RAPORTUL JURIDIC ADMINISTRATIV.

TRASATURILE,
ELEMENTELE ȘI CLASIFICAREA ACESTUIA

Chișinău 2017

1
 CUPRINS
Introducere...........................................................................................................................2
1 Formarea raporturilor juridice administrative...............................................................2
2 Noţiunea raportului juridic administrativ......................................................................3
3 Trasaturile raporturilor juridice administrative.............................................................4
4 Elementele raporturilor juridice administrative............................................................5
5 Clasificarea raporturilor juridice administrative...........................................................6
5.1 Raportul juridic contraventional și raportul juridic administrativ.........................8
Concluzii..............................................................................................................................9
Bibliografie........................................................................................................................10

Introducere
Dreptul administrativ poate fi definit ca acea ramura a sistemului de drept alcatuita din
ansamblul normelor juridice care reglem. relatiile soc. care apar in procesul de executare a legii,
de catre organele adm. pub., in realizarea puterii de stat. Ca sistem al normelor juridice, dreptul
administrativ nu este un scop în sine. El are menirea de a reglementa conduita oamenilor în
relaţiile interindividuale şi în planul vieţii sociale în conformitate cu interesul general şi valorile
admise. În relaţiile lor reciproce, normate juridic, oamenii trebuie să se comporte după
prescripţiile normelor juridice.
În cadrul acestei lucrări vom analiza noțiunea de raport juridic administrativ, evidentia
modul de formare a acestora, trasaturile si elementele. Deasemnea vom atrage atentia asupra
clasificarii acestui tip de raporturi juridice.
Tema data este foarte importanta si actuala din perspectiva domeniului administratiei
publice pe plan național atit in tara noastra cit si peste hotare.
1 Formarea raporturilor juridice administrative
In teoria generala a dreptului se subliniaza ca pentru a exista raportul juridic trebuie sa
existe urmatoarele conditii: norma juridica ce reglementeaza drepturile si obligatiile subiectilor
participanti la un anumit raport juridic si faptele juridice care sa puna in miscare, sa dea viata
acestor norme. Faptele juridice sunt formate din evenimente si actiuni omenesti. Evenimentele ca
fapte juridice sunt acele împrejurări care se produc independent de voinţa omului şi de care
normele dreptului administrativ leagă apariţia, modificarea sau încetarea raportului juridic

2
administrativ1. In ce priveste normele juridice ale dreptului administrativ, acestea pot avea un
caracter normativ, stabilind reguli generale de conduita cu caracter impersonal. Ele pot da
nastere direct unui raport juridic, fara interventia vreunui unui fapt juridic. Alteori, acelasi tip de
norme conduc la existenta unui raport juridic atunci cand exista si faptele materiale de incalcare
a normelor sau fenomene naturale cum ar fi moartea, nasterea, trasnetul, etc 2. Normele dreptului
administrativ pot avea si caracter individual, adresandu-se unor persoane determinate (decizii,
dispozitii sau ordine de acordare a unor drepturi sau a unor scutiri de la obligatiile fixate prin
lege, autorizatii de constructie, de mediu etc.). Normele respective dau nastere direct raportului
juridic de drept administrativ.
Stingerea raportului de drept administrativ se produce odata cu realizarea obiectului,
abrogarea, revocarea sau anularea actului juridic administrativ sau moarta, desfiintarea, disparitia
subiectului pasiv3.
2 Noţiunea raportului juridic administrativ
Raportul juridic administrativ este o relatie sociala de administrare reglementata de
normele dreptului administrativ, in cadrul careia partile apar ca purtatori de drepturi si obligatii
stabilite si garantate de normele respective 4. Prin urmare, nu orice relaţie socială este
reglementată de norme juridice şi nu poate fi conceput un raport juridic în absenţa normelor
juridice. Acestea se formeaza, in principal, in legatura cu organizarea si exercitarea competentei
de catre componentele sistemului administratiei publice.
Într-o altă formulare, raportul juridic administrativ a fost definit ca acel raport social
reglementat de normele dreptului administrativ care intervin în cadrul şi pentru realizarea
funcţiei executive a statului5.
În doctrina s-au exprimat urmatoarele pareri cu privire la categoriile de rapoarte de drept
administrativ6:
1. Opinia potrivit careia ele nu pot îmbraca decât forma raportului de subordonare.
2. Conceptia potrivit careia aceste rapoarte pot îmbraca pe lânga prima forma si forma
raportului de colaborare când ele se stabilesc între subiecti aflati pe aceeasi pozitie juridica.
3. Recunoasterea, pe lânga celelalte doua, a înca unei categorii - raportul de participare
recunoscut a fi prezent în situatiile existentei unui organ colegial si privind membrii acelui organ.

