MOTOARE

1. MAI – Notiuni generale. Definitii. Parti componente. Clasificare

 - transformarea care are loc în motorul cu ardere internă este condiționată de evoluția unui fluid (numit
fluid motor) în cilindrul motorului.

transformarea energiei chimice a combustibilului (prin ardere) în energie mecanică (lucru mecanic) este însoțită
de pierderi.

Pierderile reprezintă cota parte din energia eliberată prin arderea combustibilului, care nu ajunge la arborele cotit.
Criterii de clasificare a MAI:

- combustibilul utilizat
- formarea amestecului
- tipul de aprindere
- tipul de admisie
- ciclul motor
- camera de ardere
- tipul de răcire
- numărul și dispunerea cilindrilor
- sensul de rotație
- viteza medie a pistonului
 Motor în 4
timpi
τ=4
(2 rotații ale
Ciclul motor arborelui cotit)
Motor în 2
timpi
τ=2
(1 rotație a
arborelui cotit)

https://en.wikipedia.org/wiki/File:4StrokeEngine_Ortho_3D.gif
https://ro.pinterest.com/pin/572801646334757058/?lp=true
 Motor în linie

Motor în V
Numărul și
dispunerea
cilindrilor
Motor în W

Motor boxer

https://giphy.com/gifs/model-engine-kit-hjYWKEVwCZep2
https://giphy.com/gifs/boxer-63dBiie3JFR6g
https://giphy.com/gifs/order-engine-cylinder-EixE4S24hxEdO
https://gfycat.com/unsightlyvigorousharlequinbug
 Motor lent m 2  S  10−3  n S  10−3  n  m 
S pm = 4...6,5   Spm = = s
s 60 30  
Spm – viteza medie a pistonului
Viteza medie Motor m
S pm = 6,5...10   S – cursa pistonului
a pistonului semirapid s n – turația motorului

m
Motor rapid S pm = 10...20  
s
2. Definire termeni fundamentali (S, D, Vs, e, l, c, h,....
3. Principiile functionale ale MAI (indicii energetici, indicii de economicitate, pierderile din motor)

Parametrii funcționali
Continut de energie - flux de energie într-un MAI
 4

Fluxul de ernergie într-un MAI

4. Procesele functionale ale MAI
4. Procesele functionale ale MAI
 Ciclul funcțional al MAI

y
Motor cu ardere y
Motor cu ardere
internă în 4 internă în 2
timpi z timpi
z

s(i) s(i)
dse
dle
dsa dlb
patm îsa
île m
Vc îse V Vc îlb
d V Vu
Vmax Vmax

r le
SE φ
D 0 18
SA lb
0

S = 2r
PMS PMI
PMS PMI
Ciclul Otto (MAS)
Ciclul Diesel (MAC) - lent
Ciclul Diesel (MAC) - rapid
Ciclul MAI - supraalimentat
Ciclul MAI - supraalimentat
Ciclul MAI - supraalimentat
 5. Procesele de schimbare a gazelor

