Subiecții (participanții) la procedura administrativă

Ansamblul normelor juridice privind formele si modalitățile specifice de elaborare,

punere în executație și control al actelor administrative precum și de realizare a operațiunilor
administrative și technico-materiale de către structurile administrației publice reprezinta
procedura administrativă.
Raportul de drept administrativ presupune existenţa a cel puţin două persoane,
denumite subiecte. În anumite rapoarte, unul din subiecte este titular de drepturi, iar celălalt
este titular de obligaţii, în timp ce în alte categorii de raporturi de drept administrativ ambele
subiecte pot fi titulare atît de drepturi, cît şi de obligaţii. Subiectul titular de drepturi se
numeşte subiect activ, iar subiectul titular de obligaţii se numeşte subiect pasiv. Deoarece
activitatea de administrare este realizată, în principal, de autorităţile administraţiei publice şi,
în subsidiar, de autorităţile publice, cel puţin unul din subiecte la raporturile de drept
administrativ este învestit cu prerogative de putere publică.
1. O primă categorie o prezintă raporturile care se formează în cadrul administraţiei
publice, în special, cu privire la organizarea şi funcţionarea administraţiei publice. Ele pot fi
raporturi de subordonare, de colaborare şi de participare.
A doua categorie mare de raporturi o prezintă raporturile care se formează între un subiect ce
aparţine administraţiei publice şi unul din afara acestui sistem . În aceste situaţii, subiectele
din afara sistemului intră în raporturi juridice cu reprezentanţii administraţiei publice. Aceste
raporturi pot fi: de subordonare, de colaborare şi de participare. În doctrină se apreciază că
acest gen de raporturi ar fi cel mai răspîndit, el avînd ponderea cea mai ridicată în ansamblul
raporturilor juridice administrative.
În prestarea acestor servicii pot să apară două situaţii:
a) cînd legea obligă organele administraţiei publice să le presteze, fiind îndeplinite
condiţiile cerute de lege;
b) cînd legea lasă la aprecierea organelor administraţiei publice prestarea unui serviciu
public
Raporturile juridice contravenţionale, în funcţie de atitudinea subiecţilor dreptului
administrativ faţă de prevederile legale, onorarea sau neonorarea lor, se divizează în:
— raporturi de conformare (de cooperare) — în cazul respectării legislaţiei contravenţionale,
cînd subiecţii sînt statul, care impune respectarea legii, şi persoanele, destinatarii legii, care
sînt determinaţi să respecte legea;
— raportul de conflict (de contradicţie) — în cazul încălcării legii contravenţionale, cînd
subiecţii sînt statul, care impune răspunderea contravenţională, şi persoana trasă la răspundere
contravenţională, care este obligată să suporte sancţiunea pentru contravenţia săvîrşită
Subiecţi ai raportului juridic contravenţional pot fi toţi subiecţii dreptului administrativ
(contravenţional). În raporturile juridice contravenţionale, după cum am menţionat deja,
reprezentantul statului va fi întotdeauna subiect dominant, el fiind titular al funcţiei de apărare
socială, a puterii statale. Subiecţii concreţi ai raportului juridic contravenţional sînt dependenţi
de tipul acestor raporturi. În cazul raporturilor juridice de conformare, statul, prin elaborarea
normelor juridice contravenţionale, impune tuturor subiecţilor dreptului administrativ
(contravenţional), în mod indiscutabil, reguli de conduită obligatorii. Cel de-al doilea subiect
în acest raport nu este strict nominalizat şi, în funcţie de modul şi conţinutul activităţii privind
prevenirea de contravenţii şi combaterea contravenţionalităţii, poate fi orice subiect de drept
administrativ (contravenţional). În cazul raporturilor juridice de conflict, cel de-al doilea
subiect al raporturilor juridice contravenţionale este strict determinat — persoana fizică sau
juridică care a încălcat legea, săvîrşind o contravenţie
Conform Articolul 44 din Codul Administrativ al RM,
(1)   Participanți la procedura administrativă sînt: autoritatea publică, orice persoană
fizică și juridică care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost
inițiată, precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura
administrativă.
(2)   Dacă procedura administrativă implică necesitatea soluționării unei chestiuni cu
privire la drepturile și obligațiile comune ale mai multor participanți sau drepturile și
obligațiile participanților decurg din aceleași temeiuri de fapt sau de drept, participarea lor la
procedura administrativă este obligatorie.
(3)   Autoritatea publică este obligată să atragă în procedura administrativă, din oficiu
sau la cerere, persoanele ale căror drepturi pot fi afectate prin procedura administrativă. Dacă
are cunoștință despre astfel de persoane, autoritatea publică le informează despre inițierea sau
desfășurarea procedurii administrative.
(4)   Pentru desfășurarea cu celeritate a procedurii administrative, autoritatea publică
este în drept să admită examinarea concomitentă a mai multor petiții depuse de mai mulți
participanți la aceeași autoritate publică cînd, în baza raportului material-juridic dintre
participanți, ele se află în conexiune prin pretențiile revendicate sau problemele comune și
cînd există posibilitatea examinării lor în aceeași procedură și de aceeași autoritate publică.
Fiecare participant participă în cadrul procedurii administrative în mod independent față de
ceilalți participanți.
 (5) O persoană audiată în cadrul procedurii administrative în calitate de martor, expert,
specialist sau din alte motive nu devine prin aceasta participant la procedura administrativă.
Respectiv in cadrul procedurii administrative este valabilă și reprezentarea părților
Conform Articolului 45, (reprezentarea în cadrul procedurii administrative),
(1)Persoanele fizice pot participă la procedura administrative atât personal cât și prin
reprezentanții lor.
(2) Persoanele fizice care, conform dreptului civil, nu au capacitate de exercițiu sau sînt
limitate în capacitatea lor de exercițiu acționează în cadrul procedurii administrative prin
reprezentanții lor legali.
(3)   Persoanele juridice acționează prin reprezentanții lor.
(4) Autoritățile publice acționează prin intermediul conducătorilor sau al
reprezentanților legali.