AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor

în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

ANALIZA DIMENSIUNII PERCEPŢIEI PROTECŢIEI INTERESELOR

ŞI DREPTURILOR STUDENŢILOR ÎN CALITATE DE CONSUMATORI,
ÎN CONTEXTE NAŢIONALE DIFERITE

Alexandru Puiu1, Laura–Maria Dindire2∗, Andreea Munteanu3

1) 2)3)
Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti, România

Rezumat
Demersul cercetării ştiinţifice a pornit de la aflarea modului în care studenţii
percep implicarea organelor abilitate pentru protejarea drepturilor şi intereselor lor, în
calitate de consumatori, inclusiv existenţa programelor de modernizare a consumului.
Dintre metodele transversale de cercetare ştiinţifică, s-a ales sondajul de opinie, aplicat în
trei universităţi din ţări diferite: Universitatea Constantin Brâncoveanu din Piteşti – Facultatea
Management-Marketing în Afacerile Economice, România, Universitatea Fernando Pessoa -
Facultatea Business Science din Portugalia şi Universitatea Degli Studi di Milano – Facultatea
de Ştiinţe Politice, Italia. Pentru prelucrarea datelor, s-au utilizat metode comprehensive de
analiză şi metode statistico – matematice iar, pentru interpretarea datelor, metoda comparării
opiniilor studenţilor intervievaţi şi explicaţia cauzală. Originalitatea lucrării constă în
realizarea unei cercetări cantitative, directe, pe fundamentul investigării ştiinţifice a opiniilor
studenţilor, viitori intelectuali şi formatori de opinie, din trei ţări aflate pe diferite niveluri de
dezvoltare economică, dar şi în faptul că în publicistica românească nu există lucrări ştiinţifice
care să abordeze în această manieră problematica analizată, ci doar, în mică măsură, pe plan
internaţional. Principalele rezultate ale cercetării evidenţiază existenţa unui complex de
similarităţi şi diferenţe, ale percepţiilor studenţilor cu privire la tema abordată, ca expresie a
internaţionalizării progresive, în cele trei ţări analizate, a vieţii economice.

Cuvinte-cheie: protecţia consumatorilor, drepturile consumatorilor, cercetare

internaţională, studenţi, analiza percepţiilor, contexte naţionale diferite

Clasificare JEL: D18

Introducere

Cercetarea ştiinţifică elaborată pentru realizarea lucrării s-a fundamentat pe

necesitatea existenţei unei baze de experienţe şi cunoştinţe diversificate, a percepţiilor
consumatorilor. Pentru a evidenţia stadiul actual al cercetărilor şi cunoaşterii în domeniu,
considerăm important să menţionăm Programul lansat de Naţiunile Unite în domeniul
protecţiei consumatorilor. Prin intermediul acestui Program, Naţiunile Unite trasează câteva

∗
Autor de contact, Laura–Maria Dindire - lauradindire @yahoo.com

402 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE
linii directoare asupra protecţiei consumatorilor, având ca obiective luarea în considerare a
intereselor şi nevoilor consumatorilor în toate ţările, în special în cele în curs de dezvoltare,
recunoaşterea faptului că adesea consumatorii se confruntă cu dezechilibre în termeni
economici, nivele de educaţie şi putere de negociere diferite. Programul lansat de Naţiunile
Unite urmăreşte să asiste ţările în obţinerea sau menţinerea unei protecţii corespunzătoare a
populaţiei în calitate de consumatori, să faciliteze producţia şi distribuţia de modele care să
răspundă nevoilor şi dorinţelor consumatorilor, să încurajeze nivele ridicate de conduită
etică pentru cei implicaţi în producţia şi distribuţia de bunuri şi servicii către consumatori,
să sprijine dezvoltarea de grupuri independente de consumatori. Aceste direcţii trasate de
Naţiunile Unite vizează siguranţa fizică, promovarea şi protejarea intereselor economice ale
consumatorilor, standarde pentru siguranţa şi calitatea bunurilor şi serviciilor oferite
consumatorilor, facilităţi de distribuţie a bunurilor şi serviciilor esenţiale, programe de
informare şi educare, promovarea unui consum susţinut, măsuri privind domenii specifice:
alimente, apă, farmaceutice (United Nations, 2003). O cercetare recentă se concentrează pe
modalitatea în care consumatorii pot detecta, neutraliza şi rezista diferitelor tipuri de
practici înşelătoare cu care se confruntă zilnic pe piaţă, enumerând dintre acestea:
modificarea digitală a fotografiilor, materialelor video şi a altor reprezentări vizuale,
denaturarea informaţiilor prin intermediul informaţiilor şi a calculelor numerice,
informaţiilor statistice şi a rezultatelor unor cercetări (Boush şi alţii, 2009). Există şi opinii
conform cărora cercetările în domeniul protecţiei consumatorilor nu se desfăşoară la nivelul
impus de exigenţele economice actuale. Astfel, deşi prezintă diverse cercetări asupra
factorilor care influenţează protecţia consumatorilor de servicii on – line şi comportamentul
acestora, Kuanchin şi Fadlalla (2009, p.278) recomandă efectuarea cercetărilor asupra
percepţiilor şi atitudinii consumatorilor, care nu se bucură de o atenţie foarte mare în
literatura de specialitate. Există şi alte păreri sceptice, astfel, Howells şi Weatherill (2005,
p.609) consideră că nu există niciun fel de cercetare care să monitorizeze reclamaţiile
consumatorilor şi să le utilizeze pentru a creşte standardele în afaceri. Într-o anumită
măsură le împărtăşim părerea, apreciem însă că, deşi mult prea puţine, faţă de amploarea şi
importanţa pe care o prezintă protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor, se depun,
totuşi, unele eforturi, în această direcţie. Menţionăm, pentru a ne argumenta declaraţia,
studiul Eurobarometru al Comisiei Europene în privinţa protecţiei consumatorilor pe piaţa
internă (Comisia Europeană, 2008). Cercetarea s-a desfăşurat între 18 februarie şi 22
martie 2008, fiind intervievate 26 746 persoane din toate cele 27 de ţări membre ale
Uniunii Europene, primul studiu Eurobarometru asupra protecţiei consumatorilor în
Uniunea Europeană, fiind realizat în anul 2006. Având ca reper această cercetare de
amploare, în studiul de faţă, s-a realizat, la o scară redusă, cu fonduri financiare proprii,
investigarea ştiinţifică a studenţilor din trei universităţi din ţări diferite, în privinţa
percepţiilor asupra protecţiei intereselor şi drepturilor lor în calitate de consumatori. Am
apreciat ca deosebit de importantă colectivitatea cercetată, datorită faptului că studenţii
reprezintă viitorii intelectuali, persoane dintre care, de cele mai multe ori, provin formatorii
de opinie sau decidenţii în diverse posturi cheie din mediul socio – economic. Din
documentarea ce a stat la baza prezentului articol ştiinţific, s-a evidenţiat o singură
cercetare privind protecţia intereselor şi drepturilor tinerilor consumatori şi anume, studiul
Eurobarometru publicat în anul 2010, care realizează o cercetare privind atitudinile faţă de
vânzările transfrontaliere şi protecţia consumatorilor, realizând o analiză pe segmente ale
populaţiei, unul dintre criteriile de segmentare a respondenţilor fiind gradul de educaţie
(Comisia Europeană, 2010). Lachance şi Legault (2007) apreciază că rolul decidentului
consumator începe la o vârstă fragedă. De aceea, sunt foarte multe motive care justifică