Admisia - MAS
• Admisia presupune introducerea fluidului motor proaspăt (aer sau amestec aer-combustibil) în cilindru.
• Pistonul se deplasează de la PMS (TDC) la PMI (BDC) ceea ce duce la mărirea volumului din cilindru și la o scădere a presiunii cu 0.1 –
0.3 bar față de conducta de admisie (în cazul motoarelor normal aspirate).Datorită acestei diferențe de presiune fluidul motor proaspăt
(=încărcătura proaspătă) pătrunde în cilindru (formarea amestecului are loc fie în portul de admisie, fie direct în cilindru). În cazul
motoarelor supraalimentate diferența de presiune este mai mare.
• Pentru a permite admisia unei cantități cât mai mari de fluid motor proaspăt în cilindru, supapa de admisie se deschide cu până la 10-20
RAC (motor normal aspirat)/25-60 RAC (motor supraalimentat) înainte ca pistonul să ajungă în PMS și se închide cu până la 35-40
RAC (motor normal aspirat)/50-60 RAC (motor supraalimentat) după ce pistonul a trecut de PMI.
Admisia - MAC
• Admisia presupune introducerea fluidului motor proaspăt (aer) în cilindru.
• Pistonul se deplasează de la PMS (TDC) la PMI (BDC) ceea ce duce la mărirea volumului din cilindru și la o scădere a presiunii cu 0.1 – 0.3 bar
față de conducta de admisie (în cazul motoarelor normal aspirate). Datorită acestei diferențe de presiune aerul pătrunde în cilindru (formarea
amestecului are loc direct în cilindru) fără obturare. În cazul motoarelor supraalimentate diferența de presiune este mai mare.
• Pentru a permite admisia unei cantități cât mai mari de fluid motor proaspăt în cilindru, supapa de admisie se deschide cu până la 30-40 RAC
(motor normal aspirat)/30-50 RAC (motor supraalimentat) înainte ca pistonul să ajungă în PMS și se închide cu până la 30-50  RAC după ce
pistonul a trecut de PMI.
• Fluidul motor admis în cilindru se încălzește cu până la 70-100 C.
Evacuarea - MAS
• Pentru reluarea ciclului motor, gazele arse trebuie îndepărtate din cilindru, iar acest lucru se face în cadrul procesului de evacuare.
• Supapa de evacuare se deschide cu aproximativ 40-90 RAC înainte ca pistonul să ajungă la PMI, iar ca urmare gazele arse părăsesc
cilindrul cu viteze mai mari decât viteza sunetului.
• La sfârșitul cursei de destindere presiunea din cilindru este de aproximativ 3-5 bar iar temperatura gazelor care încă nu au fost evacuate
este de aproximativ 900 C.
• La deplasarea pistonului de la PMI la PMS gazele rămase în cilindru sunt împinse afară din cilindru cu o presiune dinamică de aproximativ
0.2 bar.
• Pentru a evacua o cantitate cât mai mare de gaze arse, supapa de evacuare se închide după ce pistonul a trecut de PMS, ceea ce duce la
o suprapunere a deschiderii supapelor → acest lucru are efecte benefice asupra golirii cilindrului, a răcirii camerei de ardere, a cantității de
fluid motor proaspăt admis și permite controlul cantității de gaze arse recirculate intern (EGR intern).
Evacuarea - MAC
• Pentru reluarea ciclului motor, gazele arse trebuie înde-părtate din cilindru, iar acest lucru se face în cadrul procesului de evacuare.
• Supapa de evacuare se deschide cu aproximativ 30-60 RAC înainte ca pistonul să ajungă la PMI, iar ca urmare gazele arse părăsesc cilindrul cu
viteze mai mari decât viteza sunetului. La sfârșitul cursei de destindere presiunea din cilindru este de aproximativ 4-6 bar iar temperatura gazelor
care încă nu au fost evacuate este de aproximativ 550-750 C.
• La deplasarea pistonului de la PMI la PMS gazele rămase în cilindru sunt împinse afară din cilindru cu o presiune dinamică de aproximativ 0.2-0.4
bar.
• Pentru a evacua o cantitate cât mai mare de gaze arse, supapa de evacuare se închide după ce pistonul a trecut de PMS, ceea ce duce la o
suprapunere a deschiderii supapelor → acest lucru are efecte benefice asupra golirii cilindrului, a răcirii camerei de ardere, a cantității de fluid
motor proaspăt admis și permite controlul cantității de gaze arse recirculate intern (EGR intern).
 6. Procesul de comprimare

MAS
• Acest proces urmărește creșterea eficienței procesului de ardere sau a eficienței economice a ciclului motor.
• Comprimarea are loc după procesul de admisie (după închiderea supapelor de admisie) și înaintea procesului de ardere. La deplasarea
pistonului de la PMI la PMS volumul se reduce de 7-16 ori → fluidul motor este comprimat.
• În cazul injecției directe de combustibil până în zona sarcinilor și turațiilor mijlocii (approx. 3000 rpm) se comprimă doar aer (sau aer +
gaze arse), iar combustibilul este injectat cu puțin timp înainte de aprindere.
• În urma comprimării fluidul motor se încălzește la 400-500 C (și nu se poate destinde) ceea ce duce la o creștere suplimentară a
presiunii, dar și la o îmbunătățire a amestecării cu combustibilul.
MAC
• Acest proces urmărește creșterea eficienței procesului de ardere sau a eficienței economice a ciclului motor.
• Comprimarea are loc după procesul de admisie și înaintea procesului de ardere.
• La deplasarea pistonului de la PMI la PMS volumul ocupat de aer/amestec se reduce de 14-24 ori la MAC.
• În urma comprimării fluidul motor se încălzește până la 600-900 C (și nu se poate destinde) ceea ce duce la o creștere suplimentară a presiunii.
• În cazul motoarelor cu cameră de ardere divizată (cameră de vârtej sau precameră) fluidul motor trebuie comprimat suplimentar datorită pierderilor
care apar la trecerea dintr-o cameră în alta, dar și a volumului suplimentar.
 7. Procesul de ardere la MAS

• În cadrul acestui proces are loc eliberare energiei chimice a combustibilului.

