PREVENTIE ORO-DENTARA

COLORAREA PLACII DENTARE, INDICI DE PLACA

1. EVIDENTIEREA PLACII BACTERIENE

Placa bacteriana se poate evidentia prin urmatoarele metode :

- Inspectie – doar cand grosimea si culoarea placii permit vizualizarea sa
- Palpare cu sonda – cand este prezenta in cantitati reduse
- Colorare cu revelatori de placa – este cea mai eficienta metoda

Substanta revelatoare de placa este un preparat sub forma de tableta sau solutie care
contine un agent de colorare (de obicei coloranti alimentari sau substante cu uz medical) si
care se foloseste pentru identificarea depozitelor moi de pe suprafetele dentare.

Scopurile evidentierii placii bacteriene sunt :

- Constientizarea pacientilor asupra existentei placii bacteriene si explicarea
corelatiei dintre prezenta acesteia si modificarile de culoare sau forma ale
parodontiului de invelis
- Motivarea actiunii de igienizare efectuata de pacient
- Instruirea individuala a pacientilor cu privire la localizarea depozitelor moi si la
tehnicile de indepartare ale acestora
- Verificarea corectitudinii si eficientei periajului dentar
- Monitorizarea indicilor de placa
- Studii epidemiologice privind incidenta si formarea depozitelor moi pe suprafetele
dentare
- Utilizare in cadrul programelor de sanatate si instruire la diferite grupe
populationale

Proprietatile unui agent de evidentiere

In mod ideal un agent de colorare prezinta urmatoarele caracteristici :

- Sa ofere o colorare rapida, intensa si distincta a depozitelor dentare
- Culoarea sa nu poata fi inlaturata de saliva sau prin clatire, dar sa poata fi
indepartata prin periaj individual / profesional
- Sa aiba gust placut, iar aroma sa fie moderata, pentru ca utilizarea sa sa fie cat mai
placuta si sa incurajeze cooperarea
- Sa nu fie toxic, iritativ sau alergenic
- Sa prezinte utilizare simpla si convenabila
- Costuri accesibile
- Difuzibilitate optima
- Sa prezinte calitati antiseptice

Agenti de colorare

a. Solutii revelatoare :
- Rosu neutral – sol. 1% ofera o colorare deosebit de intensa
- Fucsina bazica – sol. alcoolica 0,03%
 - Eritrozina – sol. 5% - nu se foloseste la persoanele cu hipersensibilitate la iod
deoarece poate interfera cu metabolismul iodului
- Albastru de metilen – sol. apoasa 1%
- Albastru de toluidina – sol. 1%
- Violet de gentiana – sol. 1%
- Tinctura de iod – sol.2%
- Exista si solutii bifazice, cu dubla colorare : placa recenta se coloreaza in roz, iar
cea veche in albastru (Fig. 1, 2)

Fig.1 – Exemple de solutii revelatoare de placa bacteriana

Fig. 2 – Exemplu de solutie revelatoare de placa bacteriana bifazica, cu dubla colorare

b. Tablete revelatoare :
- Eritozina
- Exista si tablete bifazice, cu dubla colorare (Fig. 3)

Fig. 3 – Exemple de tablete revelatoare de placa bacteriana, simple si bifazice (cu dubla
colorare)
 c. Metoda fluorescentei :
- Presupune utilizarea unui colorant pe baza de fluoresceina si a unei lampi speciale
cu raze ultraviolete. Dupa aplicarea solutiei fluorescente, care contine de obicei
fluoresceina sodica, suprafetele dentare sunt analizate cu ajutorul lampii
mentionate, intr-o incapere intunecata. (Fig. 4, 5)

Fig. 4 – Exemplu de revelator de placa bacteriana pe baza de fluoresceina (metoda

fluorescentei)

