GHID DE INTERVIU

ORGANIZATII DE COPII SI TINERET

I. Prezentare biografică a celui intervievat

- nume, data naşterii, religia, naţionalitatea, studii, profesia

Felherț Florica, 10.03.1954, ortodox, română, liceu, pensionar

II. Interferenţa între politică şi viaţa personală

- evenimente politice majore de care vă amintiţi din perioada copilăriei
- evenimente politice majore care v-au afectat direct copilăria (colectivizarea
agriculturii,
naţionalizările, arestările politice)
- persecuţii la care a fost supusă familia (cote, percheziţii, anchete, arestări)

În România, perioada comunistă a avut un impact semnificativ asupra vieții

personale și a familiilor. Pentru mine, cele mai importante evenimente politice din
acea perioadă au fost:
Colectivizarea agriculturii: În anii 1950 și 1960, regimul comunist din
România a impus colectivizarea agriculturii, prin care fermele individuale au fost
desființate și înlocuite cu ferme colective sau cooperative agricole. Această politică a
implicat adesea confiscarea forțată a terenurilor și bunurilor agricole de către stat,
precum și opoziție din partea fermierilor care au fost obligați să renunțe la
proprietatea lor.
Naționalizarea: În anii 1940 și 1950, guvernul comunist din România a impus
naționalizarea industriei și a proprietății private, inclusiv a întreprinderilor mici și
mari. Proprietățile și activele private au fost preluate de stat, iar proprietarii au fost
adesea persecutați și îndepărtați de la conducerea afacerilor lor.
Arestările politice: Regimul comunist din România a practicat arestările
politice, în special în anii 1950 și 1980. Opozanții politici, precum disidenții,
intelectualii și liderii politici nealiniati regimului, au fost închiși, supuși torturii și
persecutați. În multe cazuri, familiile acestora au fost, de asemenea, supuse
presiunilor și persecuțiilor.
Represiunea și cenzura: Regimul comunist a impus o strângere puternică
asupra libertății de exprimare și a controlului informațiilor. Mass-media și cultura au
fost strict controlate, iar cenzura era răspândită. Opiniile critice față de regim și
exprimarea liberă a ideilor erau adesea sancționate.
Persecuțiile la care au fost supuse familiile pot include diverse forme de
presiune și represiune, cum ar fi aplicarea de cote pentru produsele alimentare,
percheziții, anchete și chiar arestări. Aceste persecuții puteau fi motivate politic sau
aveau scopul de a descuraja și intimida persoanele care se opuneau regimului
comunist sau care erau considerate o amenințare la adresa acestuia.

III. Strategii de supravieţuire în perioada comunistă

- procurarea alimentelor
- problema asigurării încălzirii în timpul iernii
- alte restricţii care afectau şi viaţa copiilor
- să se nu vorbească despre ce se spunea acasă
 În perioada comunistă din România, cetățenii au trebuit să facă față
numeroaselor dificultăți și restricții impuse de regimul comunist. Printre strategiile de
supraviețuire pe care mi le amintesc din acea perioadă se regăsesc:
Procurarea alimentelor: Datorită politicii de colectivizare agricolă și a
restricțiilor severe asupra comerțului, alimentele erau adesea insuficiente și distribuite
cu cote limitate. Pentru a-și asigura necesarul de hrană, oamenii au folosit diverse
strategii, cum ar fi: creșterea unor animale mici pentru consum personal, cultivarea
unor mici grădini sau schimbul de produse alimentare cu alți localnici prin
intermediul unor rețele informale.
Asigurarea încălzirii în timpul iernii: Întrucât energia era în mare parte
centralizată și distribuită în mod rațional, încălzirea locuințelor în timpul iernii
reprezenta o problemă majoră. Oamenii foloseau diverse tehnici pentru a face față
acestui aspect, cum ar fi obținerea de lemne pentru foc prin intermediul rețelelor
informale sau prin colectarea resturilor de lemn. De asemenea, unele familii se
strângeau într-o singură cameră pentru a concentra căldura și a economisi resurse.
Restrângeri care afectau viața copiilor: Regimul comunist controla strict
educația și activitățile copiilor. Existau manuale școlare și materiale didactice strict
cenzurate, iar propaganda comunistă era promovată în mod intens. Unele familii
încercau să ofere copiilor o perspectivă mai echilibrată asupra lumii, prin intermediul
conversațiilor de acasă, lecturii de cărți interzise sau organizarea de activități culturale
informale.
Discreție și precauție în discuții: Datorită climatului de frică și suspiciune
creat de regimul comunist, oamenii erau conștienți de importanța protejării vieții
private și a evitării exprimării deschise a opiniilor politice critice. Oamenii erau
precauți în discuțiile cu străinii și chiar între ei, având grijă să nu se expună și să nu
vorbească despre ceea ce se spunea acasă. Aceasta era o măsură de auto-ocrotire
pentru a evita potențialele represalii.

