Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiect Didactic - Acte de Limbaj
Proiect Didactic - Acte de Limbaj
DEMERSUL DIDACTIC
1
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informaţii şi a unor
idei, exprimând opinii, emoţii şi sentimente prin participarea la discuţii pe teme
familiare, de interes sau pornind de la textele ascultate/citite
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale şi nonverbale, în funcţie de situaţia de
comunicare
1.4. Realizarea unei interacţiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii simple
de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ politicos faţă de
interlocutor(i)
4.2 Aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de bază din limba română
standard, prin exprimarea corectă a intenţiei comunicative.
VALORI SI ATITUDINI
4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
b) Obiective afective:
O7 – să manifeste atenţie la exprimarea orală şi scrisă;
O8– să participe cu interes la activitate;
O9 - să se implice activ în cadrul lecţiei, să prezinte situaţii de comunicare sugerate de
profesor;
O10 – să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în rezolvarea sarcinilor
prezentate;
2
c) Obiective psihomotorii:
O11– să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite: tabla, spaţiul caietului, fişele de
lucru.
STRATEGII DIDACTICE:
1. METODE ŞI PROCEDEE
- Brainstorming (cunoștințele însușite anterior de către elevi despre actele de
limbaj studiate anterior, precum şi informaţiile acumulate cu privire la schema
comunicării)
- metoda ciorchinelui;
- conversaţia euristică;
- explicaţia, exerciţiul;
- învăţarea prin descoperire;
- exerciţiul: scris/oral, de identificare, creativ, ludic, de spargere a gheţii; jocul de
rol, problematizarea (crearea/imaginarea unor situaţii specifice)
- metoda R.A.I.
3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT
- manualul de limba română;
- caietele elevilor;
- tabla;
- fişe de lucru;
- video-proiector;
- markere;
- joc interactiv Wordwall.
- Video-uri/scurte filmulete specifice fiecărui act de limbaj studiat, laptop.
RESURSE:
1. BIBLIOGRAFICE:
a) metodice:
- Parfene, Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală,
Editura Collegium, Polirom, Iaşi 1999;
- Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu- structuri didactice
deschise, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003;
3
- Constantin Parfene, Aspecte teoretice şi experimentale în studiul literaturii în
şcoală, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi, 2002.
- Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu,
Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
- Pamfil, Alina, Metodica şi practica predării limbii şi literaturii române.
b) didactice:
- Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu-Roman
Limba şi literatura română, manual pentru clasa a V-a, Grupul Editorial Art,
Bucureşti, 2017.
c) pedagogice:
- Constantin Cucoş (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de
definitivare şi gradele didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1998.
d) oficiale:
- M.E.C., Învăţarea activă, Bucureşti, 2001.
- M.E.C.T.S., Programe şcolare. Limba şi literatura română clasele a V-a – a
VIII-a, Bucureşti, 2017.
2. TEMPORALE:
- 50 minute
3. UMANE:
- elevii clasei a V-a
4. EDUCAŢIONALE
- capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele însuşite anterior.
Forme de evaluare:
- tradiţionale: orală, scrisă (redactarea unor cerinţe în scris), practică (realizarea
sarcinilor de lucru, implicarea activ-participativă a elevilor în activitate);
- alternative: observaţia şi investigaţia, jocul de rol.
Tipul evaluării:
- formativă sau continuă
- calitativă: prin opinii, aprecieri, feedback constant
- observaţia sistematică
- aprecieri verbale
DEMERSUL DIDACTIC:
I. EVOCARE
1. Moment organizatoric:
Profesorul stabileşte ordinea în clasă, face cunoştinţă cu elevii, asigură cele necesare
desfăşurării lecţiei.
4
2. Valorificarea temei:
Profesorul va controla caietele de temă ale elevilor. Discută cu elevii în legătură cu
sarcina de învăţare pe care au avut-o de rezolvat. Elevii prezintă temele efectuate acasă şi
vor răspunde la întrebările adresate, frontal, de către profesor.
4. Captarea atenţiei
Pentru a capta interesul elevilor, profesorul va pune pe fundal un sunet deranjant în
timp ce acesta va discuta cu elevii. Scopul acestui exerciţiu este de a observa reacţia
elevilor. Elevii vor comunica ce anume i-au deranjat şi de ce nu au putut fi atenţi la
cele transmise de mine. Le arăt că pentru a avea o comunicare eficientă nu este de
ajuns doar să transmit informaţia, ci sunt importante şi alte elemente ale comunicării:
zgomotele de fundal, atitudinea emiţătorului, sentimentele acestuia etc.
6. Dirijarea învăţării:
Apelând la metoda brainstormingului, profesorul le va solicita elevilor să enumere
părţile componente ale unei situaţii de comunicare. Profesorul le transmite elevilor că
într-o comunicare nu se transmit doar informaţii, ci şi unele atitudini comunicative:
starea emiţătorului, aşteptările acestuia de la receptor, precum şi anumite acte de
limbaj (a explica, a recomanda, a afirma). Se vor defini şi exemplifica prin video-uri
specifice fiecare act de comunicare în parte.
5
7. Obţinerea performanţei: În continuare, profesorul le va arăta elevilor o serie de trei
video-uri în care emiţătorul adoptă diferite atitudini în funcţie de mesajul pe care
doreşte să-l transmită. Primul video va cuprinde o explicaţie referitoare la o reţetă şi
modul în care pot fi preparată aceasta. Se clarifică termenul explicaţie ca act de limbaj.
Al doilea video va face referire la o recomandare turistică. În acest exemplu,
vorbitorul face recomandări pentru a convinge receptorul să viziteze un anumit oraş.
Profesorul le va explica copiilor semnificaţia termenului recomandare. Ultimul video
va avea în vedere afirmarea. Emiţătorul oferă simple informaţii, fără a avea alt scop.
Se vor oferi explicaţii şi în privinţa ultimului termen.Elevii vor nota informaţiile pe
caiet. În continuare, profesorul va propune o activitate pe grupe şi va împărţi clasa în
patru echipe. Fiecare grupă va primi o situaţie de zi cu zi.(Joc de rol)
8. Asigurarea feedback-ului:
Feedback-ul se realizează pe tot parcursul orei. Profesorul va face aprecieri pentru fiecare
răspuns formulat corect, va încuraja elevii să participe activ în cadrul lecţiei, va face
sugestii şi va reformula răspunsurile care nu sunt construite corect sau care nu sunt
concludente.
III. REFLECŢIE:
10.Tema pentru acasă:
Elevii vor primi ca temă pentru acasă să realizeze o recomandare cu privire la un loc
îndrăgit. Recomandă-i celui mai bun prieten al tău să viziteze un anumit loc de care ai
fost fascinat şi care ţi-a atras atenţia din călătoriile tale cu familia (poate fi un oraş, un
castel vechi, un monument istoric, un parc, o grădină zoologică etc.) În realizarea
acestei compuneri vei avea în vedere valorificarea informaţiilor învăţate în clasă. Vei
folosi structuri precum: îţi recomand să..., îţi propun să..., te sfătuiesc să... etc.