Fig. 5 – Exemplu de pasta de dinti cu revelator de placa pe baza de fluoresceina, care

evidentiaza placa bacteriana sub lumina dispozitivului atasat

Metode de aplicare

In cazul solutiilor :

a. Aplicare directa :
- Se izoleaza dintii cu rulouri de vata si se introduce aspiratorul de saliva in
cavitatea orala
- Se usuca suprafetele dentare cu jet de aer
- Se foloseste o buleta de vata foarte mica sau un buretel pentru aplicarea solutiei pe
dinti (numai pe suprafata coronara a dintilor, fara a exercita presiune sau miscari
de frecare, care ar indeparta placa bacteriana pe care dorim sa o punem in
evidenta)
- Se examineaza distribuirea agentului de colorare
- Buletele de vata nu se introduc direct in recipientele cu solutie, ci se foloseste un
picurator pentru solutii sau la fiecare pacient in parte se pregateste un recipient
mic pentru dozarea colorantului (Fig. 6)
Fig. 6 – Aplicarea directa a solutiilor revelatoare de placa bacteriana

b. Pulverizare :
- In cazul preparatelor sub forma de spray, agentul de colorare se pulverizeaza
direct pe suprafetele dentare

c. Clatire :
- 5-6 picaturi de solutie revelatoare se dilueaza in ½ de pahar cu apa
- Pacientul clateste viguros si in mod repetat cavitatea bucala pentru ca substanta
revelatoare sa patrunda in depozitele acumulate pe toate suprafetele dentare (Fig.
7)

Fig. 7 – Exemplu de revelator de placa bacteriana sub forma de solutie pentru clatiri orale

In cazul tabletelor :

- Pacientul dizolva tableta, deplasand-o prin toate regiunile cavitatii bucale, timp de
cel putin 60 de secunde
- Treptat tableta se dizolva in saliva si coloreaza depozitele de pe dinti si gingie
(Fig. 8)
Fig. 8 – Colorarea placii bacteriene cu ajutorul tabletelor revelatoare

Aspectul depozitelor dupa colorare

- Pelicula dobandita se coloreaza sub forma unui strat subtire relativ transparent (ca
un voal translucid)
- Placa dentara prezinta un aspect mai gros, intunecat si mat
- Prezenta depozitelor colorate se va demonstra pacientului cu ajutorul unei oglinzi
tinute in mana (Fig. 9)

Fig. 9 – Aspectul depozitelor moi dentare dupa colorare cu diversi revelatori de placa
bacteriana

Etapele colorarii placii bacteriene

- Clatirea cavitatii bucale cu apa (pentru eliminarea eventualelor resturi alimentare)

- Ungerea buzelor cu vaselina (pentru evitarea colorarii inutile a buzelor)
- Aplicarea colorantului in functie de forma sub care se prezinta :
Tablete – dizolvare in saliva
Solutie – clatire cu solutie diluata sau aplicare directa sau pulverizare cu spray
- Perioada de asteptare 60-90 secunde pana cand substanta patrunde pe toate
suprafetele dentare
- Clatirea cu apa a excesului de colorant
- Evaluarea cantitativa a depozitelor dentare, cu ajutorul indicilor de igiena orala
- La nevoie, instructaj privind tehnica corecta de igienizare oro-dentara (Fig. 10)
Fig. 10 – Evaluarea cantitativa a depozitelor dentare cu ajutorul revelatorilor de placa

Link-uri utile :

https://www.youtube.com/watch?v=n2T3n8olEmw – How to use plaque disclosing tablets

https://www.youtube.com/watch?v=CsdA1D44zXo – How to identify plaque accumulation

on teeth

https://www.youtube.com/watch?v=6lZAPmEWXnc – Plaque disclosing agent – Application

& Education

https://www.youtube.com/watch?v=ugu2xFVLxsI – How to apply GC plaque disclosing

agent – Dentalkart

https://www.youtube.com/watch?v=5mcFvMWGB6A – Disclosing tablets staining of plaque