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 403

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

studierea competenţelor tinerilor ca şi consumatori. Cel mai important este faptul că ei

reprezintă o ţintă comercială majoră şi împărtăşesc o mare dorinţă de consum. Tinereţea
este o perioadă a multor experienţe consumatoriste noi şi importante şi a învăţării
preferinţelor, atitudinilor şi comportamentelor în calitate de consumator, multe dintre ele
persistând pe parcursul întregii vieţi de adult.
În acest context, cele mai importante întrebări la care studiul internaţional elaborat
îşi propune să ofere răspunsuri sunt: există anumite similarităţi şi diferenţe în privinţa
modului în care studenţii în calitate de consumatori, din cele trei ţări în care s-a realizat
cercetarea percep protecţia intereselor şi drepturilor lor? Nivelul diferit de dezvoltare
economică a celor trei ţări din care provin respondenţii influenţează percepţiile asupra
drepturilor şi intereselor consumatorilor? În ce măsură cunosc studenţii principalele
organizaţii şi instituţii guvernamentale sau nonguvernamentale din domeniul protecţiei
consumatorilor şi în ce măsură se consideră protejaţi prin diverse programe şi măsuri
elaborate în această direcţie? Pentru evidenţierea tuturor celorlalte aspecte care s-au propus
a fi cercetate şi pentru orientarea investigaţiilor şi precizarea la nivel operaţional a
informaţiilor necesare realizării cercetării, s-au elaborat următoarele ipoteze de lucru:
• majoritatea respondenţilor percepe similar calitatea bunurilor şi serviciilor din import
şi autohtone oferite consumatorilor prin intermediul pieţei;
• concordanţa dintre nivelul veniturilor şi sistemul de preţuri este percepută în mod
diferit de către respondenţii din cele trei ţări;
• gradul de satisfacere a nevoilor sociale prin prisma consumului, din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, diferă la respondenţii din fiecare ţară;
• încorporarea progresului tehnico – ştiinţific în programele de modernizare a
consumului nu este pe deplin exploatată, în cele trei ţări supuse analizei;
• respondenţii din cele trei ţări: România, Italia şi Portugalia au percepţii diferite în
privinţa modului de asigurare a programelor de protecţia consumatorilor de către stat;
• programele de asigurare a protecţiei consumatorilor asigură o educare a majorităţii
consumatorilor în ţările membre UE;
• drepturile consumatorilor sunt respectate în ţările dezvoltate economic;
• gradul de informare şi educare este diferit, de la ţară la ţară, în privinţa drepturilor
consumatorilor;
• există o relaţie directă între nivelul de dezvoltare economică, procesul integrării în
Uniunea Europeană şi gradul de responsabilitate a consumatorilor;
• mai puţin de jumătate din respondenţi percep că sunt adecvat protejaţi prin măsurile
existente de protecţie a consumatorilor;
• cvasitotalitatea respondenţilor cunoaşte principalele organisme din domeniul
protecţiei consumatorilor;
• doar o mică parte din respondenţi apelează la serviciile acestor organizaţii
guvernamentale sau nonguvernamentale;
• există o relaţie directă între stadiul diferit de dezvoltare economică şi măsura în care, în
ţările de naţionalitate ale respondenţilor se percepe implementarea Directivei nr. 2001/95/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind securitatea generală a produselor;
• opiniile privind problemele cu care se confruntă consumatorii ca urmare a liberei
circulaţii a mărfurilor diferă, de la ţară la ţară, în funcţie de nivelul de dezvoltare economică.
Analiza stadiului actual al cunoaşterii, a corelării cercetării cantitative directe
efectuată în trei universităţi din ţări diferite asupra percepţiei protecţiei drepturilor şi

404 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE
intereselor studenţilor în calitate de consumatori, cu alte cercetări existente pe plan mondial,
au permis, în partea de final a lucrării, elaborarea unor propuneri de perfecţionare.

1. Parcurs istoric al reperelor orientative specifice protecţiei drepturilor şi intereselor

consumatorilor

Se consideră că paradigma explicativă a drepturilor consumatorilor a luat fiinţă în

secolul al XVIII-lea, însă, statuarea legislativă a protejării intereselor consumatorilor apare
în a doua jumătate a secolului al XX – lea. Jasper (2007) apreciază că înainte de primul
război mondial exista o legislaţie limitată care să protejeze consumatorul pe piaţă.
Societatea nu era pregătită să îşi impună propriul set de criterii despre ceea ce era perceput
a fi o problemă personală a individului. În perioada imediat următoare revoluţiei
industriale, afacerile care erau conduse la nivel personal au lăsat locul producţiei de masă
şi consumului, corectitudinea şi egalitatea între indivizi pe piaţă a lăsat locul unui nou
sistem. În timp ce comercianţii au devenit mai sofisticaţi, consumatorului i s-a atribuit o
poziţie inferioară la masa tratativelor. Încă din secolul al XVIII-lea, actul de cumpărare a
fost văzut simultan ca un act social, moral şi politic, datorită impactului cauzal al
achiziţionării de produse. Consecinţele iminente ale cumpărării, faptul că a cumpăra un bun
afectează direct producătorii săi, vânzătorii şi mediul, a determinat reconsiderarea
responsabilităţii consumatorilor (Glickman, 2009). În SUA, organizaţii de testare a
produselor, în special Cercetarea Consumatorilor şi Uniunea Consumatorilor – organizaţii
non – profit de testare a produselor de către consumatori, care ofereau sfaturi de cumpărare
şi care nu acceptau bani de la publicitari – au apărut la sfârşitul anilor 1920. Aceste grupări
şi indivizi asociaţi au publicat reviste şi cărţi care prezentau scepticismul despre
informaţiile oferite de manufacturieri şi dezamăgirea în legătură cu precara supervizare a
guvernului (Winn, 2006). Ulterior, în perioada 1980 – 1985, prin organele cu vocaţie
internaţională ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, după îndelungi eforturi de negocieri şi
medieri între guvernele ţărilor participante şi analize bine fundamentate asupra legislaţiei în
domeniul protecţiei consumatorilor, s-a adoptat, în aprilie 1985 rezoluţia 39/248
„Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”, conform cărora guvernele tuturor
ţărilor „trebuie să dezvolte, să întărească şi să menţină o politică puternică de protecţie a
consumatorilor, ţinând cont de principiile directoare declarate” (Dinu, 2001).
În România, mult întârziat faţă de majoritatea ţărilor europene, legislaţia care
reglementează domeniul a apărut abia în anul 1992 prin adoptarea Ordonanţei Guvernului
nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. Iniţial, Oficiul pentru Protecţia
Consumatorilor nu a avut autonomie, fiind parte integrantă a Comisiei Naţionale pentru
Standarde, Metrologie şi Calitate. Deşi, în prezent, se fac eforturi considerabile, atât la nivel
naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene pentru perfecţionarea cadrului instituţional şi
legislativ care să fie în concordanţă cu necesităţile şi cerinţele consumatorilor, pentru
optimizarea funcţionării acestui aparat, literatura de specialitate reflectă şi alte puncte de
vedere. Astfel, Cartwright (2004) argumentează că statul, prin sistemul de drept, ar trebui să
joace numai un rol restricţionat în protecţia consumatorilor, deoarece protecţia
consumatorilor este cel mai eficient realizată de către operarea pieţelor libere şi deschise.
Legea ar trebui utilizată doar pentru a ne asigura că pieţele funcţionează cât de liber posibil.
Atunci când aceste pieţe nu funcţionează perfect, legea ar trebui să intervină pentru a sesiza
această disfuncţionalitate.

