Aci sosi pe vremuri

de Ion Pillat

La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Ce straniu lucru: vremea! Deodată pe perete

Păienjeni zăbreliră și poartă, și zăvor. Te vezi aievea numai în ștersele portrete.

Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc Te recunoști în ele, dar nu și-n fața ta,
De când luptară-n codru și poteri, și haiduc. Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita...

În drumul lor spre zare îmbătrâniră plopii. Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu:
Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi. Pe urmele berlinei trăsura ta stătu.

Nerăbdător bunicul pândise de la scară Același drum te-aduse prin lanul de secară.
Berlina legănată prin lanuri de secară. Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scară.

Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, și din berlină Subțire, calci nisipul pe care ea sări.
Sări, subțire,-o fată în largă crinolină. Cu berzele într-însul amurgul se opri...

Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Și m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eram
Bunicul meu desigur i-a recitat „Le lac” Când ți-am șoptit poeme de bunul Francis Jammes.

Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub lună
Îi spuse „Sburătorul” de-un tânăr Eliad. Și-am spus „Balada lunei” de Horia Furtună,

Ea-l asculta tăcută, cu ochi de peruzea... M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,
Și totul ce romantic, ca-n basme, se urzea. Și ți-am părut romantic și poate simbolist.

Și cum şedeau... departe, un clopot a sunat, Și cum ședeam... departe, un clopot a sunat.
De nuntă sau de moarte, din turnul vechi din sat. - Același clopot poate - în turnul vechi din sat...

Dar ei, în clipa asta simțeau că-o să rămână... De nuntă sau de moarte, în turnul vechi din sat.
De mult e mort bunicul, bunica e bătrână...

I.TEORIE LITERARĂ
TRADIȚIONALISMUL INTERBELIC
 Tradiționalismul este un curent literar apărut în literaturea română în perioada interbelică, având o ideologie literară
opusă modernismului și alcătuind împreună cu acesta imaginea de ansamblu a literaturii române interbelice
 Reprezentanții cei mai cunoscuți ai tradiționalismului sunt ION PILLAT și VASILE VOICULESCU, iar trăsturile
fundamentale ale acestui curent literar sunt o continuare a ideilor promovate în SĂMĂNĂTORISM și POPORANISM
 Trăsăturile fundamentale ale tradiționalismului sunt:
1.TEMATICA RULARĂ = satul tradițional este considerat un TOPOS PRIVILEGIAT , un loc care se sustrage trecerii timpului
și rămâne păstrător al tradițiilor și obiceiurilor, conservând specificul național
2.O altă tematică abordată este TRECEREA IREVERSIBILĂ A TIMPULUI , numeroase poezii fiind astfel de meditații lirice
3.ORTODOXISMUL = este considerat parte integrată a spiritualității românești , fiorul religios răzbate din poezii, iar unele
prezintă figure biblice ( sfinți ,arhangheli ) în ipostaze umane , practicând munci agricole
4.Limbajul artistic este unul plastic, expresiv, care permite îmbinări inedited ale regionalismelor sau arhaismelor cu
figure de stil sugestive

II.SEMNIFICAȚIA TITLULUI
 Majoritatea poeziilor lui ION PILLAT prezintă imaginea idilică a satului tradițional, considerat un loc aproape sacru ,
păstrător de obiceiuri străbune, neschimbat în ciuda trecerii ireversibile a timpului
 Același univers rural îl regăsim și în poezia „ Aci sosi pe vremuri ”, tematica abordată fiind anticipată încă din titlul
sugestiv
 Reluat în al treilea distih al poeziei, titlul amintește cu nostalgie de timpuri demult apuse , „pe vremuri” fiind sinonim
cu adverbele „odinioară” și „cândva”
 Povestea de dragoste a bunicilor , creionată cu duioșie s-a petrecut în trecut, în satul tradițional – tematica rurală
fiind anunțată atât prin forma regional a adverbului „aci” cât și prin utilizarea perfectului simplu în cazul verbului
„sosi”

III.TEMA VALORIFICATĂ
 Poezia abordează trei teme lirice de referință :
1.TEMATICA RURALĂ = specific tradiționalistă , prezintă satul tradițional drept un topos privilegiat care constituie
dimensiunea spațială a imaginarului poetic
2. TEMA TRECERII IREVERSIBILE A TIMPULUI = abordată frecvent de scriitorii tradiționaliști , această temă constituie
subiectul meditației poetice din secvența a doua și subliniază capacitatea satului de a-și păstra neschimbate atributele
definitorii în ciuda evoluției civilizației
3.TEMA IUBIRII = este constituită prin prezentarea în paralel a două povești de dragoste extreme de asemănătoare , una
de pe vremea bunicilor , alta trăiă în prezent de poet