1
Note De Curs Drept Administrativ (Ciclul I) Victor Mocanu, Munteanu Valeriu, Universitatea De Studii Europene
Din Moldova Facultatea De Drept, Chişinău – 2013
2
Creeaza, articolul Notiuni Introductive Despre Dreptul Administrativ Si Raportul Juridic Administrativ.
3
Document.tips, articolul Raportul Juridic De Drept Administrativ.
4
Didacticmd, articolul Notite de curs dreptul administrativ.
5
V. Guţuleac, Comarniţcaia Elena, Note De Curs Drept Administrativ pentru anul I-II secţia zi/frecvenţă redusă,
Institutul De Ştiinţe Penale Şi Criminologie Aplicată Catedra Ştiinţe Juridice Şi Securitate Criminologică, Chişinău
2013
6
Scritub, articolul Raporturile de drept administrativ.

3
 Premisele apariţiei unui raport juridic sînt existenţa normei juridice şi a faptului juridic,
precum şi a subiecţilor raportului. Între subiecte se stabileşte o relaţie socială reglementată
juridic. Prin intermediul normei juridice se determină conduita subiecţilor raportului juridic
concret, extinderea drepturilor şi obligaţiilor acestora, momentul apariţiei, modificării şi stingerii
raportului respectiv etc. Raporturile juridice administrative apar, se modifică şi încetează, în
temei, în procesul activităţii administrative a diferitor autorităţi publice 7.
3 Trasaturile raporturilor juridice administrative
Cuprinzând o largă şi variată categorie de raporturi sociale, raporturile juridice
administrative se deosebesc de raporturile juridice ale celorlalte ramuri de drept şi, în special, de
raporturile juridice ale ramurilor dreptului privat prin anumite trăsături specifice:
 Intotdeauna, unul dintre subiecte este in mod obligatoriu o autoritate publica sau o
colectivitate teritoriala, reprezentata de un organ al administratiei publice sau de o structura
nestatala, autorizata, care presteaza un serviciu public,
 Apar in cadrul relatiilor sociale reglementate de normele dreptului administrativ si sunt
raporturi de putere, adica se nasc in vederea realizarii puterii executive a statului. Aceasta
trasatura sugereaza faptul ca dreptul administrativ se diferentiaza de celelalte ramuri de drept
public, constitutional, financ iar, penal, etc,
 Exista o relatie de subordonare ale unuia dintre subiecti, fata de celalalt, fapt ce
demonstreaza diferenta dintre administrativ si civil (in ceea ce priveste dreptul civil,
persoanele fizice si/sau juridice se afla pe plan de egalitate juridica),
 Daca este sa vorbim despre subiectele raportului juridic de drept administrativ, intotdeauna
trebuie sa existe cel putin unul de administratie publica, insa se pot distinge mai multe
posibilitati8:
 doua autoritati ale administratiei publice (de exemplu, intre Ministerul Finantelor si
Ministerul Culturii);
 o autoritate a administratiei publice si o alta autoritate publica, cum ar fi raporturi stabilite
intre Ministerul Justitiei si Curtea de Apel Calarasi;
 o autoritate a administratiei publice si o organizatie non-guvernamentala;
 o institutie social-culturala sau o regie autonoma si o autoritate a administratiei publice,
de exemplu intre Primaria Calarasi si Institutul de Istorie;
 o autoritate a administratiei publice si o persoana fizica, cum ar fi intre un primar si un
cetatean.
 Raportul juridic apare, se modifica sau inceteaza pe baza unei manifestari unilaterale de
vointa, această voinţă unilaterală se manifestă din oficiu sau la cerere,
 Pot aparea, modifica sau inceta si din producerea unor evenimente,
 Incalcarea obligatiunilor atrage angajarea raspunderii disciplinare materiale sau
contraventionale,
7
Note De Curs Drept Administrativ (Ciclul I) Victor Mocanu, Munteanu Valeriu, Universitatea De Studii Europene
Din Moldova Facultatea De Drept, Chişinău – 2013
8
Document.tips, articolul Raportul Juridic De Drept Administrativ.