– Lake Merritt Dental, Oakland, CA

https://www.youtube.com/watch?v=tbVIaoLJxNE – Plaque HD – Oral Science // Step by

step instructional video

https://www.youtube.com/watch?v=MvXddaWkTFw – Elgydium Plaque Disclosing

(teaching toothpaste)
 2. DETERMINAREA INDICILOR DE SANATATE SI IGIENA ORALA

INDICI DE IGIENA ORALA

a. Indicele simplificat de igiena orala (Oral Hygiene Index – Simplified OHI-S –

Greene-Vermillion

Este o varianta simplificata a indicelui original de igiena orala, propus de Greene si

Vermillion, diferind de acesta din urma prin faptul ca se determina pe 6 dinti preselectati in
loc de 12.
Indicele reprezinta suma indicelui de placa bacteriana si a celui de tartru dentar,
formula sa fiind :
OHI = DI + CI
DI = debris index, indicele de placa
CI = calculus index, indicele de tartru
Pentru calcularea indicelui se examineaza :
- Suprafata vestibulara a dintilor 1.6, 2.6, 1.1
- Suprafata linguala a dintilor 3.6, 4.6, 3.1
Instrumentar necesar pentru examinare : oglinda si sonda dentara. Inainte de
examinare, suprafetele dentare trebuie uscate cu ajutorul spray-ului de aer. (Fig. 1)

Fig. 1 – Suprafetele dentare de examinat pentru calcularea indicelui OHI-S (atentie la 3.1 – se
ia in considerare suprafata linguala a acestuia, nu cea vestibulara ca in imagine !!!)

Criteriile pentru aprecierea indicilor DI si CI

Componenta DI (indicele de placa) :

0 = lipsa placii dentare
1 = placa bacteriana acopera cel mult 1/3 din suprafata dentara examinata
2 = placa bacteriana acopera mai mult de 1/3, dar nu depaseste 2/3 din suprafata dentara
examinata
3 = placa bacteriana acopera mai mult de 2/3 din suprafata dentara examinata

Componenta CI (indicele de tartru)

0 = absenta tartrului
1 = tartru supragingival ce acopera pana la 1/3 din suprafata dentara
2 = tartru supragingival ce acopera intre 1/3 si 2/3 din suprafata dintelui, sau prezenta unor
insule de tartru subgingival in jurul zonei cervicale
3 = tartru supragingival ce acopera peste 2/3 din coroana dintelui, sau o banda continua de
tartru subgingival in regiunea cervicala a dintelui (Fig. 2)

Fig. 2 – Criterii pentru aprecierea componentelor DI si CI ai indicelui OHI-S

Se calculeaza valoarea medie pentru componentele DI si CI, apoi se obtine valoarea

indicelui OHI prin insumarea acestora.
Valoarea minima posibila este 0.
Valoarea maxima posibila este 6 (3+3).

Interpretarea rezultatelor se face conform scalei urmatoare :

- Excelent – 0
- Bine – 0,1 - 1,2
- Satisfacator – 1,3 - 3,0
- Nesatisfacator – 3,1 – 6

b. Indicele de placa elaborat de Silness si Loe (IP)

Indicele apreciaza cantitatea de placa bacteriana pe cele 4 suprafete dentare (V, O, M,

D), fara colorarea prealabila a depozitelor acumulate.
Spre deosebire de majoritatea celorlalti indici de placa, acest sistem determina
grosimea cresterii placii bacteriene la marginea gingivala a dintilor. In mod indirect, este
incorporata in evaluare si extinderea ocluzala, in suprafata, a placii dentare.
Poate fi determinat fie pe toti dintii prezenti pe arcada, fie pe dinti preselectati. In acest
sens, Ramfjord a propus 6 dinti reprezentativi : 1.6, 2.1, 2.4, 3.6, 4.1 si 4.4 („dintii
Ramfjord”). (Fig. 3)

Fig. 3 – Dintii Ramfjord

 Dupa uscarea suprafetelor dentare ce vor fi examinate se trece la :
- Etapa de inspectie = se apreciaza daca placa este vizibila. Daca se vede cu ochiul
liber, indicele va avea valoarea 2 sau 3 pentru suprafata respectiva, in functie de
cantitate.
- Daca depozitul bacterian nu este vizibil, se trece la metoda palpatorie, folosind
varful unei sonde dentare, care va fi deplasat paralel cu suprafata dentara
examinata, de-a lungul marginii gingivale. Daca in urma acestei deplasari pe
varful sondei se colecteaza placa dentara, indicele de placa va avea valoarea 1, iar
in lipsa placii se apreciaza ca fiind 0.

