenție în care și lucrez
returnată de către student, în trei tranșe egale, din salariul pe care acesta îl câștigă în lunile în
care, conform programului, este angajat în SUA.
Deși trăim într-o lume digitală, într-o lume în care informația circulă "cu viteza luminii"
continuă încă să existe mulți studenți care nu au auzit încă de existența programelor de
work&travel sau, chiar dacă au auzit, nu au avut curiozitatea să afle mai multe despre ceea ce
oferă astfel de programe. În condițiile în care curiozitatea tinerilor zilelor noastre nu poate fi
strârnită atât de ușor, agențiile au fost nevoite să dea dovadă de creativitate/imaginație în
alegerea celor mai potrivite canale de marketing și a celo mai eficiente metode de promovare.
Astfel că multe dintre agenții aleg să iasă în evidență prin participarea la evenimente studențești
(facem referire aici la balurile de boboci, la întruniri ale organizațiilor studențești, etc.),
evenimente în cadrul cărora fac o scurtă prezentare a programului, dar se implică și financiar prin
oferirea de premii tentante6 care să îi motiveze pe studenți să participe la experiența care le poate
schimba viața.
O dată înscriși în acest schimb de experiență, tinerii au parte și de diferite concursuri
interactive/creative care le pot aduce acestora biletele de avion gratis sau reduse. Prin astfel de
activități, participanții recomandă și prietenilor această experiență și posibilitatatea de a pleca
sezonul următor împreună, de a călători și de a își creea amintiri pe care să nu le uite prea
curând.

1.2 Work&Travel în România

În ceea ce privește țara noastră, programul de Work&Travel a luat naștere în anul 2000 la
Cluj. În momentul implementării acestui program în România, condițiile impuse de parea
amaricană pe care trebuiau să le îndeplinească studenții pentru a putea participa la program erau
unele destul de aspre: media generală a acestora trebuia să fie minim 9, să fie integraliști, să fie
înscriși la cursuri la zi și unul dintre cele mai importante aspecte era acela ca aceștia să fie
studenți într-un an intermediar (studenții7 din primul și din ultimul an nu puteau participa, ceea
ce însemna o oarecare discriminare). Cerințele au fost schimbate ulterior și îmbunătățite, de la un
an la altul, de către Ambasada Statelor Unite pentru ca programul să fie mai ușor accesibil, acest
lucru influențând decisiv creșterea numărului de participanți la program.
Începând cu anul 2006 a fost implementată și prima schimbare în ceea ce privește
condițiile de participare la acest program: studenților din primul an de facultate li se permitea
accederea în program doar în cazul în care media generală a acestora era de minim 9, în timp ce
6
Premiile constau, de cele mai multe ori, în vouchere de reducere la program.
7
Denumirea de studenți este una generică și înglobează toți tinerii care frecventează unul dintre ciclurile de
învățământ superior: licență, masterat și/sau doctorat.
pentru studenții din anii intermediari media generală a scăzut la 8. Rămânea însă interdicția de a
participa la program pentru studenții din anii terminali. Această stare de fapt s-a menținut până în
anul 2007 când li s-a permis și acestora să aplice pentru un viză și, implicit, pentru accederea în
program, cu condiția ca ei să poată dovedi că o să își continue studiile la întoarcerea în țară. Din
anul 2009 li s-a permis și doctoranzilor să participe la acest program. Media generală pe care cei
care se înscriau în program erau nevoiți să o aibă a continuat să scadă treptat până în anul 2010
când Ambasada Statelor Unite a luat decizia de a elimina acest criteriu de selecție, dar precizând
că studenții care au o situație școlară precară au șanse mai mici de a obține viza.
În prezent condițiile de acceptare în acest program sunt ceva mai relaxate, ceea ce face ca
numărul de participanți să fie în creștere de la un an la altul. Astfel, în momentul de față,
principalele condiții pentru acceptarea într-un astfel de program țin de:
 vârstă → participanții să aibă maxim 30 de ani;
 forma de învățământ → să fie studenți la zi la o facultate acreditată de Ministerul
Educației);
 nivelul de cunoaștere a limbii engleze → nu sunt acceptați cei care nu au cunoștințe
minime de limba engleză.
Job-urile la care studenții pot aplica prin intermediul acestui program și, ulterior, pot
obține viza de J1 sunt, în mare parte, din domeniul horeca-hospitality. Acestea sunt sezoniere,
fără să necesite experiență și le permit tinerilor să lucreze în hoteluri, parcuri de distracții, fast
food-uri, rezervații naturale în toată America (studenții sunt cei care își aleg poziția pe care vor
să lucreze, dar și zona/orașul în care doresc să meargă).