4
  Conflictele juridice aparute pot fi solutionate pe cale administrativa daca legea nu prevede
acea judiciara9,
 Raporturile juridice de drept administrativ au ca obiect actiunea sau inactiunea subiectelor
care se incadreaza in activitatea administrativa a statului sau a colectivitatilor locale,
 Subiecţii raportului juridic administrativ nu sunt egali în drepturi şi obligaţii,
 Obiectul raportului juridic administrativ este deterrninat de obiectul activităţii administraţiei
publice10.
4 Elementele raporturilor juridice administrative
Raportul de drept administrativ este format, ca orice raport juridic, din trei elemente:
subiect, obiect şi conţinut. Raportul de drept administrativ presupune existenţa a cel puţin două
persoane, denumite subiecte. În anumite raporturi, unul din subiecte este titular de drepturi, iar
celălalt este titular de obligaţii, în timp ce în alte categorii de raporturi de drept administrativ
ambele subiecte pot fi titulare atît de drepturi, cît şi de obligaţii. Subiectul titular de drepturi se
numeşte subiect activ, iar subiectul titular de obligaţii se numeşte subiect pasiv 11.
Deoarece activitatea de administrare este realizată, în principal, de autorităţile
administraţiei publice şi, în subsidiar, de autorităţile publice, cel puţin unul din subiecte la
raporturile de drept administrativ este învestit cu prerogative de putere publică.
Potrivit edificiului constitutional actual ar putea fi12:
 statul, prin organele sale;
 unitatile administrativ-teritoriale;
 un organ al administratiei publice, dar poate fi si o alta autoritate publica,
 stabilimentele publice si de utilitate publica.
Dupa calitatea subiectelor si relatia dintre ele, raporturile juridice administrative se impart in 13:
 raporturi in care subiectele fac parte din sistemul autoritatilor administratiei publice sau al
autoritatilor publice, aflandu-se ierarhic pe pozitii diferite (raporturi de subordonare) sau pe
pozitii egale (raporturi de colaborare);
 raporturi in care numai un subiect face parte din sistem (subiectul care face parte din sistem
are o pozitie supraordonata, fara ca celalalt subiect al raportului juridic sa fie lipsit de
mijloace de aparare a dreptului sau).
Continutul raportului juridic de drept administrativ este format din drepturile si obligatiile
subiectelor. De regula autoritatea administratiei publice pretinde o anumita conduita celuilalt
subiect de drept. Drepturile administratiei publice se exercita in vederea atingerii scopului lor.
9
Didacticmd, articolul Notite de curs dreptul administrativ.
10
UMK, articolul Drept administrativ.
11
V. Guţuleac, Comarniţcaia Elena, Note De Curs Drept Administrativ pentru anul I-II secţia zi/frecvenţă redusă,
Institutul De Ştiinţe Penale Şi Criminologie Aplicată Catedra Ştiinţe Juridice Şi Securitate Criminologică, Chişinău
2013.
12
Rasfoiesc, articolul Raporturile De Drept Administrativ.
13
Creeaza, articolul Notiuni Introductive Despre Dreptul Administrativ Si Raportul Juridic Administrativ.