Notarea IP se face astfel :

- 0 = lipsa placii bacteriene
- 1 = placa bacteriana sub forma de film subtire, aderenta de marginea gingivala
libera si suprafetele dentare adiacente, evidentiabila doar prin raclare cu sonda sau
prin colorare (nu se vede cu ochiul liber)
- 2 = acumulare moderata de placa bacteriana pe gingia marginala si pe suprafata
adiacenta a dintelui, depozitele fiind vizibile la inspectie (se vede cu ochiul liber),
dar spatiile interdentare raman libere
- 3 = abundenta de materii moi in interiorul santului gingival si/sau pe dinte si
marginea gingivala, cu umplerea spatiilor interdentare

Se calculeaza apoi valoarea medie a indicelui, care reflecta indicele de placa al

individului examinat, incadrandu-se in unul din intervalele valorice urmatoare :
- Igiena excelenta – 0
- Igiena buna – 0,1 – 0,9
- Igiena satisfacatoare – 1,0 – 1,9
- Igiena nesatisfacatoare – 2,0 – 3,0

c. Indicele de placa Quigley-Hein, modificat de Turesky

Acest indice apreciaza extinderea placii bacteriene pe suprafata vestibulara si orala a

dintilor, cu exceptia molarilor de minte, dupa colorarea prealabila a depozitelor.
Se poate determina fie pe intreaga arcada dentara, fie pe dintii Ramfjord (1.6, 2.1, 2.4,
3.6, 4.1, 4.4).
Valorile indicelui :
0 = absenta placii
1 = insule separate sau banda discontinua de placa la nivelul coletului dentar
2 = banda continua subtire de placa bacteriana la nivel cervical, cu latimea de pana la 1 mm
3 = banda de placa dentara cu latimea de peste 1 mm, dar fara a depasi 1/3 din suprafata
dentara
4 = placa bacteriana cuprinsa intre 1/3 si 2/3 din suprafata dintelui
5 = placa bacteriana ce acopera peste 2/3 din suprafata dentara examinata (Fig. 4)
Fig. 4 – Valorile indicelui de placa Quigley-Hein, modificat de Turesky

In cazul unor valori crescute ale indicelui Quigley-Hein se considera ca pacientul

prezinta o stare de igiena orala deficitara.

INDICI DE SANATATE DENTO-PARODONTALA

Parodontiul = totalitatea tesuturilor care participa la sustinerea dintelui in alveola.

Include : gingia, ligamentele alveolo-dentare, osul alveolar, cementul radicular. Serveste la
ancorarea dintilor in oasele maxilare si la mentinerea integritatii tesuturilor din profunzime.
Gingia = tesutul mucoasei bucale care acopera oasele maxilare in jurul dintilor.

Aspectul normal al gingiei :

- Culoare - roz pal (roz deschis), usor albicioasa in zonele de hipercheratoza
(culoarea gingiei poate varia in functie de cantitatea pigmentului melanic din
tesuturi, de grosimea epiteliului, de gradul de cheratinizare si de vascularizatia
tesutului conjunctiv. La persoanele cu pielea inchisa, gingia poate prezenta zone
brune sau albastrui.)
- Textura – punctata, aspect granitat sau de coaja de portocala
- Consistenta – ferma si aderenta de periostul subiacent
- Conturul – uniform, neintrerupt, nesfacelat
- Nu sangereaza nici spontan, nici provocat la palparea cu sonda.
Sondarea se face cu ajutorul unei sonde parodontale, cu varful bont, care se introduce
in santul gingival, cu presiune minima. (Fig. 5)

