Material

14 iunie 2023
Subiectul I A- cerințe și posibilități

Am discutat de foarte multe ori despre faptul că subiectul I A trebuie rezolvat fără
greșeală, iar pentru asta este nevoie de foarte, foarte multă atenție.
Citiți textele, nu vă grăbiți și asigurați-vă de fiecare dată că varianta pe care o încercuiți, o
considerați corectă este aceea reală din text.
Subiectele 1-5 sunt cele care valorifică capacitatea voastră de înțelegere a textelor. Luați
răspunsurile PRIN ELIMINARE și nu fiți niciodată prea siguri că un răspuns este cel bun.
( adică să nu vă grăbiți să încercuiți până nu analizați fiecare variantă și nu gândiți prin
eliminare) !!! Citiți enunțul cu mare atenție ca să înțelegeți exact ce vi se cere și apoi găsiți
varianta corectă.

Punctul 6 – posibilități

A) Caracterizare – O trăsătură morală a personajului Marian extrasă din fragmentul de

mai sus este inteligența. Acesta reușește să se descurce de fiecare dată foarte bine
atunci când este pus în situații dificile, poate să aducă un plus de valoare în toate
situațiile în care este pus. Mijlocul de caracterizare utilizat este cel indirect, aspect
observat și în secvența „ Marian era un om bun la toate. Nu trebuie decât să își pună
mintea și realizează orice”
B) Rimă și măsură – Rima este de 4 feluri:
- monorimă – rimează toate cele 4 versuri
- împerecheată – rimează primul și al doilea respectiv al treilea și al patrulea
( masă – casă, rece – trece)
- Încrucișată – rimează primul cu al treilea și al doilea cu al patrulea ( masă –
rece, casă – trece)
- Îmbrățișată – rimează primul cu ultimul vers și al doilea cu al treilea ( masă –
rece, trece, casă)
Măsura se stabilește despărțind în silabe fiecare vers din poezie, această fiind
dată de numărul de silabe

C) Figuri de stil - le aveți pe foilea de material 2022

D) Interpretarea unei figuri de stil – Prin intermediul personificării masa plânge poetul
sugerează sentimente de tristețe cauzate de disconfortul acestuia creându-se astfel o
 imaginea vizuală. Aceasta este formată dintr-un substantiv comun și un verb
predicativ.
E) Tipare textuale – În limba română există 5 tipare textuale
- Tiparul narativ – bazat pe o acțiune, o poveste, există un narator
- Tiparul descriptiv – dominat de adjective și figuri de stil
- Tiparul dialogat – conține linia de dialog, substantive în vocativ ( după care
se pune virgulă)
- Tiparul explicativ – conține informații exacte precum cifre, date, statistici.
- Tiparul argumentativ – se bazează pe exprimarea unui punct de vedere
existând conectorii specifici: În primul rând, în al doilea rând, deoarece,
fiindcă etc
F) Naratorul – poate fi subiectiv – implicat – observat prin verbe la persoană I și a II-a
- Poate fi obiectiv – neimplicat – observat prin verbe la persoana a III-a
G) Ideea principală – surprinde aspectele cele mai importante ale textului, formând
planul simplu de idei
Ideea secundară – surprinde atât aspecte importante cât și detalii, formând planul
dezvoltat de idei
H) Temă – ideea centrală a unui text
I) Momentele subiectului – există pe foaie cu materialele EN 2022
J) Argumentare că un text e narativ, descriptiv, dramatic – *
Două trăsături ale tiparului narativ existente în fragmentul de mai jos sunt
prezența naratorului și existența personajelor. Povestitorul este unul obiectiv, aspect
observat cu ajutorul verbelor „ vorbea” și „ cânta”, respectiv a pronumelor „ el”,
„ lui”. Personajele care iau parte la acțiune sunt Maria, cea pe care se bazează
povestea, Ioan, fratele acesteia și Maricica, mătușa celor doi.
( La fel se folosește și pentru celelalte structuri doar că se schimbă informațiile)

K) Transformarea vorbirii directe în indirecte ( a dialogului în narațiune)

- Copile, privește cerul!
- Nu pot acum, bunico! Sunt atent pe Youtube!
( Bunica i-a transmis unui copil să privească cerul, iar acesta i-a transmis că
este ocupat să urmărească un videoclip pe Youtube)

Punctul 7 – Un element de conținut comun întâlnit în ambele texte este

prezența animalelor. În textul A se vorbește despre felul în care copilul,
personajul principal al operei, își dorește să devină o bufniță, datorită vederii
foarte bune pe întuneric, aspect observat în secvența „ îl lăsa pe Emil să
privească cum se chinuia să se comporte precum o bufniță”, în timp ce în
textul B, se prezintă aspectele teoretice despre bufnițe, care privesc
capacitatea acestora de a-și roti capul, felul în care își vânează hrana. Această
idee este remarcată în fragmentul „ Bufnița poate să își rotează capul până la
180 de grade”

Punctul 8 – În opinia mea, este important ca oamenii să aibă animale

domestice, deoarece în felul acesta își dezvolta capacitățile de îngrijire a unei
ființe vii și în plus reușesc să fie mai buni cu cei din jur. Atunci când ești
responsabil pentru viața unui animal trebuie să existe o motivație suplimentară
care ajută la descoperirea unor capacități nebănuite. Acest aspect este regăsit
și în textul suport, unde copilul a reușit să vorbească mult mai mult cu ai săi,
să se preocupe de sentimentele acestora după ce a avut un câine de care să se
îngrijească. ( o secvență)

Punctul 9 – !!!! Atenție să spuneți o valoare culturală/morală și nu o

asemănare.

O valoare culturală întâlnită atât un textul „ Un fiu” de Alejandro Palomas

cât și în „ Minunea” de R.J.Palacio este educația. Personajul principal al
textului suport era educat de către familia lui, deoarece părinții nu considerau
pe nimeni a fi necesar de pregătit pentru acest aspect, în timp ce în lectura
suplimentară Auggie, personajul principal al operei parcurge primii ani ai
educației alătură de mama sa, ajungând la o școală de masă doar din clasa a 5-
a.