2

HOMIIIEIIE
ISTORICE
BISERICE Ş TI

IIITISrOLII
niLDIIEI $ 1
PREFAJA :
fIUSTIN
ARHIEPISCOP AL
I A ŞILOR Şl
MITROPOLIT AL
MOLDOVEI Şl SUCEVEI SICEIIEI
INTRODUCEREA :
PROF. DR. VASILE DR ĂGUŢ
CONF. UNIV. DR. CORINA NICOLESCU

EDIT URA M I T R O P O L I E I M O L D O V E I Ş l SUC EVEI

• I A ŞI 1 9 7 4
 i

BISERICA
SFÎ NTUL SPIRIDON
Sf î rşitul veacului al XVIII-lea şi prima jumă tate a veacului DIN IAŞ I
al
XIX-lea aduc î n arhitectura religioas ă moldovenească afirmarea
puternică a clasicismului. î mbinarea armonioasă a elementelor ar -
hitecturii tradiţionale cu formele stilului clasic a dus, î n cazul unui
num ă r de monumente moldovene ş ti din aceast ă epocă , la o sintez ă
originală. Printre monumentele reprezentative ale noului curent din
arhitectura moldovenească se numă ră şi Biserica Sf î ntul Spiridon
—
din Ia şi , clă dit ă î n 1804 1805 î n locul unei biserici mai vechi.
Elementele stilului clasic s î nt transpuse la acest monument cu
o deosebită claritate, atî t î n ceea ce priveşte planul şi concepţia spa -
ţ ială cî t şi î n privin ţa plasticii arhitecturale ş i decorative. Caracte
ristica fundamentală o constituie tratarea unitar ă şi monumentală
-
a spa ţiului din interior destinat credincioşilor, rezultat aici din î m-
binarea adecvată a elementelor particulare celor două tipuri de
biserici clasicizante : central şi longitudinal . Naosul şi pronaosul
sî nt reduse la o singură navă care are la vest un pridvor, iar
la est
altarul ; ambele î ncă peri sî nt ceva mai î nguste decî t nava centrală.
Turla -cupolă ridicat ă la mijlocul navei este foarte largă şi se spri
jină direct pe pereţii laterali, iar î n interior pe arcuri dublouri -
în
plin cintru. î n partea de est şi de vest , turla este î ncadrată pentru
stabilitate de două travee dreptunghiulare boltite semicilindric.
Fa ţadele bisericii , î ncoronate de o cornişă , sî nt î mpă r ţite î n pa
nouri mari dreptunghiulare, dintre care cel central este mai î nalt-
şi mai lat. î n panourile corespunz ă toare navei , ferestrel ,
e cî te
î n fiecare panou, au arcade î ncheiate î n plin cintru sprijiniteuna pe
pilaştri cu capiteluri. Fa ţadele de apus şi de răsă rit sî nt prevă zute
cu frontoane triunghiulare care, ală turi de celelalte elemente struc
turale şi decorative, subliniaz ă perfecta simetrie a bisericii. -
Turnul clopotniţă a fost î năl ţat î n anul 1786 şi ref ăcut î n anii
—
1807 1808. La parterul turnului, de o parte ş i de alta a intr ă
î n gangul boltit , se află cî te o ciş mea , ambele deosebit de intererii
sante pentru decora ţia lor de factură orientală. Inscripţiile î n limba -
turcă de la partea lor superioară menţ ioneaz ă că sî nt construite î n
anul 1765. Ca şi ci şmeaua de l î ngă turnul Goliei , ele sî nt construi
te
din piatră şi sî nt decorate cu ciubuce sub formă de vrejuri şi flori
Decora ţ ia ciş melei propriu - zise este î ncadrată de doi pilaştri dea .
supra că rora se gă seş te un coronament î ncheiat cu un fronton -
î m-
podobit , de asemenea , cu vrejuri. Totul este î ncadrat, î n cele
din
urm ă , î ntr - un panou cu o ornamenta ţie asem ă nă toare.
Edificiu cu o profund ă notă de originalitate , Biserica Sf î ntul
Spiridon, aflată astăzi î n incinta Spitalului clinic nr. 1, este
unul din
cele mai importante monumente ieşene ale curentului clasiciza
din arhitectura moldovenească. nt

341