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 405

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

2. Metodologia cercetării

În vederea cunoaşterii percepţiei asupra gradului de protecţie reală a tinerilor

consumatori din România, Italia şi Portugalia, şi anume, a studenţilor precum şi a factorilor
care favorizează elaborarea de programe sociale în domeniu, s-a procedat la realizarea unui
studiu internaţional. Procesul de colectare a datelor s-a desfăşurat în perioada octombrie –
decembrie 2009. Studiul a fost fundamentat pe următorul vector de cercetare: determinarea
şi analiza, prin comparaţie, a percepţiei pe care o au studenţii cu privire la protecţia lor în
calitate de consumatori, tipul de date avute în vedere fiind cele primare. Eşantionul de la
care s-au cules informaţiile a fost format din 120 de studenţi din fiecare dintre universităţile
în care s-a elaborat cercetarea şi anume: Universitatea “Constantin Brâncoveanu” din
Piteşti, Facultatea Management – Marketing în Afacerile Economice, România,
Universitatea Fernando Pessoa – Facultatea Business Science, Portugalia şi Universitatea
Degli Studi di Milano – Facultatea de Ştiinţe Politice, din Italia. Colectivitatea cercetată a
fost reprezentată de studenţii înscrişi la cele trei facultăţi ale universităţilor menţionate şi
anume 5794 studenţi. Recoltarea informaţiilor s-a realizat prin metoda sondajului. Pentru
realizarea cercetării au fost alese respectivele universităţi din trei ţări membre ale Uniunii
Europene, dar care au aderat la momente diferite de timp, Italia fiind membru fondator al
Uniunii Europene, Portugalia aderând în anul 1986, iar, România, mai recent, în anul 2007.
Cele trei ţări au niveluri diferite de trai reflectate în Produsul Intern Brut/locuitor
(PIB/locuitor), în preţuri curente, la nivelul anului 2008, conform statisticilor Conferinţei
Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), astfel: Italia – 38 302
dolari/locuitor, Portugalia – 22 748 dolari/locuitor şi România – 8 923 dolari/locuitor
(UNCTAD, 2010).
Pentru efectuarea cercetării a fost elaborat un chestionar, redactat şi aplicat în
limbile română, engleză şi italiană. Acesta cuprinde 20 de întrebări, dintre care 10 închise, 4
întrebări deschise şi 6 întrebări care au vizat date demografice, de structură: vârsta, sexul,
naţionalitatea, domiciliul etc. Vârsta medie a respondenţilor a fost de 22,5 ani, principala
variabilă demografică folosită în segmentare fiind naţionalitatea. Eşantionarea a fost
nonprobabilistică (Balaure şi alţii, 2000, p. 147) . Principala metodă de cercetare utilizată a
constat în cercetarea directă, realizată prin anchetă, pe bază de chesionar structurat, aplicat în
cele trei universităţi, prin eşantionare ad – hoc (Săvoiu şi alţii, 2004). Deoarece o eşantionare
aleatoare ar fi trebuit extinsă la nivelul tuturor ţărilor membre ale Uniunii Europene, la un
număr reprezentativ de universităţi, ceea ce ar fi presupus eforturi financiare şi organizatorice
foarte mari, s-a ales utilizarea metodei de eşantionare ad – hoc. Deşi nu dispune de un grad de
reprezentativitate la fel de mare ca cel al unei eşantionări aleatoare (Cătoiu, 2009), anumite
restricţii organizatorice, în special cele de ordin financiar, au impus utilizarea acestei metode
de eşantionare, fiind intervievaţi studenţii care au intrat în bibliotecă în intervalul orar 1000 –
1200 şi 1700 – 1900 în fiecare dintre cele trei universităţi analizate, astfel: în săptămâna 19 – 24
octombrie 2009, pentru cercetarea efectuată în România, în săptămâna 9 – 14 noiembrie 2009,
studenţii din Italia şi în săptămâna 7 – 12 decembrie 2009, studenţii din Portugalia.
Verificarea relevanţei chestionarului şi a corectitudinii metodologiei de cercetare a
dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor consumatorilor s-a realizat printr-o
anchetă pilot realizată pe un eşantion de 20 de studenţi.
Obiectivele cercetării:
Obiectivele reprezintă versiunea operaţională a problematicii analizării
dimensiunii percepţiilor studenţilor, în calitate de consumatori, cu privire la protecţia
drepturilor şi intereselor lor. Obiectivele urmărite în cadrul acestei cercetări sunt:

406 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE

• cunoaşterea percepţiei respondenţilor din cele trei ţări cu privire la calitatea bunurilor
şi serviciilor, din import sau autohtone, oferite pe piaţă;
• cunoaşterea concordanţei dintre nivelul veniturilor şi sistemul de preţuri, în opinia
respondenţilor;
• cunoaşterea modului în care este perceput consumul ţinând cont de gradul de
satisfacere a nevoilor sociale, sub aspect bivalent: cantitativ şi calitativ;
• analiza modului în care este percepută încorporarea progresului tehnico – ştiinţific în
programele de modernizare a consumului;
• identificarea modului în care respondenţii percep nivelul de asigurare a programelor de
protecţie a consumatorilor, de către stat, precum şi a percepţiei măsurii în care aceste
programe educă şi informează consumatorii într-o manieră care să le crească responsabilitatea
şi să stimuleze dezvoltarea acelor pieţe care oferă o gamă interesantă de bunuri şi servicii;
• identificarea percepţiei asupra gradului de respectare a drepturilor consumatorilor, în opinia
celor intervievaţi;
• cunoaşterea opiniilor cu privire la modalităţile prin care sunt concretizate drepturile
consumatorilor;
• aprecierea măsurii în care respondenţii cunosc autorităţile tutelare în domeniul
protecţiei consumatorului şi gradul în care se apelează la serviciile acestor organizaţii
guvernamentale sau neguvernamentale;
• identificarea opiniilor cu privire la problemele cu care se pot confrunta consumatorii ca
urmare a liberei circulaţii a mărfurilor şi gradul de implementare a Directivei nr. 2001/95/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului privind securitatea generală a produselor.