Fig. 5 – Aspectul normal al gingiei (imagine stanga) si sondarea parodontala (imagine

dreapta)
 a. Indicele de inflamatie gingivala propus de Silness si Loe

Indicele de inflamatie gingivala (IIG) se apreciaza fie la toti dintii, fie la dintii
reprezentativi (de exemplu, dintii Ramfjord : 1.6, 2.1, 2.4, 3.6, 4.1, 4.4).
Se include in evaluare fiecare unitate gingivala in jurul dintilor examinati :
- Marginea gingivala O
- Marginea gingivala V
- Papila interdentara M
- Papila interdentara D

Notarea indicelui :
0 = lipsa inflamatiei, gingie normala
1 = inflamatie usoara : modificari de culoare in roz intens (eritem usor), fara sangerare
2 = gingivita moderata : culoarea devine rosu intens, aprins (eritem evident), edem usor
(dispare textura de coaja de portocala, gingia devenind neteda si lucioasa, cu consistenta
moale, buretoasa), nu mai adera ferm de periost, sangerare provocata (la palpare cu sonda)
3 = gingivita grava : culoarea cianotica (violet spre cenusiu), edem marcat, se pot asocia
ulceratii (conturul devine neregulat, discontinuu), sangereaza spontan

Se calculeaza valorile IIG pentru fiecare dinte, apoi se poate determina si valoarea
indicelui pentru persoana examinata, calculand suma valorilor IIG constatate la dintii
examinati, impartita la numarul dintilor la care s-a facut aprecierea. Astfel, vom obtine valori
ce se incadreaza in unul din intervalele valorice de mai jos :
- Lipsa inflamatiei = 0
- Inflamatie usoara = 0,1 – 1,0
- Inflamatie moderata = 1,1 – 2,0
- Inflamatie severa = 2,1 – 3,0

b. Indicele de sangerare papilara (Muhlemann) / Papillary bleeding index (PBI)

Hemoragia papilara reprezinta unul dintre primele semne de inflamatie gingivala.

Pentru determinarea indicelui se foloseste o sonda cu varful bont, pentru a evita
sangerarea traumatica. Varful acestei sonde se introduce in santul gingival printr-o apasare
usoara, de o parte si de alta a papilei interdentare, apoi se asteapta 20 de secunde si se
apreciaza rezultatul.
In lipsa uneisonde cu varf bont se poate folosi si o sonda dentara ascutita, cu a carei
curbura se aplica o usoara presiune pe suprafata papilei, dinspre baza acesteia catre varf, dupa
care se evalueaza valoarea indicelui.
Se sondeaza papilele interdentare :
- Pe suprafata O a cadranelor : drept maxilar (1) si stang mandibular (3)
- Pe suprafata V a cadranelor : stang maxilar (2) si drept mandibular (4)
Cand nu lipseste nici un dinte, indicele se poate determina pe 28 de papile interdentare.
Se exclud papilele dintre incisivii centrali superiori si inferiori, precum si sectoarele distale
ale molarilor de minte.

Notarea se face astfel :

0 = absenta hemoragiei la sondare
1 = hemoragie punctiforma, cu aparitia unui singur punct de sangerare la marginea gingivala
dupa sondare
2 = mai multe puncte hemoragice izolate sau o linie hemoragica fina la marginea papilei
3 = triunghiul interdentar se umple cu sange dupa sondare
4 = sangerare puternica dupa sondare, cu formarea unei picaturi de sange, ce se scurge de=a
lungul santului gingival

Valoarea medie a indicelui = suma valorilor masurate / numarul papilelor examinate

Valorile crescute ale indicelui indica o inflamatie gingivala severa. (Fig. 6)

Fig. 6 – Indicele de sangerare papilara (PBI)

c. Indicele de sanatate dentara CAO (carie, absenta, obturatie) / DMF index

(decayed, missing, filled) – Klein si colab.