5
 In principiu, drepturile si obligatiile autoritatilor publice nu pot fi transmise sau cedate
unui alt organ sau autoritati administrative, decat prin lege. Inlocuirea temporara si delegarea de
atributii se fac numai in conditiile legii.
Obiectul raportului juridic este definit ca reprezentînd o anumită acţiune sau conduită
asupra căreia sînt îndreptate drepturile şi obligaţiile părţilor. Obiectul raportului de drept
administrativ îl constituie acele acţiuni sau inacţiuni ori fapte materiale care se realizează în sfera
administraţiei publice, fiind prin natura lor foarte numeroase şi diverse. Important este ca această
normă juridică să se refere la apariţia, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii din
sfera administraţiei publice.
Conţinutul raportului de drept administrativ îl formează totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor ce le revin subiectelor. Fiecare autoritate a administraţiei publice execută anumite
atribuţii stabilite prin lege, totalitatea lor formînd competenţa. Continutul raporturilor date este
format, ca si in dreptul civil, din totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor si se caracterizeaza
printr-o particularitate specifica: intotdeauna exercitarea drepturilor autoritatilor publice este o
obligatie ce decurge din lege14.
5 Clasificarea raporturilor juridice administrative
In continutul organizarii, functionarii si exercitarii competentei organelor administratiei
publice, se nasc, se modifica si se sting o multitudine de raporturi juridice. Cele mai des intalnite
raporturi sunt raporturile juridice de drept administrativ de conformare, adica cele care presupun
respectarea conduitei impuse de norma juridica administrative si raporturi juridice de conflict,
atunci cand se pune problema unei sanctiuni care trebuie aplicata persoanei care nu se supune de
bunavoie legii.
Astfel, putem spune ca formele raportului de drept administrativ sunt variate si privesc
mai multe aspecte.
In functie de natura juridica a izvoarelor lor, exista raporturi care "izvorasc" din:
 acte administrative individuale si unilaterale;
 contracte administrative;
 acte normative sau din savarsirea unor fapte materiale juridice.
In functie de posibilitatea de a avea sau nu o valare baneasca:
 raporturi juridice administrative patrimoniale
 raporturi juridice administrative nepatrimoniale.
Dupa diviziunile domeniilor dreptului administrativ, exista raporturi:
 contraventionale,
 domeniale,

14
Stiucum, articolul Raportul de drept administrativ.

6
  privind functia publica si pe functionarii publici in cadrul acestor categorii
(raportul de serviciu si functionarului public),
 care se constituie in legatura cu organizarea si realizarea controlului administrativ,
 care privesc acordarea, incheierea si executarea controlului administrativ
 care se nasc in sfera transporturilor, activitatii comerciale, financiare, fiscale, etc.
Conform apartenentei unuia sau a ambelor subiecte ale raportului la sistemul
administratiei publice:
 Raporuri care se nasc in interiorul sistemului administratiei publice (de subordonare
ierarhica, de colaborare, de participare);
 Raporturi ce se stabilesc intre un subiect de drept care apartine sistemului de administratie
publica, celalalt subiect (persoana fizica sau juridica) care nu apartine acestui sistem.
Dupa criteriul locului in care iau nastere raporturile respective15:
 raporturi ce iau nastere in interiorul administrației publice;
 raporturi din exteriorul administrației publice.
In interiorul adm. pub. pot aparea 3 categorii de raporturi:
a) raporturi de subordonare intre organe diferite,
b) raporturi de colaborare intre organele, compartimentele sau persoane intre care nu
exista raport de subordonare,
c) raporturi de participare intre compartimente sau pers. intre care nu exista subordonare,
ci colaborare.
Si in afara administrației publice apar, dupa acest criteriu, 3 categorii de raporturi:
a) raport. de subordonare,
b) raporturi de colaborare intre organele administrației publice si particulari, persoane
fizice sau juridice.
Unii autori au identificat şi categoria raporturilor juridice de utilizare a serviciilor publice
în cadrul cărora subiectele active acţionează tot pe baza şi în executarea legii, dar în calitatea lor
de servicii publice înfiinţate pentru desfăşurarea de activităţi cu caracter de prestaţie în vederea
satisfacerii unor nevoi de interes public16.
În prestarea acestor servicii pot să apară două situaţii:
a) cînd legea obligă organele administraţiei publice să le presteze, fiind îndeplinite
condiţiile cerute de lege;
b) cînd legea lasă la aprecierea organelor administraţiei publice prestarea unui serviciu
public.
15
Stiucum, articolul Raportul de drept administrativ
16
Brezoianu D. Op. cit. (2004), p. 30; Orlov M., Belecciu Şt. Drept administrativ. Op. cit., p. 54.

