Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Substanta revelatoare de placa este un preparat sub forma de tableta sau solutie care
contine un agent de colorare (de obicei coloranti alimentari sau substante cu uz medical) si
care se foloseste pentru identificarea depozitelor moi de pe suprafetele dentare.
Agenti de colorare
a. Solutii revelatoare :
- Rosu neutral – sol. 1% ofera o colorare deosebit de intensa
- Fucsina bazica – sol. alcoolica 0,03%
- Eritrozina – sol. 5% - nu se foloseste la persoanele cu hipersensibilitate la iod
deoarece poate interfera cu metabolismul iodului
- Albastru de metilen – sol. apoasa 1%
- Albastru de toluidina – sol. 1%
- Violet de gentiana – sol. 1%
- Tinctura de iod – sol.2%
- Exista si solutii bifazice, cu dubla colorare : placa recenta se coloreaza in roz, iar
cea veche in albastru (Fig. 1, 2)
b. Tablete revelatoare :
- Eritozina
- Exista si tablete bifazice, cu dubla colorare (Fig. 3)
Fig. 3 – Exemple de tablete revelatoare de placa bacteriana, simple si bifazice (cu dubla
colorare)
c. Metoda fluorescentei :
- Presupune utilizarea unui colorant pe baza de fluoresceina si a unei lampi speciale
cu raze ultraviolete. Dupa aplicarea solutiei fluorescente, care contine de obicei
fluoresceina sodica, suprafetele dentare sunt analizate cu ajutorul lampii
mentionate, intr-o incapere intunecata. (Fig. 4, 5)
Metode de aplicare
In cazul solutiilor :
a. Aplicare directa :
- Se izoleaza dintii cu rulouri de vata si se introduce aspiratorul de saliva in
cavitatea orala
- Se usuca suprafetele dentare cu jet de aer
- Se foloseste o buleta de vata foarte mica sau un buretel pentru aplicarea solutiei pe
dinti (numai pe suprafata coronara a dintilor, fara a exercita presiune sau miscari
de frecare, care ar indeparta placa bacteriana pe care dorim sa o punem in
evidenta)
- Se examineaza distribuirea agentului de colorare
- Buletele de vata nu se introduc direct in recipientele cu solutie, ci se foloseste un
picurator pentru solutii sau la fiecare pacient in parte se pregateste un recipient
mic pentru dozarea colorantului (Fig. 6)
Fig. 6 – Aplicarea directa a solutiilor revelatoare de placa bacteriana
b. Pulverizare :
- In cazul preparatelor sub forma de spray, agentul de colorare se pulverizeaza
direct pe suprafetele dentare
c. Clatire :
- 5-6 picaturi de solutie revelatoare se dilueaza in ½ de pahar cu apa
- Pacientul clateste viguros si in mod repetat cavitatea bucala pentru ca substanta
revelatoare sa patrunda in depozitele acumulate pe toate suprafetele dentare (Fig.
7)
Fig. 7 – Exemplu de revelator de placa bacteriana sub forma de solutie pentru clatiri orale
In cazul tabletelor :
- Pacientul dizolva tableta, deplasand-o prin toate regiunile cavitatii bucale, timp de
cel putin 60 de secunde
- Treptat tableta se dizolva in saliva si coloreaza depozitele de pe dinti si gingie
(Fig. 8)
Fig. 8 – Colorarea placii bacteriene cu ajutorul tabletelor revelatoare
- Pelicula dobandita se coloreaza sub forma unui strat subtire relativ transparent (ca
un voal translucid)
- Placa dentara prezinta un aspect mai gros, intunecat si mat
- Prezenta depozitelor colorate se va demonstra pacientului cu ajutorul unei oglinzi
tinute in mana (Fig. 9)
Fig. 9 – Aspectul depozitelor moi dentare dupa colorare cu diversi revelatori de placa
bacteriana
Link-uri utile :
Fig. 1 – Suprafetele dentare de examinat pentru calcularea indicelui OHI-S (atentie la 3.1 – se
ia in considerare suprafata linguala a acestuia, nu cea vestibulara ca in imagine !!!)
Indicele de inflamatie gingivala (IIG) se apreciaza fie la toti dintii, fie la dintii
reprezentativi (de exemplu, dintii Ramfjord : 1.6, 2.1, 2.4, 3.6, 4.1, 4.4).