Acest program le oferă, prin intermediul acestui tip de viză – J1, o modalitate mai ușoară
de a vedea „țara tuturor posibilitățiilor”. Deși există mai multe tipuri de viză la care aceștia pot
apela, una dintre ele fiind cea B1 (tourist visa) care este emisă pe o perioadă mai lungă de timp
(aproximativ 10 ani), cea J1 este cea mai ușor de obținut datorită faptului că se emite pentru o
perioadă scurtă de timp. Contractul de muncă este însoțit/urmat de DS 2019, o anexă a
contractului de muncă în care sunt precizate datele studentului, locul în care acesta o să
muncească, data la care acesta începe lucrul, dar și data la care acesta termină perioada de
muncă.8 Totul este, astfel, reglementat încă de la semnarea contractului, elimințndu-se astfel
posibilitatea ca studentul să se plângă că " nu a știut la ce s-a angajat" iar angajatorul să modifice
programul după cum îi este lui interesul.

8
Informații preluate de pe: https://j1visa.state.gov/participants/how-to-apply/about-ds-2019 (accesat la data de
15.03.2023)
 Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană și-au făcut apariția și programele de
Work&Travel Europe9, acestea fiind similiare cu cel pentru U.S.A, dar fără a necesita obținerea
unei vize. Deși plecarea într-un astfel de program pe bătrânul continent este mai facilă, studenții
aleg să participe în număr mai mare la programul ce vizează Statele Unite ale Americii. Această
stare de fapt se datorează, în principal, convingerii studenților că o viză J1 este mai ușor de
obținut decât, ulterior, viza de turist care continuă să fie necesară pentru accesul în SUA, dar și a
conștientizării faptului că Europa se poate oricând vizita cu ușurință, în vreme ce America nu.
În momentul în care facultățile au adoptat programul ERASMUS, studenții străini veniți
în România au început să aplice și ei pentru programul de Work&Travel U.S.A mulți dintre
aceștia îndeplinind criterile de eligibilitate, chiar dacă fac parte deja dintr-un program de schimb
cultural. Motivul principal pentru care studenții străini aplică la acest program prin intermediul
țării noastre este acela că, la noi, interviul pentru viză este unul mult mai ușor față de cel din țara
lor de proveniență. În plus, la noi, costul programului este unul mai scăzut față de alte țări.
Aceste sunt doar câteva dintre motivele pentru care țara noastră se situează printre primele țări
ca număr de participanți la acest program, dar și cu cele mai multe vize de turist obținute. Chiar
și studenții români care studiază la o facultate peste hotare se pot înscrie în program, aceștia
având inclusiv beneficiul de a susține interviul pentru obținerea vizei în țara în care învață, deci
fără a fi nevoiți să se întoarcă în țară pentru a-l susține.
Văzând numărul în continuă creștere a participanțiilor, de la an la an, Ambasada Statelor
Unite ale Americii a sărit în ajutorul studențiilor care vor să se reîntoarcă și să reaplice la acest
tip de program. Acest sprijin a constat în implementarea interviului waiver, acesta fiind o
variantă mai ușoară de reobținere a vizei, studenții trimițând dosarul cu documentele necesare
(pașaport, DS-2019, dovada întoarcerii în țară, etc.) fără ca aceștia să mai fie nevoiți să treacă un
interviu. În urma analizării dosarului pentru viza, aceștia primesc dosarul înapoi împreună cu
viza sau, în cel mai rău caz, cu o foaie în care le este solicitat acestora să se prezinte fizic la
ambasadă pentru a sta de vorbă cu consulul.10

1.3 Avantajele și dezvantajele programului de Work&Travel

Fiind considerat un program de schimb cultural, Work and Travel, are atât avantaje, cât și
dezavantaje.
Printre beneficiile programelor de schimb cultural se numără creșterea gradului de
receptare și deschidere la nou, creșterea nivelului de toleranță, oferirea unei noi perspective de
9
Printre țările care au implementat astfel de programe se numără Grecia, Spania, Italia, Franța.