3. Rezultatele cercetării

• Percepţia calităţii bunurilor şi serviciilor din import şi autohtone oferite

consumatorilor prin intermediul pieţei
Analizând răspunsurile respondenţilor, în calitate de consumatori, la întrebarea
„Cum apreciaţi calitatea bunurilor şi serviciilor din import şi autohtone oferite
consumatorilor prin intermediul pieţei?”, s-a ajuns la concluzia că producătorii nu
exploatează la maximum avantajele strategice şi competitive pe care le deţin pe piaţa
comunitară, cei mai mulţi dintre aceştia nereuşind să satisfacă pe deplin nevoile
consumatorilor intervievaţi în privinţa calităţii bunurilor furnizate pe piaţă. Astfel, pe o
scală valorică de la 1 la 5, 1 reprezentând nivelul foarte scăzut, iar 5 nivelul foarte ridicat,
studenţii intervievaţi au apreciat de maniera următoare: cei mai mulţi dintre studenţii
români, ca şi dintre cei portughezi, respectiv 60% au considerat că bunurile şi serviciile
oferite pe piaţă sunt de calitate medie; studenţii italieni au apreciat, în proporţii egale,
respectiv de 50%, produse de calitate medie şi ridicată (Figura nr. 1).
100

0
România Italia Portugalia

nivel foarte scăzut nivel scăzut nivel mediu nivel ridicat nivel foarte ridicat

Figura nr. 1: Percepţia calităţii bunurilor şi serviciilor oferite consumatorilor

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 407

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

• Concordanţa dintre nivelul veniturilor şi sistemul de preţuri

Fiind rugaţi să răspundă la întrebarea „Sistemul de preţuri din ţara dumneavoastră
se află în concordanţă cu nivelul veniturilor?”, respondenţii au perceput în felul următor
acest aspect: în cvasitotalitate (95%), studenţii români au considerat că sistemul veniturilor,
în România, nu se află în concordanţă cu nivelul preţurilor, aspect enunţat şi de către
studenţii portughezi, 80% dintre ei au apreciat disonanţa dintre cele două variabile. În Italia,
situaţia s-a prezentat însă, cu totul diferit. Astfel, 75% dintre cei intervievaţi au considerat
că există interdependenţă între factorii cuantificaţi, sistemul de preţuri aflându-se în
concordanţă cu nivelul veniturilor (Figura nr. 2).
100
80
60
40
20
0
România Italia Portugalia
da nu nu ştiu

Figura nr. 2: Concordanţa dintre nivelul veniturilor şi sistemul de preţuri

• Percepţii asupra consumului ţinând cont de gradul de satisfacere a nevoilor sociale,

sub aspect bivalent: cantitativ şi calitativ
Întrebarea „Ţinând cont de gradul de satisfacere a nevoilor sociale, cum apreciaţi
consumul sub aspect cantitativ şi sub aspect calitativ?” polarizează opiniile respondenţilor
din cele trei ţări analizate. Analizând opiniile respondenţilor din cele trei universităţi se
remarcă diversitatea percepţiilor cu privire la problematica analizată, situaţia cea mai
nefavorabilă, atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, înregistrându-se în România.
În timp ce în România, procentele sunt aproximativ egale, respectiv 37,5% dintre
studenţii români consideră că sub raport cantitativ, consumul este bun, iar 35% îl apreciază
ca fiind scăzut şi 25% îl estimează de nivel mediu, restul respondenţilor având aprecieri ca:
diversificat sau crescător în ultimii ani, în Italia cei mai mulţi respondenţi, 75%, apreciază
un consum bun sub aspect cantitativ, iar 25% satisfăcător, iar în Portugalia, în
cvasitotalitate este perceput ca fiind de nivel mediu.
Din punct de vedere calitativ, situaţia aprecierilor formulate de către studenţii
români, a fost următoarea: 37,5% au apreciat un consum calitativ de nivel mediu, 27,5% un
nivel bun, 25% un nivel scăzut, iar 10% un grad nesemnificativ al consumului sub aspect
calitativ. Respondenţii italieni au apreciat în proporţii egale, de respectiv 50%, un consum
satisfăcător şi bun, sub aspect calitativ, în timp ce studenţii intervievaţi din Potugalia
apreciază în proporţie foarte mare, respectiv 80% un nivel bun din punct de vedere calitativ.
• Încorporarea progresului tehnico-ştiinţific în programele de modernizare a
consumului
Analizând opiniile respondenţilor aşa cum reies din întrebarea „Cum apreciaţi
încorporarea progresului tehnico-ştiinţific în programele de modernizare a consumului?”, a
rezultat o oportunitate pentru eventualii producători care dezvoltă strategii avangardiste de
producţie, apelând la cele mai noi cercetări din domeniul tehnico – ştiinţific, ce pot beneficia
de susţinerea unor segmente largi de consumatori destul de puţin satisfăcuţi de modul în care
este integrat progresul tehnico – ştiinţific în programele de modernizare a consumului.
Astfel, în România, la egalitate, 22,5% dintre respondenţi apreciază un nivel bun,
pe de o parte şi satisfăcător, pe de altă parte, în timp ce 17,5% îl consideră un proces lent,

408 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE
12,5% consideră că nu există progres tehnico - ştiinţific în programele de modernizare a
consumului, iar 25% nu ştiu. În Italia, situaţia s-a prezentat în mod diferit, în sensul că cei
mai mulţi dintre cei intervievaţi, respectiv 62,5% apreciază ca fiind lentă integrarea
progresului în programele de modernizare a consumului, iar 37,5% îl consideră un proces
de bună calitate. În Portugalia, cei mai mulţi dintre respondenţi, respectiv 68,5%, apreciază
că procesul nu este încă suficient de dezvoltat.
• Percepţia asupra asigurării de către stat, în cadrul politicii sociale, a programelor
de protecţie a consumatorilor
Pe baza analizei şi interpretării rezultatelor cercetării, această problematică
evidenţiază deficienţe grave ale implicării statului în asigurarea climatului derulării
eficiente a programelor de protecţie a consumatorilor, probabil, şi datorită slabei promovări
a acestor aspecte în rândul tinerilor consumatori. Din răspunsurile la întrebarea „În ce
măsură apreciaţi că statul asigură, prin politica sa socială, programe de protecţie a
consumatorilor?” rezultă că, în timp ce în România, circa 50% dintre cei intervievaţi
apreciază că statul se implică în mică măsură pentru asigurarea programelor de protecţie a
consumatorilor, o situaţie contrară rezidă din analizarea chestionarelor aplicate la studenţii
italieni, în sensul că 50% dintre aceştia percep o implicare mare a statului în privinţa
asigurării cadrului funcţional al protecţiei consumatorilor, iar în Portugalia, cei mai multi
dintre studenţii, 60% au apreciat implicarea de nivel mediu a statului în valorificarea
programelor de protecţie a consumatorilor (Figura nr. 3).
60
40
20
0
România Italia Portugalia
în foarte mică măsură în mică măsură de nivel mediu
în mare măsură în foarte mare masură