IV. Amintiri din şi despre sistemul de învăţământ

- obligativitatea studierii limbii ruse şi reacţii personale sau ale colegilor
- colegi care aveau în familie probleme datorită regimului politic
- profesori care au avut probleme cu regimul politic
- muncă patriotică, manifestări obligatorii
- activităţi în cadrul organizaţiei de pionieri
- scrierea temelor în timpul opririi energiei electrice
- comunismul între mesajul oficial (şcoală, spaţiu public) şi mesajul familiei

În perioada comunistă din România, sistemul de învățământ era strâns controlat de

regimul politic. Iatăcîteva aspecte caracteristice ale acestui sistem:
Obligativitatea studierii limbii ruse: În perioada comunistă, limba rusă a fost
introdusă în programa școlară și era obligatorie pentru majoritatea elevilor. Aceasta a
fost o politică de propagandă pentru a promova influența Uniunii Sovietice. Reacțiile
față de această obligativitate au variat. Unii elevi au acceptat-o, alții au fost reticenți
sau chiar revoltați și au avut dificultăți în învățarea limbii.
Colegi cu probleme datorită regimului politic: În rândul colegilor, erau adesea
persoane care aveau membri ai familiei care se aflau în situații dificile din cauza
opoziției față de regimul comunist. Acești colegi puteau fi stigmatizați sau supuși la
tratament diferit de către autorități sau chiar colegi, iar uneori acest lucru putea avea
impact asupra performanțelor lor școlare sau relațiilor sociale.
 Profesori care au avut probleme cu regimul politic: Mulți profesori au fost
afectați de regimul comunist din cauza opiniilor lor politice sau a refuzului de a se
conforma liniei oficiale. Acești profesori puteau fi concediați, supuși la hărțuire sau
restricții în cariera lor profesională. Cu toate acestea, unii dintre ei încercau să
transmită elevilor în mod subtil mesaje alternative sau să promoveze gândirea critică
în cadrul restricțiilor impuse.
Muncă patriotică și manifestări obligatorii: În cadrul sistemului de
învățământ, elevii erau implicați în diverse activități și manifestări cu caracter
patriotic. Acestea includeau defilări, spectacole, serbări și alte activități care
promovau ideologia comunistă și adulația față de lideri. Participarea la aceste
evenimente era adesea obligatorie, iar absența nejustificată putea avea consecințe
negative asupra elevilor.
Activități în cadrul organizației de pionieri: Organizația de pionieri "Pionierii"
era o organizație pentru copii și tineri care promova valorile comuniste și le implica în
diverse activități sociale și educative. Membrii organizației participau la tabere,
excursii și alte evenimente care promovau loialitatea față de regim și participarea
activă în construirea societății socialiste.
Scrierea temelor în timpul opririi energiei electrice: În perioada comunistă,
opririle frecvente ale energiei electrice erau o problemă comună. În aceste momente,
elevii erau obligați să-și continue studiul și să-și scrie temele folosind lumânări sau
alte surse alternative de iluminat. Aceasta aducea un plus de dificultate și incertitudine
în procesul de învățare.
Diferența între mesajul oficial și mesajul familiei: În perioada comunistă,
mesajele și valorile promovate în școală și în spațiul public erau în concordanță cu
propaganda comunistă. Cu toate acestea, în cadrul familiei, se puteau purta discuții
mai libere și critice față de sistemul comunist. Era important să se păstreze această
diferență și să nu se vorbească despre ceea ce se discuta acasă în afara cercului intim,
pentru a evita potențialele repercusiuni.