10
Informațiile au fost preluate de pe: https://ustraveldocs.com/ro/ro-niv-visarenew.asp (accesat la data de
06.02.2023)
vedere asupra lucrurilor, realizarea faptului că maniera de a trata o anumită situație nu este
nici singura nici cea mai bună opțiune. Irina Terehoff, în articolul Learning by living the
language (articol apărut în anul 2000 și reeditat de-a lungul aniilor), este cea care pune accentul
pe faptul că participarea tinerilor la acest tip de programe este cea care le deschide acestora
oprtunitatea de a învăța o limbă străină sau de a-și dezvolva cunoștiințele pe care aceștia deja le
au. Articolul pune în evidență și subliniează faptul că atunci când comunicarea se realizează într-
o limbă străină, aceasta este mai facilă între corespondenți, însă îi și sporește individului
curiozitatea în ceea ce privește cultura, dar și modul în care se desfășoară viața în alte țări. Faptul
că aceștia o să locuiască, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, într-un mediu în care limba de
circulație este diferită de cea maternă, le îmbunătățește acestora calitățiile și învățăturile pe care
le-au dobândit, fiind bine cunoscut faptul că orice limbă străină, atunci când este vorbită de
nativi, diferă de ceea ce s-a învățat în școală.
Un alt avantaj al programului este acela că participanții își dezvoltă abilitățile sociale,
aceștia lucrând într-un mediu nou, dinamic, în care sunt nevoiți să interacționeze atât cu clienții,
cât și cu colegii. În același timp, cazarea pe care le-o oferă angajatorul/sponsorul (în majoriatea
cazurilor cazările sunt oferite de aceștia, iar în altele studenții sunt nevoiți să își caute singuri)
este una tip cămin, conjunctură în care studenții împart camera cu alți studenți din, poate, altă
țară. Oricum, în cămin sunt cazați studenți din toate colțurile lumii, ceea ce le oferă tinerilor
posibilitatea de a lega prietenii care să dăinuie peste timp si spațiu. Acești factori, acest schimb
de experiență și tip de călătorie a tinerilor, sunt benefici și în ceea ce privește turismul țării de
origine a studentului (România, în cazul nostru fiindcă studenții români sunt, în principal, vizați
de studiu de față) deoarece au existat cazuri în care angajatorii, sau prietenii făcuți acolo, în urma
discuțiilor pe care le-au avut și a poveștilor auzite de la studenții cu care au interacționat decid să
vină să viziteze țara despre care au auzit atâtea și atâtea povești frumoase.
Obținerea experienței de muncă, dar și câștigarea propriilor venituri, reprezintă un alt
avantaj al programului. Fiind nevoiți să muncească minim 32 de ore pe săptămână pentru a putea
să se întrețină pe parcursul șederii în America, dar având și posibilitatea de a strânge niște bani
pentru a se întreține ulterior, sau pentru a vizita SUA, tinerii studenți descoperă un alt avantaj al
acestui program. Sunt situații în care tinerii proaspăt introduși în câmpul muncii realizează că nu
este chiar atât de ușor să te întreții singur, mai ales într-o țară străină, fapt pentru care simt
necesitatea unui câștig suplimentar. Pentru a le fi acoperită această nevoie, ei au posibilitatea ca,
pe lângă locul de muncă pe care și-l aleg încă dinaintea plecării, să își aleagă și un second job
acolo (acesta trebuie să fie tot în domeniul horeca hospitality), dar și de a face ore suplimentare
dacă angajatorul le oferă această posibilitatea.
 Multora dintre studenți participarea la program le oferă posibilitatea de a fi independenți
și de a învăța să se descurce singuri într-o țară străină, fără a mai depinde de ajutorul părințiilor
atunci când vine vorba de luarea unei decizii. Acest lucru este, oarecum, benefic pentru ei
deoarece îi ajută să se maturizeze, să devină adulți independenți și responsabili, aspect cu atât
mai important cu cât cei mai mulți dintre participanții sunt în primul an de facultate, deci abia
descoperă viața de adult și cum să se descurce singuri. Pentru unii este, poate, un mod puțin cam
abrupt de a da piept cu realitățile vieții deoarece odată ajunși într-un oraș nou, o țară nouă, unde
limba de circulație este diferită față de limba lor maternă și fără să poată să fie ajutați de către
familie din cauza kilometrilor care îi despart, aceștia sunt nevoiți să ia singuri decizii, să se
descurce, să își gestioneze veniturile și să își facă cumpărăturile. Chiar dacă, de cele mai multe
ori, frica de necunoscut este una mare, aceștia se descurcă și se reîntorc acasă mai înțelepți și
mai siguri pe ei, mai dornici să aplice ceea ce au învățat și, de ce nu, mai stăpâni pe viața lor
convinși fiind că, dacă s-au descurcat în America, se pot descurca oriunde. Există, bineînțeles, și
studenți care văzându-se singuri și neputând să se descurce pe cont propriu aleg să abandoneze
această experiență terminându-și programul mai devreme decât data prevăzută de către ambasadă
și să se reîntoarcă în țară la familie.