Figura nr. 3: Gradul în care statul asigură programe de protecţie a consumatorilor

• Percepţia în privinţa gradului în care programele de consum educă şi informează

consumatorii într-o manieră care să le crească responsabilitatea şi să stimuleze
dezvoltarea acelor pieţe care oferă o gamă interesantă de bunuri şi servicii
Referitor la „În ce măsură programele de consum educă şi informează
consumatorii într-o manieră care să le crească responsabilitatea şi să stimuleze dezvoltarea
acelor pieţe care oferă o gamă interesantă de bunuri şi servicii?”, remarcăm că, cei mai
mulţi respondenţi care apreciază în mică măsură existenţa programelor de consum care
educă şi informează consumatorii, provin din România. Rezultă, deci, necesitatea lărgirii
orizontului de dezvoltare şi extindere a acestor programe care să vină în sprijinul tinerilor
consumatori români. Astfel, cei mai mulţi dintre studenţii români, 40%, au apreciat de
nivel mediu existenţa programelor de consum care să vină în sprijinul consumatorilor prin
educare şi informare şi care ar fi putut contribui, în consecinţă, la dinamizarea vânzărilor pe
acele pieţe care oferă produse în concordanţă cu aşteptările lor. O altă deficienţă rezultă şi
din faptul că doar 20% dintre studenţii români au apreciat eficienţa de nivel superior a
acestor programe, restul de 40% considerând, cu privire la acest aspect, existenţa nivelului
inferior. Nici studenţii italieni nu au păreri foarte bune în acest sens, şi ei, în proporţie de
75% au sesizat un nivel mediu al educării şi informării consumatorilor prin programe de

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 409

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

consum. De asemenea, 60% dintre respondenţii portughezi percep un nivel mediu al

educării şi informării consumatorilor prin programele comprehensive (Figura nr. 4).

Portugalia
Italia
Romania

0 10 20 30 40 50 60 70 80
nivel inferior nivel mediu nivel superior
Figura nr. 4: Percepţia asupra gradului în care programele de consum educă şi
informează consumatorii

• Percepţia gradului de respectare a drepturilor fundamentale ale consumatorilor:

dreptul la o alegere liberă, dreptul la informaţie, dreptul la petiţie şi ascultare, dreptul la
protecţie, după opinia respondenţilor
Pentru a evidenţia acest aspect, respondenţii au fost rugaţi să completeze
chestionarul, răspunzând la următoarea cerinţă: „Repartizaţi 100 de puncte, prin divizare,
între următoarele drepturi ale consumatorilor, în conformitate cu gradul de respectare a
acestora: dreptul la o alegere liberă, dreptul la informaţie, dreptul la petiţie şi ascultare,
dreptul la protecţie”. În cvasitotalitate, respondenţii, indiferent de naţionalitatea lor, au
apreciat că li se respectă drepturile în calitate de consumatori. Şi totuşi, în vârful piramidei
s-a situat respectarea unui drept care ţine mai degrabă de responsabilitatea consumatorilor
şi de exploatarea de către aceştia a oportunităţilor pieţei, decât de activitatea organelor
abilitate din domeniu. Alte idei care se pot desprinde sunt: necesitatea perfecţionării
sistemului de comunicare dintre consumatori şi instituţiile care contribuie la gestionarea
respectării drepturilor consumatorilor, dreptul la petiţie şi ascultare aflându-se pe ultimul
loc în clasament şi, de asemenea, necesitatatea creşterii implicării organismelor
guvernamentale şi neguvernamentale în protecţia reală a acestei categorii de consumatori.
În România, cei mai mulţi dintre respondenţi percep un grad de respectare a dreptului la o
alegere liberă de 36,6%, acesta fiind cel mai mare nivel, urmează, dreptul la informaţie, cu
un procent de 24,3%, dreptul la protecţie, 21,6%, iar, pe ultimul loc, cu un procent de
17,5%, dreptul la petiţie. Studenţii italieni, au aceeaşi ierarhie a percepţiilor asupra gradului
de respectare a drepturilor consumatorilor şi anume: dreptul la o alegere liberă – 33,1%,
urmează dreptul la informaţie – 25,6%, dreptul la protecţie – 24,4%, pe ultimul loc
situându-se dreptul la petiţie şi ascultare cu un procent de 16,9%. Conducând la ideea
complexului de similarităţi, şi respondenţii portughezi menţin aceeaşi ierarhie a respectării
drepturilor consumatorilor astfel: 35% apreciază, pe primul loc, respectarea dreptului la o
alegere liberă, 25% dreptul la informaţie, 22% dreptul la protecţie şi 18% dreptul la petiţie
şi ascultare (Figura nr. 5).

410 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE

40
30
20
10
0
România Italia Portugalia
dreptul la o alegere liberă dreptul la informație
dreptul la petiţie şi ascultare dreptul la protecţie

Figura nr. 5: Percepţia asupra respectării drepturilor consumatorilor

• Percepţii cu privire la factorii implicaţi în vederea promovării dreptului

consumatorilor la protecţie: guvernul, producătorii, sindicatele, organizaţiile
nonguvernamentale (ONG – urile)
Anumite deficienţe în activitatea organelor de specialitate au rezultat, interpretând
opiniile respondenţilor români cu privire la gradul de implicare a Guvernului prin cadrul
legislativ şi instituţional, prin norme şi reguli, deficienţe ce reies din răspunsurile la
următoarea întrebare: „În vederea promovării dreptului consumatorilor la protecţie, care
dintre următorii factori apreciaţi că se implică cel mai mult? Acordaţi 100 de puncte prin
divizare în conformitate cu gradul de implicare apreciat de dumneavoastră: guvernul,
producătorii, sindicatele, organizaţiile nonguvernamentale”. Doar 24,5% dintre aceştia au
apreciat implicarea instituţiilor guvernamentale abilitate în domeniu. Cei mai mulţi, 32%,
au considerat că pentru promovarea dreptului consumatorilor la protecţie, cel mai mult se
implică producătorii prin calitatea şi fiabilitatea produselor oferite. Desigur că producătorii
trebuie să aibă o atitudine responsabilă social faţă de consumatori, dar, totuşi, organele de
specialitate guvernamentale dispun de pârghiile necesare şi ar trebui să se implice mai mult,
după părerea celor intervievaţi.
De asemenea, demn de remarcat este şi faptul că 25% dintre organizaţiile
nonguvernamentale de profil, conform opiniei respondenţilor, contribuie la promovarea
dreptului consumatorilor la protecţie, prin acţiuni de informare, educare, instruire sau
reprezentare. Sindicatele contribuie cu un procent de 18,5%. Studenţii din Italia percep, pe
primul loc, implicarea guvernului, cu o pondere de 38%, aspect favorabil, urmează, apoi, la
egalitate, contribuţia producătorilor şi a sindicatelor cu câte 25%, iar implicarea
organizaţiilor nonguvernamentale, cu un procent mai mic, de doar 12%. Respondenţii
portughezi, ca şi cei italieni, consideră că, în primul rând, guvernul se preocupă pentru
respectarea dreptului consumatorilor la protecţie. 31% dintre ei aderă la această idee,
urmează, apoi, în ordine descrescătoare, organizaţiile nonguvernamentale de profil (26%),
producătorii (22%) şi sindicatele (21%). (Figura nr. 6).