Indicele exprima starea de sanatate dentara, fiind suma leziunilor carioase (decayed), a
dintilor absenti (missing) si a obturatiilor (filling).
Cu cat valoarea sa este mai redusa, cu atat starea de sanatate dentara este mai buna.
Indicele prezinta mai multe variante :
- DMF-T (tooth) – valoarea indicelui se exprima prin numar de dinti
- DMF-S (surface) – valoarea indicelui se exprima prin numarul suprafetelor
dentare
- dmf – indicele utilizat la dentatia temporara

DMF-T
- valoarea maxima a indicelui este de 28
- daca un dinte prezinta simultan obturatie si leziune carioasa, se noteaza doar
scorul de carie

DMF-S
- molarii si premolarii au cate 5 suprafete
- dintii frontali prezinta in total 4 suprafete
- cand un dinte lipseste din motive carioase, absenta lui se noteaza cu cifra 4 sau 5
- valoarea maxima a indicelui poate fi de 128, cand se iau in calcul 28 de dinti

dmf
- este indicele de sanatate dentara evaluat la dentatia temporara
- in cazul unei dentatii complete, valoarea maxima a indicelui poate fi de 20 pentru
dmf-t si de 88 in cazul indicelui dmf-s
- un dinte temporar se considera a fi absent doar daca pierderea acestuia are loc cu
mai mult de 2 ani inainte de intervalul fiziologic de inlocuire
 Nu se evalueaza in urmatoarele cazuri :
- molarii de minte
- dintii neerupti sau erupti insuficient
- dintii care lipsesc din cauza anodontiei / ageneziei (lipsa mugurelui dentar)
- dintii extrasi sau absenti din alte motive decat evolutia leziunilor carioase
(traumatisme, afectare parodontala, in scop ortodontic)
- dintii restaurati (prin obturatii sau proteze dentare fixe) pentru alte motive decat
caria dentara (dinti folositi ca stalpi de punte, restaurari impuse de traumatisme)
- dintii supranumerari

Reguli in evaluarea indicelui :

- fiecare dinte se inregistreaza doar o singura data
- restaurarile temporare sunt considerate leziuni carioase (D)
- un dinte este considerat erupt cand suprafata ocluzala sau muchia incizala este
expusa in cavitatea orala
- un dinte este considerat prezent, chiar daca partea coronara a fost complet distrusa
si a ramas doar sub forma de rest/uri radiculare
- dintii irecuperabili, cu indicatie de extractie, se considera absenti

Limitarile si dezavantajele indicelui :

- nu ofera informatii cu privire la cariile radiculare
- dintii cu sigilari preventive pot fi usor confundati cu dinti obturati
- determinat in lipsa examenului radiologic, indicele subestimeaza prevalenta reala
a cariei

Ordinea examinarii : cadranele 1 – 2 – 3 – 4

Exercitiu – determinarea indicelui de placa prin colorarea placii bacteriene

Cu ajutorul unei bulete de vată îmbibate cu albastru de metilen, soluţie de fuxină sau alt
fel de soluţie colorantă, se colorează toţi dinţii, pe toate suprafeţele, pentru a conştientiza
pacientul asupra zonelor unde periajul său este insuficient.
După aplicarea soluţiei, pacientul este invitat să clătească gura cu apă.
Se examinează 6 suprafeţe dentare, toate vestibulare :
- 4 posterioare (la nivelul molarilor unu sau doi superiori şi inferiori) stânga şi
dreapta şi
- 2 anterioare (la nivelul unui incisiv superior şi a unuia inferior) luând ca reper pe
cel mai colorat.
Notăm la fiecare din cele 6 suprafeţe cu :
0 – lipsa coloraţiei
1 – coloraţie prezentă în 1/3 cervicală
2 – coloraţie prezentă pe jumătate din faţa vestibulară
3 – coloraţie prezentă pe mai mult de 2/3 din faţa vestibulară.

De exemplu:
IP = 2/0/2 // 2/1/3 = 4 // 6 = 10.
 Valori ale indicelui:
- între 0 şi 4  igienă bună
- între 4 şi 6  igienă acceptabilă
- peste 6  igienă deficitară
- 18  situaţie dezastruoasă.

Link-uri utile :

https://www.youtube.com/watch?v=UPEr559_5iA – Gingival index examination

https://www.youtube.com/watch?v=S2V-d8DfTLk – Biofilm index calculation