7
5.1 Raportul juridic contraventional și raportul juridic administrativ
Raportul juridic contravenţional este acea relaţie de apărare socială reglementată prin
legislaţia contravenţională, relaţie ce apare, se modifică şi dispare în aţiunea de combatere a
contravenţionalităţii. Drept motiv de apariţie a raporturilor juridice contravenţionale servesc
normele juridice materiale care nu contribuie nemijlocit la formarea raporturilor, ci doar prevăd
condiţiile apariţiei lor într-o formă generală 17. Raportul juridic concret apare în procesul
îndeplinirii prevederilor normei juridice concrete.
Raporturile juridice contravenţionale, în funcţie de atitudinea subiecţilor dreptului
administrativ faţă de prevederile legale, onorarea sau neonorarea lor, se divizează în:
 raporturi de conformare (de cooperare) — în cazul respectării legislaţiei contravenţionale,
cînd subiecţii sînt statul, care impune respectarea legii, şi persoanele, destinatarii legii, care
sînt determinaţi să respecte legea;
 raportul de conflict (de contradicţie) — în cazul încălcării legii contravenţionale, cînd
subiecţii sînt statul, care impune răspunderea contravenţională, şi persoana trasă la
răspundere contravenţională, care este obligată să suporte sancţiunea pentru contravenţia
săvîrşită.
Raportul juridic contravenţional de conformare (de cooperare) apare odată cu obţinerea
forţei juridice a legii contravenţionale. Din acest moment, toţi subiecţii dreptului contravenţional
au posibilitatea să ia cunoştinţă de acea valoare care este protejată prin norma contravenţională
materială, cu modalitatea de constrîngere statală, în caz de nerespectare (încălcare) a dispoziţiilor
normelor materiale, şi îşi asumă obligaţia constituţională de a respecta legea. Statul, la rîndul său,
îşi asumă responsabilitatea de a elabora mecanismul necesar de realizare (respectare) a normelor
juridice (regulilor de conduită): constituirea organelor executive abilitate să supravegheze
respectarea legilor contravenţionale; stabilirea competenţei lor; asigurarea condiţiilor necesare
pentru activitate etc.
Raportul juridic contravenţional de conflict (de contradicţie) apare din momentul
comiterii unei fapte contravenţionale (încălcarea dispoziţiei normei materiale). Numai din acest
moment, statul, prin organele sale competente, efectuează ancheta contravenţională şi, în cazul în
care va fi stabilită vinovăţia făptuitorului, faţă de ea va fi aplicată constrîngerea statală prevăzută
în sancţiunea normei juridice încălcate.
Subiecţi ai raportului juridic contravenţional pot fi toţi subiecţii dreptului administrativ
(contravenţional). În raporturile juridice contravenţionale, după cum am menţionat deja,
reprezentantul statului va fi întotdeauna subiect dominant, el fiind titular al funcţiei de apărare
socială, a puterii statale. În același timp, subiecţii concreţi ai raportului juridic contravenţional
sînt dependenţi de tipul acestor raporturi. În cazul raporturilor juridice de conformare, statul, prin
elaborarea normelor juridice contravenţionale, impune tuturor subiecţilor dreptului administrativ

17
Лазарев В. В. Общая теория государства и права. Москва: Юрист, 1996, p. 179-180.

8
(contravenţional), în mod indiscutabil, reguli de conduită obligatorii 18. Cel de-al doilea subiect în
acest raport nu este strict nominalizat şi, în funcţie de modul şi conţinutul activităţii privind
prevenirea de contravenţii şi combaterea contravenţionalităţii, poate fi orice subiect de drept
administrativ (contravenţional).
În cazul raporturilor juridice de conflict, cel de-al doilea subiect al raporturilor juridice
contravenţionale este strict determinat — persoana fizică sau juridică care a încălcat legea,
săvîrşind o contravenţie.
Obiectul raportului juridic contravenţional îl constituie anumite acţiuni sau inacţiuni pe
care statul — ca subiect dominant — le poate pretinde şi pe care cealaltă parte a raportului este
obligată să le săvîrşească sau să se abţină de a le săvîrşi. Durata raportului juridic contravenţional
depinde de pericolul social al faptei comise, de operativitatea efectuării procedurii
contravenţionale etc. Ea include patru elemente: apariţia, constatarea, modificarea şi stingerea
raportului juridic contravenţional.
Raportul juridic de conformare apare odată cu intrarea în vigoare a legii contravenţionale.
Modificarea şi stingerea raportului juridic de conformare au loc odată cu modificarea sau
abrogarea, în modul stabilit, a legislaţiei contravenţionale. Stingerea raportului juridic de
conformare se manifestă prin transformarea lui în raport de conflict.
Raportul juridic de conflict (de contradicţie) apare în momentul comiterii faptei
contravenţionale (obiectul contravenţiei şi latura obiectivă). Pentru acest grup de raporturi
juridice contravenţionale sînt caracteristice toate cele patru elemente ale duratei raportului
juridic: apariţia, constatarea, modificarea şi stingerea acestuia 19.
Concluzii
În cadrul acestei lucrări am relatat despre raporturile juridice administrative. Am debutata
cu definirea modalităților de formare a acestora, totodată descriind în dtaliu noțiunea raportului
juridic administrativ. Enumerînd trăsăturile acestui tip de raporturi, raporturile de drept
administrativ se caracterizează prin două trăsături esenţiale. În primul rînd, unul dintre subiecte
este întotdeauna un purtător al autorităţii publice, determinînd, în condiţiile legii, la un anumit
comportament din partea celuilalt subiect. În al doilea rînd, este vorba de raporturi de putere,
care apar în sfera relaţiilor sociale, reglementate de dreptul administrativ. Elementele raporturilor
date sunt similare tuturor celorlalte tipuri de rapoarte administrative si anume: subiect, obiect şi
conţinut doar ca se vizează activitatea administrativa. În literatura de specialitate exista o serie de
clasificari acordate acestor tipuri de rapoarte juridice, o parte din care le-am introdus in aceasta
lucrare. Odata cu dezvoltarea societatii si a domeniului administratiei publice toate caracteristice
acestor tipuri de raporturi se vor dezvolta.