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 411

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

40
30
20
10
0
România Italia Portugalia
Guvernul Producătorii Sindicatele ONG - urile de profil

Figura nr. 6: Factorii implicaţi în promovarea dreptului consumatorilor la protecţie

• Asigurarea dreptului la informare al consumatorilor prin intermediul menţiunilor

înscrise pe produsele oferite pe piaţă
Analizând opiniile respondenţilor din cele trei universităţi implicate în proiect, cu
privire la „Pentru a se asigura dreptul la informare, produsele au înscrise: ţara de origine,
marca producătorului, perioada de garanţie şi valabilitate, eventualii aditivi utilizaţi,
eventualele riscuri previzibile, alte caracteristici”, a rezultat un aspect favorabil. În
cvasitotalitate, cu o pondere de peste 90%, aceştia au apreciat că, pentru a se asigura dreptul
la informare al consumatorilor, produsele oferite spre vânzare au înscrise ţara de origine,
marca producătorului, termenul de garanţie şi valabilitate, eventualii aditivi folosiţi.
Aproximativ 10% dintre aceştia nu regăsesc, însă, pe produse, menţionate eventualele
riscuri posibile.
• Atitudinea respondenţilor în situaţia în care li s-ar aduce un prejudiciu în calitate de
consumatori şi gradul în care ar apela la organele de specialitate, organismele
neguvernamentale sau asociaţiile consumatorilor
După interpretarea datelor la întrebarea „Dacă vi s-ar aduce un prejudiciu în
calitate de consumatori, cum aţi riposta?”, au rezultat aspecte contradictorii, în sensul că, în
România cei intervievaţi, deşi au apreciat într-o proporţie hotărâtoare, de 85% că ar reclama
situaţia la autoritatea abilitată în domeniu şi doar 15% au apreciat că ar rezolva pe cale
amiabilă sau nu şi-ar exprima în nici un fel nemulţumirea, din întrebarea următoare a
chestionarului a rezultat faptul că aproape jumătate dintre aceştia nu cunosc organele de
specialitate, organismele neguvernamentale sau asociaţiile consumatorilor care îşi
desfăşoară activitatea în România. Pe de altă parte, studenţii italieni, în proporţie de 75% au
apreciat că ar reclama situaţia la organele abilitate în domeniu, cu menţiunea că în totalitate
au cunoscut aceste instituţii tutelare, cele mai importante fiind: Altro consumo, Adusbef,
Adiconsum, Coordinamento delle associazioni per la difesa dell’ambiente e la tutela dei
diritti di utenti e consumatori (CODACONS) – asociaţie care coordonează politicile de
tutelă ale mai multor organizaţii de consumatori. Studenţii portughezi au apreciat, de
asemenea, în pondere covârşitoare, de 80% că ar reclama situaţia la autorităţile abilitate în
domeniu, cele mai importante fiind: Associação Portuguesa para a defesa dos consumidores
(DECO) şi Autoridate de Segurança Alimentar e Económica. Cu toate acestea, doar 10%
dintre studenţii români au precizat că au realizat, până în prezent, reclamaţii formale sub
forma plângerilor la autorităţile competente să le soluţioneze, 12% dintre studenţii italieni şi
11% dintre cei portughezi.

412 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE

• Percepţia asupra măsurii în care, în ţările de naţionalitate ale respondenţilor, s-a

implementat Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, privind
securitatea generală a produselor
Având în vedere importanţa securităţii produselor destinate consumatorilor, ca
parte fundamentală a unei politici responsabile social, de protecţie a consumatorilor,
studenţii au fost rugaţi să răspundă la următoarea întrebare: „În ce măsură apreciaţi că în
ţara dumneavoastră s-a implementat Directiva nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi
a Consiliului privind securitatea generala a produselor?”. Din analiza chestionarelor
studenţilor români se prefigurează, totuşi, perceperea unei deficienţe a promovării acestui
aspect de către organele abilitate în domeniu.
Deşi implicaţiile Directivei nr. 2001/95/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului se răsfrâng direct asupra consumatorilor, prevăzându-se standarde europene
pentru producători privind criteriile de evaluare a conformităţii securităţii produselor, dar şi
măsuri coercitive, atunci când nu se respectă prevederile legislaţiei în vigoare, totuşi, 45%
dintre respondenţii români, percep o implementare în mică măsură a respectivei Directive.
Pe de altă parte, 50% dintre respondenţii italieni au apreciat implementarea în foarte mare
măsură (Figura nr. 7). De remarcat că nici unul dintre studenţii italieni nu au apeciat o
implementare mai mică decât nivelul mediu şi nici unul dintre cei români şi portughezi nu
au considerat o implementare în foarte mare măsură a respectivei Directive. Cei mai mulţi
dintre studenţii portughezi intervievaţi, 50%, au apreciat că prevederile se respectă în mare
măsură, de nivel mediu, 40% şi în mică măsură, au apreciat 10%.
60
40
20
0
România Italia Portugalia
foarte mică măsură mică măsură nivel mediu
mare măsură foarte mare măsură

Figura nr. 7: Percepţia măsurii implementării Directivei nr. 2001/95/CE a

Parlamentului European şi a Comisiei Europene

• Problemele practice cu care se confruntă consumatorii, ca urmare a liberei

circulaţii a mărfurilor şi a eliminării controlului la frontierele intracomunitare
Analizând comparativ opiniile celor intervievaţi cu privire la acest aspect, şi anume
„Cu ce probleme practice se confruntă consumatorii ca urmare a liberei circulaţii a mărfurilor
şi a eliminării controlului la frontierele intracomunitare?” a rezultat o lipsă de informare în
acest sens a studenţilor români. Foarte mulţi dintre aceştia, 40% nu au ştiut să răspundă la
această întrebare şi, probabil, ca urmare a dezinformării, cei mai mulţi dintre respondenţi au
identificat numai dezavantajele liberalizării comerţului intracomunitar. După părerea lor
acestea se reflectă într-o slabă securitate a produselor, în sensul apariţiei contrabandei, a
mărfurilor contrafăcute, a produselor de calitate slabă, oferite la preţuri mari etc. La polul
opus, studenţii italieni, în proporţie covârşitoare, de 90%, au identificat avantajele liberalizării
circulaţiei mărfurilor în spaţiul european, în sensul că ei apreciază că nu există probleme
practice care să derive din liberalizarea comerţului şi din eliminarea controlului la frontierele
intracomunitare, dimpotrivă chiar, apreciază diversitatea produselor, existenţa unei game

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 413

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

variate de preţuri pentru toate categoriile sociale şi apreciază deosebit de favorabil standardele
europene pe care toţi producătorii trebuie să le respecte. Respondenţii portughezi au adoptat o
atitudine conciliantă între ideile pro şi contra aspectului analizat, în sensul că ei au prezentat,
în proporţii egale, de circa 50%, atât avantajele cât şi dezavantajele ce derivă din eliminarea
controlului la frontierele intracomunitare şi liberalizarea comerţului.