V. Timpul liber
- cum erau sărbătorile laice (1 Mai; 23 august)? Dar cele religioase (Paşte;
Crăciun)?
- existau interdicţii de a participa la ceremonii religioase?
- care erau jocurile copilăriei?
- ce cărţi v-au impresionat în anii copilăriei?
- ce filme v-au impresionat în anii copilăriei?
- aveţi vreo întâlnire memorabilă de care să vă amintiţi din acei ani?

În perioada comunistă, timpul liber și sărbătorile aveau o anumită dinamică specifică.

Voi încerca să enumăr câteva aspecte legate de aceste evenimente:
Sărbătorile laice: Sărbătorile laice, precum 1 Mai (Ziua Muncii) și 23 August
(Ziua Națională a Republicii Socialiste România), erau promovate intens și erau prilej
de manifestări publice, defilări, spectacole și evenimente culturale. Aceste sărbători
erau utilizate pentru a sublinia ideologia comunistă și a adula conducerea politică.
Sărbătorile religioase: În perioada comunistă, sărbătorile religioase, cum ar fi
Paștele și Crăciunul, erau descurajate și limitate într-o oarecare măsură. Biserica și
manifestările religioase erau supravegheate de autorități și erau restricționate. Cu toate
acestea, oamenii încercau să-și păstreze tradițiile religioase în cadrul familiei și
comunității, chiar dacă participarea la ceremonii religioase putea fi îngreunată sau
interzisă în anumite cazuri.
Interdicții de participare la ceremonii religioase: Regimul comunist din
România descuraja și controla într-o oarecare măsură participarea cetățenilor la
ceremonii religioase. Existau cazuri în care persoanele care erau considerate a fi
opozanți politici sau critici față de regimul comunist puteau fi supuse unor presiuni
sau persecuții dacă participau în mod activ la evenimente religioase.
Jocurile copilăriei: În perioada comunistă, copiii petreceau mult timp în aer
liber și se implicau în jocuri și activități recreative. Jocurile populare erau destul de
diverse și includeau sărituri cu coarda, șotron, joacă de-a v-ați ascunselea, fotbal, dar
și jocuri de societate precum table sau șah.
Cărți impresionante din copilărie: În perioada comunistă, accesul la cărți era
controlat și cenzurat. Cu toate acestea, existau anumite cărți considerate "acceptabile"
din punct de vedere politic și ideologic, care puteau fi citite și distribuite. Printre
cărțile populare în acea perioadă se numără "Păcală" de Ion Creangă, "Povestea lui
Harap-Alb" de Ion Creangă, "Cireșarii" de Constantin Chiriță și "Enigma Otiliei" de
George Călinescu.
Filme impresionante din copilărie: Filmele din perioada comunistă aveau
adesea o tematică patriotică sau propagandistică, promovând valorile comuniste și
ideologia oficială. Unele filme celebre în acea perioadă includ "Dacii" regizat de
Sergiu Nicolaescu, "Războiul Independenței" regizat de Mircea Mureșan și "Nea
Mărin miliardar" regizat de Sergiu Nicolaescu.
Întâlniri memorabile: Fiecare persoană poate avea amintiri de întâlniri
memorabile în perioada comunistă. Acestea ar putea fi întâlniri cu prieteni sau rude,
evenimente speciale în comunitate sau momente deosebite de sărbătoare. Fiecare
amintire este unică și personală pentru individ.