18
Mitrache C. Drept penal român. Partea generală. Ediţia a III-a. Bucureşti: Şansa, 1999, p. 37.
19
V. Guţuleac, Comarniţcaia Elena, Note De Curs Drept Administrativ pentru anul I-II secţia zi/frecvenţă redusă,
Institutul De Ştiinţe Penale Şi Criminologie Aplicată Catedra Ştiinţe Juridice Şi Securitate Criminologică, Chişinău
2013

9
Bibliografie
Document.tips, articolul Raportul Juridic De Drept Administrativ, disponibil la
http://documents.tips/documents/raportul-juridic-de-drept-administrativrtf.html 29.3.17
Stiucum, articolul Raportul de drept administrativ, disponibil la
http://www.stiucum.com/drept/drept-administrativ/Raportul-de-drept-administrati31337.php
29.3.17
Didacticmd, articolul Notite de curs dreptul administrativ, disponibil la
https://didacticmd.wordpress.com/2014/03/07/raportul-juridic-administrativ/ 29.3.17
Rasfoiesc, articolul Raporturile De Drept Administrativ, disponibil la
http://www.rasfoiesc.com/legal/drept/RAPORTURILE-DE-DREPT-ADMINISTR16.php
29.3.17
Qreferat, articolul Raporturile juridice de drept administrativ, disponibil la
http://www.qreferat.com/referate/administratie/RAPORTURILE-JURIDICE-DE-DREPT-
242.php 29.3.17
Scritub, articolul Raporturile de drept administrativ, disponibil la
http://www.scritub.com/stiinta/drept/RAPORTURILE-DE-DREPT-
ADMINISTR752111416.php 29.3.17
V. Guţuleac, Comarniţcaia Elena, Note De Curs Drept Administrativ pentru anul I-II
secţia zi/frecvenţă redusă, Institutul De Ştiinţe Penale Şi Criminologie Aplicată Catedra Ştiinţe
Juridice Şi Securitate Criminologică, Chişinău 2013
Creeaza, articolul Notiuni Introductive Despre Dreptul Administrativ Si Raportul Juridic
Administrativ, disponibil la http://www.creeaza.com/legislatie/drept/NOTIUNI-
INTRODUCTIVE-DESPRE-DR184.php 29.3.17
UMK, articolul Drept administrativ, disponibil la
http://www.umk.ro/images/documente/drept/drept_administrativ_1.pdf 29.3.17
Note De Curs Drept Administrativ (Ciclul I) Victor Mocanu, Munteanu Valeriu,
Universitatea De Studii Europene Din Moldova Facultatea De Drept, Chişinău – 2013
Brezoianu D. Op. cit. (2004), p. 30; Orlov M., Belecciu Şt. Drept administrativ.
Лазарев В. В. Общая теория государства и права. Москва: Юрист, 1996.
Mitrache C. Drept penal român. Partea generală. Ediţia a III-a. Bucureşti: Şansa, 1999.

10