Concluzii

Aderăm la ideea că o analiză economică poate ajuta la identificarea

disfuncţionalităţilor pieţei, care cauzează probleme reale consumatorilor. Altfel spus, o
cercetare corespunzătoare poate ajuta la evitarea elaborării unor reguli care nu sunt
necesare, care presupun costuri în plus, dar nu rezolvă problemele cu care se confruntă
consumatorii (Cseres, 2005). Interpretarea conclusivă a rezultatelor obţinute pe baza
prelucrării informaţiilor culese:
• calitatea bunurilor şi serviciilor din import şi autohtone este percepută în mod similar
de respondenţii din cele trei ţări supuse analizei, cei mai mulţi dintre producători nereuşind
să satisfacă pe deplin nevoile consumatorilor intervievaţi în privinţa calităţii bunurilor
furnizate pe piaţă;
• gradul de satisfacere a nevoilor sociale, sub aspect cantitativ şi calitativ, este diferit
de la ţară la ţară, remarcându-se diversitatea percepţiilor, situaţia cea mai nefavorabilă fiind
înregistrată în România;
• programele de modernizare a consumului care integrează progres tehnico – ştiinţific,
sunt percepute în mod diferit, în cele trei ţări supuse analizei ştiinţifice, rezultând o
oportunitate pentru acei producători care aplică strategii ce încorporează cele mai noi
cercetări şi inovaţii în domeniul tehnico – ştiinţific, aceea de a-şi putea comercializa
produsele unor segmente largi de consumatori destul de puţin satisfăcuţi în această privinţă;
• asigurarea de către stat a programelor de protecţie a consumatorilor prezintă
deficienţe în România, statul implicându-se în mică măsură în România, în măsură medie în
Portugalia şi în măsură mare în Italia, în această direcţie;
• programele de consum educă şi informează tinerii consumatorii în mod diferit în cele
trei ţări analizate, în România, sub nivel mediu;
• în privinţa drepturilor fundamentale ale consumatorilor, acestea sunt ierarhizate în
acelaşi mod, diferând procentele pentru fiecare, pe primul loc situându-se dreptul la o
alegere liberă, iar pe ultimul dreptul la petiţie şi ascultare;
• factorii implicaţi în vederea promovării dreptului consumatorilor la protecţie sunt
percepuţi în mod asemănător de către respondenţii portughezi şi italieni. Aceştia au apreciat că
în primul rând guvernul se preocupă pentru respectarea drepturilor consumatorilor la protecţie.
• cvasitotalitatea respondenţilor din cele trei ţări a apreciat că produsele oferite spre
vânzare au înscrise ţara de origine, marca, termenul de garanţie şi valabilitate, eventualii
aditivi folosiţi;
• în ceea ce priveşte gradul în care consumatorii ar apela la organele de specialitate, în
cazul în care li s-ar aduce un prejudiciu, deşi marea majoritate a respondenţilor din cele trei ţări
au precizat că s-ar adresa organelor de specialitate, organismelor nonguvernamentale sau
asociaţiilor consumatorilor, totuşi, până în prezent, doar 10% dintre studenţii români, 12% dintre
studenţii italieni şi 11% dintre cei portughezi au precizat că au realizat plângeri formale;

414 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE

• percepţia măsurii implementării Directivei nr. 2001/95/CE a Parlamentului European

şi a Consiliului diferă de la o ţară la alta, în funcţie de nivelul de dezvoltare economică;
• libera circulaţie a mărfurilor a produs efecte pe care respondenţii români nu le cunosc,
în schimb, respondenţii italieni şi portughezi au identificat avantajele respectivei liberalizării.
În urma prelucrării datelor şi a interpretării rezultatelor se pot elabora următoarele
măsuri de perfecţionare a activităţii în domeniul protecţiei consumatorului, care, alături de
acţiunile şi strategiile în domeniu, implementate deja cu succes, pot contribui la
eficientizarea activităţii în acest domeniu:
• o mai bună valorificare a avantajelor strategice sau competitive pe care le deţin unele
companii pe piaţa comunitară, în sensul oferirii unor produse cu o calitate, din ce în ce mai
bună, în concordanţă cu nevoile şi exigenţele, din ce în ce mai mari, ale consumatorilor;
• necesitatea perfecţionării sistemului de comunicare dintre studenţi în calitate de
consumatori şi instituţiile care contribuie la gestionarea respectării drepturilor consumatorilor;
• o mai mare implicare a organismelor guvernamentale din România în programele de
protecţie a consumatorilor, alături de perfecţionarea promovării organismelor de
reglementare şi control din domeniul protecţiei consumatorului şi a acţiunilor acestora.
Apreciem că, deşi, uneori se fac eforturi considerabile de către autorităţile în domeniu, cum
ar fi implicarea în implementarea Directivei nr. 2001/95/CE a Parlamentului European
privind securitatea generală a produselor totuşi, datorită slabei promovări a rezultatelor
acţiunilor întreprinse în acest sens, percepţia respondenţilor români în această direcţie nu a
fost una favorabilă;
• necesitatea extinderii orizontului de dezvoltare a programelor de consum care să
educe şi să informeze studenţii în calitate de consumatorii.
Studiul realizat s-a fundamentat pe liniile directoare asupra protecţiei
consumatorilor trasate de Naţiunile Unite (United Nations, 2003), analizând modul în care
nivelurile diferite de dezvoltare economică ale ţărilor pot influenţa percepţiile
consumatorilor asupra protecţiei drepturilor şi intereselor lor. Rezultatele cercetării, deşi au
avut ca reper studiul Eurobarometru al Comisiei Europene asupra protecţiei consumatorilor,
nu susţin, în totalitate, rezultatele acestei cercetări de amploare (Comisia Europeană, 2008).
O diferenţă rezultă din modul în care consumatorii consideră că le sunt respectate
drepturile. În timp ce, conform studiului menţionat, doar 59% dintre aceştia consideră că le
sunt respectate drepturile, studenţii percep, în totalitate, respectarea drepturilor, dar, alocă
fiecărui drept, grade diferite de respectare, pe primul loc situându-se dreptul la o alegere
liberă. Există, însă, şi situaţii asemănătoare. O astfel de situaţie rezultă din analiza
comparativă a plângerilor formale efectuate de către consumatori, astfel: conform aceluiaşi
studiu, 6% dintre români, 9% dintre italieni şi 6% dintre portughezi au efectuat o astfel de
reclamaţie. Din cercetarea realizată asupra studenţilor a reieşit că 10% dintre studenţii
români au realizat, până în prezent, reclamaţii formale sub forma plângerilor la autorităţile
competente, 12% dintre studenţii italieni şi 11% dintre cei portughezi. Explicaţia constă în
faptul că, în timp ce studiul Eurobarometru a fost aplicat asupra tuturor categoriilor sociale
de consumatori, noi ne-am raportat la o categorie cu grad ridicat de educaţie. Comparând
rezultatele obţinute în urma cercetării din cele trei ţări cu cel mai recent studiu
Eurobarometru, care prezintă şi o analiză asupra tinerilor aflaţi la diverse niveluri de
educaţie, similitudinile sunt şi mai mari, de exemplu, 10,1% dintre studenţii europeni au
făcut plângeri atunci când au întâmpinat probleme la cumpărare. O uşoară diferenţă se
constată în privinţa încrederii în organizaţiile independente şi în autorităţile publice de
protecţie a drepturilor consumatorilor, conform studiului desfăşurat la nivel european,