• Arderea este inițiată de o scânteie între electrozii unei bujii.
• Durata în timp între momentul inițierii scânteii și dezvoltarea completă a frontului de flacără este de aproximativ 0,1 ms la o viteză a
flăcării de 20 m/s.
• Ca urmare, scânteia trebuie declanșată cu 0-40 RAC înainte de PMS (în funcție de turația motorului) pentru ca vârful de presiune (≥ 30
bar) să fie atins imediat după PMS (4-10 RAC).
 8. Procesul de ardere la MAC

• În cadrul acestui proces are loc eliberare energiei chimice a combustibilului.

• Spre finalul cursei de comprimare, cu aproximativ 15-30 RAC înainte de PMS combustibilul este injectat (pulverizat) în camera de ardere la
presiuni de până la 2500 bar. În mediul puternic încălzit din camera de ardere combustibilul se evaporă și se amestecă cu aerul.
• Aprinderea (autoaprinderea) amestecurilor combustibile are loc datorită faptului că temperatura din camera de ardere este mai ridicată decât
temperatura de autoaprindere a combustibilului.
• Durata în timp dintre momentul în care începe injecția și momentul în care începe procesul de ardere poartă denumirea de întârziere la
autoaprindere.
 9. Procesul de destindere

MAS
• Lucrul mecanic util se obține prin acțiunea gazelor arse (gazele rezultate în urma procesului de ardere) asupra pistonului în cursa de
destindere.
• În urma procesului de ardere temperatura gazelor din cilindru ajunge la aproximativ 2500 C, iar presiunea poate depăși 60 bar.
• Destinderea gazelor forțează deplasarea pistonului înspre PMI și astfel, energia termică (căldura) este convertită în energie mecanică
(lucrul mecanic util).
MAC
• Lucrul mecanic util se obține prin acțiunea gazelor arse (gazele rezultate în urma procesului de ardere) asupra pistonului în cursa de
destindere.
• În urma procesului de ardere temperatura gazelor din cilindru ajunge la aproximativ 2500 C, iar presiunea poate depăși 160 bar.
• Destinderea gazelor forțează deplasarea pistonului înspre PMI și astfel, energia termică (căldura) este convertită în energie mecanică
(lucrul mecanic util).
 10. Caracteristicile motoarelor cu ardere interna

Regimul de funcționare al MAI

➢ este caracterizat de:
o Sarcina
o Turația arborelui cotit
o Starea termica
➢ variază în funcție de:
o condițiile de exploatare
o particularitățile funcționale ale autovehiculului
➢ stabilizat → indicii de funcționare (turația, momentul, starea termică etc.) nu variază
în timp
➢ tranzitoriu → indicii de funcționare (sau numai unul dintre aceștia) variază în timp
➢ regimul de lucru tranzitoriu este predominant la autovehicule, tractoare,
mașini de tracțiune și transport etc.
Caracteristicile motoarelor cu ardere interna sunt reprezentari grafice ale variatiei unor indici si marimi principale in
functie de un anumit factor, luat drept variabila independenta.
o Caracteristici de reglaj au drept variabila un factor de reglaj (dozaj, avans, Ch etc.)
o Caractertistici functionale se stabilesc in functie de un factor functional (sarcina, turatie)

Rol
→ stabilirea posibilităților de utilizare a motorului
→ precizarea reglajelor optime din punct de vedere al performanțelor, consumului de combustibil, emisiilor poluante etc.
→ compararea cu alte motoare
→ bază pentru proiectare
→ etc.
Caracteristicile de turație

M
Ch
Pe M Pe 1
ce
1 Ch 2
1
2
2 3
3
3

ce 3
2
1

n n
11. Cinematica mecanismului motor
 12. Forțele și momentele mecanismului motor

forța de presiune a gazelor Fpg

forțele de inerție ale maselor în mișcare de translație Fit
forțele de inerție ale maselor în mișcare de rotație Fir
forțele de frecare Ff
forța de greutate FG