Se include in evaluare fiecare unitate gingivala in jurul dintilor examinati :
- Marginea gingivala O
- Marginea gingivala V
- Papila interdentara M
- Papila interdentara D
Notarea indicelui :
0 = lipsa inflamatiei, gingie normala
1 = inflamatie usoara : modificari de culoare in roz intens (eritem usor), fara sangerare
2 = gingivita moderata : culoarea devine rosu intens, aprins (eritem evident), edem usor
(dispare textura de coaja de portocala, gingia devenind neteda si lucioasa, cu consistenta
moale, buretoasa), nu mai adera ferm de periost, sangerare provocata (la palpare cu sonda)
3 = gingivita grava : culoarea cianotica (violet spre cenusiu), edem marcat, se pot asocia
ulceratii (conturul devine neregulat, discontinuu), sangereaza spontan
Se calculeaza valorile IIG pentru fiecare dinte, apoi se poate determina si valoarea
indicelui pentru persoana examinata, calculand suma valorilor IIG constatate la dintii
examinati, impartita la numarul dintilor la care s-a facut aprecierea. Astfel, vom obtine valori
ce se incadreaza in unul din intervalele valorice de mai jos :
- Lipsa inflamatiei = 0
- Inflamatie usoara = 0,1 – 1,0
- Inflamatie moderata = 1,1 – 2,0
- Inflamatie severa = 2,1 – 3,0
Indicele exprima starea de sanatate dentara, fiind suma leziunilor carioase (decayed), a
dintilor absenti (missing) si a obturatiilor (filling).
Cu cat valoarea sa este mai redusa, cu atat starea de sanatate dentara este mai buna.
Indicele prezinta mai multe variante :
- DMF-T (tooth) – valoarea indicelui se exprima prin numar de dinti
- DMF-S (surface) – valoarea indicelui se exprima prin numarul suprafetelor
dentare
- dmf – indicele utilizat la dentatia temporara
DMF-T
- valoarea maxima a indicelui este de 28
- daca un dinte prezinta simultan obturatie si leziune carioasa, se noteaza doar
scorul de carie
DMF-S
- molarii si premolarii au cate 5 suprafete
- dintii frontali prezinta in total 4 suprafete
- cand un dinte lipseste din motive carioase, absenta lui se noteaza cu cifra 4 sau 5
- valoarea maxima a indicelui poate fi de 128, cand se iau in calcul 28 de dinti
dmf
- este indicele de sanatate dentara evaluat la dentatia temporara
- in cazul unei dentatii complete, valoarea maxima a indicelui poate fi de 20 pentru
dmf-t si de 88 in cazul indicelui dmf-s
- un dinte temporar se considera a fi absent doar daca pierderea acestuia are loc cu
mai mult de 2 ani inainte de intervalul fiziologic de inlocuire
Nu se evalueaza in urmatoarele cazuri :
- molarii de minte
- dintii neerupti sau erupti insuficient
- dintii care lipsesc din cauza anodontiei / ageneziei (lipsa mugurelui dentar)
- dintii extrasi sau absenti din alte motive decat evolutia leziunilor carioase
(traumatisme, afectare parodontala, in scop ortodontic)
- dintii restaurati (prin obturatii sau proteze dentare fixe) pentru alte motive decat
caria dentara (dinti folositi ca stalpi de punte, restaurari impuse de traumatisme)
- dintii supranumerari
Cu ajutorul unei bulete de vată îmbibate cu albastru de metilen, soluţie de fuxină sau alt
fel de soluţie colorantă, se colorează toţi dinţii, pe toate suprafeţele, pentru a conştientiza
pacientul asupra zonelor unde periajul său este insuficient.
După aplicarea soluţiei, pacientul este invitat să clătească gura cu apă.
Se examinează 6 suprafeţe dentare, toate vestibulare :
- 4 posterioare (la nivelul molarilor unu sau doi superiori şi inferiori) stânga şi
dreapta şi
- 2 anterioare (la nivelul unui incisiv superior şi a unuia inferior) luând ca reper pe
cel mai colorat.
Notăm la fiecare din cele 6 suprafeţe cu :
0 – lipsa coloraţiei
1 – coloraţie prezentă în 1/3 cervicală
2 – coloraţie prezentă pe jumătate din faţa vestibulară
3 – coloraţie prezentă pe mai mult de 2/3 din faţa vestibulară.
De exemplu:
IP = 2/0/2 // 2/1/3 = 4 // 6 = 10.
Valori ale indicelui:
- între 0 şi 4 igienă bună
- între 4 şi 6 igienă acceptabilă
- peste 6 igienă deficitară
- 18 situaţie dezastruoasă.
Link-uri utile :