IV.STRUCTURA
 COMPOZIȚIONAL poezia este alcătuită din distihuri dispuse în trei secvențe lirice , după cum urmează :
A) SECVRNȚA I = creionează imaginea satului tradițional , în care bunicii îsi vor trăii povestea de dragoste
B) SECVRNȚA II = se concentrează asupra trecerii timpului și surprinde mediația poetului
C) SECVRNȚA III = prezintă povestea de dragoste pe care poetul o trăiește în prezent, poveste foarte asemănătoare cu
cea a bunicilor
 STRUCTURA POEZIEI include :
1.RELAȚIILE DE SIMETRIE, obținute prin:
a) reluarea titlului în al treilea distih al poeziei : „ Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.”
b) poveștile de dragoste din prima și ultima secvență sunt construite după același tipar liric
c) clopotul din turnul vechi , al bisericii din sat este un element de recurență ( care se repetă ), sunetul acestuia care
anunță trecerea timpului fiind prezent ca imagine auditivă în finalul primei și ultimei secvențe
2.RELAȚIILE DE OPOZIȚIE iau naștere din prezentarea efectelor pe care trecerea timpului le are în plan uman și social , în
opoziție cu imaginea neschimbată a satului considerat topos privilegiat

V.Analiza textului
SECVENȚA I
 Incipitul acestei secvențe creionează imaginea satului tradițional „ casa amintirii ” fiind un element definitoriu pentru
acest univers rural
 Prin metafora citată este prezentată casa părintească lăsată moștenire din genrație în generație , neschimbată ca întrega
imagine a satului tradițional , în ciuda trecerii timpului care are drept consecintă dispariția unor realități numite prin arhaisme
precum „ poteri și haiduc ”
 Numele bunicii însăși CALYOPI are rezonanțe grecești, fiind un nume arhaic pentru a , pentru a sugera plasarea ”pe vremuri” a
iubirii bunicilor
 Bunicul și bunica devin personaje lirice ale căror portrete vor fi creionate astfel :
1.BUNICA = frumusețea fizică este evidențiată prin epitetul metaforic „ ochi de peruzea” și detalii vestimentare prin epitetul în
inversiune „ largă crinolină”
2.BUNICUL = este un tânăr intelectual , pasionat de literatură , portretul său fiind creionat prin trăsături morale
 În finalul secvenței apare imaginea auditivă a clopotului din turnul vechi din sat , alt element neschimbat și specific din universal
rural, iar bătaia acestuia „de nuntă sau de moarte ” anunță trecerea ireversibilă a timpului
 -Momentul surprins de poet este acela al venirii bunicii la casa bunicului , pentru a rămâne acolo, împreună cu el ,după nuntă ,
senzația tinerilor fiind aceea că iubirea îi va salva însă trecerea timpului nu iartă pe nimeni „ De mult e mort bunicul, bunica e
bătrână...”
SECVENȚA II
 Este cea mai scurtă iar meditația asupra trecerii timpului este concentrată în concluzia: „Ce straniu lucru: vremea!”
 Astfel trecerea timpului are efecte devastatoare în plan uman , deoarece „ștersele portrete” imortalizează imagini
din trecut , imagini care nu mai pot fi regăsite în prezent , oamenii schimbându-se pe măsură ce îmbătânesc

SECVENȚA III
 În incipitul acestei secvențe remarcăm comparația „ Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: ” , având rolul de a sublinia,
în plan stilistic profunda asemănare dintre cele două povești de dragolste , iubirea trăindu-se la fel și pe vremea
bunicilor dar și în prezent
 Cuplul are în centru alte două personaje lirice ,ale căror portrete sunt creionate astfel:
1.IUBITA POETULUI = caracterizată tot prin frumusețe fizică , „ cu ochi de ametist ” , la fel ca și bunica
2.POETUL = moștenește alesele trăsături morale ale bunicului ,dar și pasiunea pentru poezie recitându-i iubitei
 Finalul secvenței revine la imaginea clopotului ,același de pe timpul bunicilor , care îi anunță pe îndrăgostiții din
prezent că și pentru ei trecerea timpului este imposibil de oprit
 Sunetul clopotului care bate „ De nuntă sau de moarte ” arată atât trecerea timpului , cât și etapele fundamentale
ale devenirii umane care alcătuiesc ciclul existențial

VI.ELEMENTELE SPECIFICE TRADIȚIONALISMULUI

1.Prezentarea satului drept un topos privilegiat
2.Tematica rurală e compltată de tematica trecerii timpului
3.Limbajul folosit este unul expresiv și plastic, cu numeroase figuri de stil îmbinate cu exprimarea regional sau arhaică

 În opinia mea, poezia lui ION PILLAT ilustrează imaginea idilică a satului tradițional, topos privilegiat care va găzdui cele două
povești de dragoste atât de asemănătoare ca intensitate a sentimentului , povestea de dragoste a bunicilor și cea trăită de poet,
în aceeași „casă a amintirii”

 Așadar, „Aci sosi pe vremuri “ de ION PILLAT este o poezie tradiționalistă din perioada interbelică pentru că abordează tematica
rurală , dublată de tema trecerii timpului, ambele specifice curentului literar menționat, ideile poetului fiind expuse într-un
limbaj metaforic care subliniază atenția poetului pentru exprimarea plastică , îngrijită