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 415

AE Analiza dimensiunii percepţiei protecţiei intereselor şi drepturilor studenţilor
în calitate de consumatori, în contexte naţionale diferite

studenţii având cu 2,5% mai mult încredere în organizaţiile independente, aspect similar cu
situaţia respondenţilor români, dar uşor diferit faţă de răspunsurile studenţilor italieni şi
portughezi. Cu privire la gradul în care le sunt respectate drepturile în calitate de
consumatori, 63,6% dintre studenţi apreciază că le sunt respectate în mare sau foarte mare
măsură drepturile, fiind cel mai mare procent comparativ cu respondenţii aflaţi pe celelalte
niveluri de educaţie (Comisia Europeană, 2010). Posibilele direcţii de urmat în cercetări
viitoare pot viza extinderea ariei de cercetare, la fiecare dintre ţările membre ale Uniunii
Europene, cât şi realizarea unor interviuri în profunzime cu factorii decidenţi din sfera
protecţiei consumatorilor, a unor focus group – uri, în vederea realizării unor cercetări
exploratorii, a realizării unor modele conceptuale ale optimizării protecţiei drepturilor şi
intereselor consumatorilor.
Cercetarea elaborată reprezintă un pas înainte pentru cunoaşterea ştiinţifică, datorită
faptului că s-a investigat percepţia protecţiei drepturilor şi intereselor studenţilor în calitate de
consumatori, atât din punct de vedere teoretic, ştiinţific şi al procedurilor comprehensive
specifice, a cercetărilor interne şi internaţionale, cât şi a testării ipotezelor prin cercetarea
directă. Apreciem că numai prin coordonarea raţională a activităţilor în domeniul protecţiei
drepturilor şi intereselor tinerilor, studenţilor, în calitate de consumatori, pe plan intern şi
internaţional, se pot atinge obiective de eficienţă în contexte culturale naţionale diferite,
valorificând valenţele diversităţii pentru creşterea performanţelor. Prin cercetarea de faţă s-
a realizat, la o scară mică, un proiect pilot, cu caracter flexibil, care poate fi extins, adaptat
şi rafinat în funcţie de cerinţele concrete ale analizei procesului.

Bibliografie
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, 2010. ANPC în UE. [Online]
Disponibil la:
http://www.anpc.gov.ro/anpc/index.php?option=com_content&view=category&layout=
blog&id=11&Itemid=12 [Accesat 8 ianuarie 2010].
Balaure, V. et al, 2000. Marketing. Bucureşti: Editura Uranus.
Boush, D.M. Friestad, M. & Wright, P., 2009. Deception in the marketplace: the
psychology of deceptive persuasion and consumer self protection. New York: Taylor
and Francis Group, LLC.
Cartwright, P., 2004. Consumer Protection and the Criminal Law: Law, Theory, and
Policy in the UK. Cambridge: University of Cambridge Press.
Cătoiu, I., 2009. Cercetări de marketing: tratat. Bucureşti: Editura Uranus.
Chen, K. & Fadlalla A., 2009. Online Consumer Protection: Theories and Human
Relativism. U.S.A.: IGI Global.
Cseres, J.K., 2005. Competition Law and Consumer Protection. European Monographs.
Hague: Kluwer Law International.
Dinu, V., 2001. Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor. Buzău: Editura Alpha.
Dinu, V., 1999. Standardizarea şi certificarea produselor. Bucureşti: Editura Economică.
European Comission, 2010. Mediu, consumatori şi sănătate. Consumatorii sunt actorii
cheie ai economiei europene. [Online] Disponibil la: http://ec.europa.eu/index_ro.htm
[Accesat 20 ianuarie 2010].

416 Amfiteatru Economic

Protecţia drepturilor şi intereselor consumatorilor AE
European Commission, 2010. Attitudes towards cross – border sales and consumer
protection. Analytical report. [Online] Disponibil la:
http://ec.europa.eu/consumers/strategy/docs/Fl282_Analytical_Report_final_en.pdf
[Accesat 10 aprile 2010].
European Comission, 2008. Consumer protection in the internal market. [Online]
Disponibil la: http://ec.europa.eu/consumer/strategy/docs/eurobar 298 report final en.pdf
[Accesat 21 ianuarie 2010].
Glickman, L.B., 2009. Buying Power: A History of Consumer Activism in America.
Chicago: The University of Chicago Press.
Howells, G. & Weatherill, S., 2005. Consumer protection Law. Burlington: Ashgate
Publishing Company.
Jasper, G. M., 2007. Consumer Rights Law. Oxford: Oxford University Press Inc.
Lachance, M.J. & Legault, F, 2007. College Students’ Consumer Competence: Identifying the
Socialization Sources. Journal of Research for Consumers, [Online]. Issue 13. Disponibil la:
http://www.jrconsumers.com/__data/page/4658/Nov_12_College_students_consumer_competence_
V4.pdf [Accesat 21 iunie 2009].
Săvoiu, G. et al, 2004. Cercetări şi modelări de marketing. Bucureşti: Editura Universitară.
UNCTAD, 2010. Total and per capia nominal and real gross domestic product. [Online]
Disponibil la: http://stats.unctad.org/Handbook/TableViewer/table view.aspx [Accesat
23 ianuarie 2010].
United Nations, 2003. United Nations Guidelines for Consumer Protection. [Online]
Disponibil la: http://www.un.org/esa/sustdev/publications/consumption_en.pdf
[Accesat 11 noiembrie 2009].
Winn, K.J., 2006. Consumer Protection in the Age of the „Information Economy”.
Burlington: Ashgate Publishing Limited.

Vol XII • Nr. 28 • Iunie 2010 417