Studenții care își aleg un loc de muncă într-o zonă rurală sunt puțin avantajați comparativ
cu cei care aleg zonele urbane datorită faptului că, comunitățile rurale fiind de mai mici
dimensiuni, ei au șansa de a se integra mai bine în stilul de viață al oamenilor. În plus zonele
rurale sunt mai primitoare, oamenii sunt mai deschiși și, de multe ori, participanții la program
sunt invitați de către angajatori să le cunoască familia, să descopere tradițile locului, să ia parte la
seri cu specific american sau să interacționeze cu oameni în diferite posturi cheie ale comunității.
Se încearcă, în acest fel, o integrare a lor în comunitate, astfel încât șederea să le fie cât mai
plăcută și să nu simptă prea acut lipsa celor de acasă.
Unul dintre beneficiile esențiale pe care le are participarea la acest program este acela că
studenții se reîntorc în țară mai motivați să își continue studiile și să își dezvolte propria afacere,
așa cum au văzut acolo. Sunt de părere că cei care aleg să implementeze la noi în țară stilul de
viață american sunt cei care au posibilitatea de a dezvolta inovații noi, pot crește numărul de
restaurante tip drive thru. Privit din această perspectivă, programul se dovedește a fi fost benefic
nu doar pentru participant cât și pentru întreaga societate, în sensul că, participantul a dobândit
cunoștințele și încrederea necesare demarării propriei afaceri, iar cei din jur se pot bucura de
existența unor restaurante/locuri ca-n America. Deși e nevoie de curaj și de un start-up bun, parte
din tinerii care s-au întors dintr-un program de work&travel au reușit șă-și pună ideile în practică
și să-și transforme visurile în realitate.
 Există însă și studenți mai puțin încrezători în forțele lor, studenți oarecum sceptici, care
se mulțumesc să trăiască doar cu amintirea celor câteva luni petrecute în America și care își
continuă traiul zilnic cu convingerea că în România nu va fi nicicând ca acolo. Poate că au
dreptate, în condițiile în care mentalitatea și posibilățile românilor sunt aproape diametral opuse
comparativ cu cele ale americanilor, însă, personal, consider că pentru a crea o lume mai bună și
a avea "o țară ca afară" este nevoie de voință, de efort și de implicare ... a noastră, a tuturor.
Mai există și o a treia categorie de studenți, aceia care se îndrăgostesc iremediabil de
această țară și aleg să rămână, ilegal, în State fiind de părere că traiul de viață este mult mai bun
și au posibilități mai mari de a se dezvolta decât ar avea dacă s-ar reîntoarce în România. Acesta
reprezintă, în fapt, unul dintre dezavantajele programului iar studentul care își asumă o astfel de
alegere își asumă și consecințele ei: poate fi oricând deportat, nu va mai beneficia de viză pentru
America (această consecință se extinde și asupra rudelor lui cele mai apropiate11).
Despre motivele care au stat la baza deciziei tinerilor de a se înscrie într-un program de
Work&Travel, despre așteptările pe care le-au avut de la un astfel de program și despre
experiența trăită pe continentul americam voi vorbi în partea a doua a lucrării mele. Tot acolo voi
încerca și o trecere în revistă a urmărilor pe care le-a avut participarea la un astfel de program, a
modului în care au fost implementate în spațiul carpato-danubiano-pontic cunoștințele dobândite
în America.
Oare acel american dream poate fi transformat în european dream sau, de ce nu, în
romanian dream?

BIBLIOGRAFIE:
11
În această categorie sunt încluse rudele de gradul 1 și 2.
1. Center for American Exchange Program. CAEP Help – o modalitate de finanțare
rapidă și benefică. Disponibil pe: https://caep.ro/work-and-travel/caep-help-si-tax-
recycle (accesat la data de 01.03.2023);
2. Kheshri & Bhagat. Temporary and Seasonal Migration: Regional Pattern,
Characteristics and Associated Factors. Disponibil pe:
https://www.epw.in/journal/2012/04/review-rural-affairs-review-issues-specials/
temporary-and-seasonal-migration#:~:text=Temporary%20or%20circular
%20migration%20is,(Keshri%20and%20Bhagat%202010. (accesat la data de:
05.03.2023)
3. US Travel Documnets. Apply for a visa in Romania. Disponibil pe:
https://ustraveldocs.com/ro/ro-niv-visarenew.asp (accesat la data de 06.02.2023)
4. Irina Teheroff. Learning by Living The Language: The Benefits of Foreign
Exchange Programs. Disponibil pe:
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/019263650008461214 (accesat la data
de 06.02.2023)