PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA: Liceul tehnologic „Dr. C Angelescu” Găești

PROFESOR: Anghel Andreea Diana
CLASA: a IX-a A
DATA:
DISCIPLINA: Limba şi Literatura Română
SUBIECTUL: JOC, JOACĂ ÎN „AMINTIRI DIN COPILĂRIE”, DE ION CREANGĂ
TIPUL LECŢIEI: transmitere- însuşire de noi cunoştinţe
TIMPUL: 50 de minute

COMPETENŢE GENERALE: 2. Folosirea modalităţilor de analiză tematică,

structurală şi stilistică în receptarea diferitelor texte
literare şi nonliterare
COMPETENŢE SPECIFICE: 2.4 analizarea componentelor structurale şi expresive
ale textelor literare studiate şi discutarea rolului
acestora în tratarea temelor
2.6 aplicarea conceptelor de specialitate în analiza şi
discutarea textelor literare studiate
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1- Să formuleze oral propoziţii referitoare la tema,
structura şi subiectul „Amintirilor din copilărie”, de I.
Creangă
O2- Să inventarieze citate referitoare la
activităţile lui Nică din „Amintiri din copilărie”, de
Ion Creangă, din câte un capitol al cărţii
O3- Să formuleze o idee referitoare la principalele
ipostaze în care este surprins Nică de către narator
pe toată perioada copilăriei
O4- Să categorisească jocurile pe care le practică
personajul principal din „Amintiri...” conform
clasificării făcute de Roger Caillois

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode: b) Mijloace:
M1-expunerea m1-tabel cu clasificarea jocurilor,
M2- conversaţia R.Caillois
M3-munca pe grupe m2- file flip-chart
M4- metoda 3-2-1 m3- tabla de perete
M5- explicaţia m4- breviar literar: „Imagini artistice din
M6- lectura după imagini Amintiri”
M7- Ştiu\ Vreau să ştiu \ Am învăţat m5- fişa de lucru cu indicaţii pentru echipe
m6-diapozitive Power-point
m7- laptop şi videoproiector
c) Evaluare:
E1-aprecieri verbale
E2- autoevaluare
E3- notare
d) Forme de organizare: activitate frontală, activitate independentă, activitate pe grupe

RESURSE
a) temporale: o oră
b) bibliografice
 Programa de limba şi literatura română pentru clasa a IX-a
 Ion Bălu, Viaţa lui Ion Creangă, Ed. Cartea românească, 1990
 Roger Caillois, Jocurile şi oamenii, www.scribd.com
 G. Călinescu, Istoria literaturii române de la începuturi până în prezent, Ed.
Semne, Bucureşti, 2003
 A. Costache, F. Ioniţă, M.N. Lascăr, A Săvoiu, Limba şi literatura română:
manual pentru clasa a IX-a, Ed. Art Grup Editorial, 2009
 G. Ivaşcu, Istoria literaturii române, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1969
 DESFĂŞURAREA LECŢIEI

MIJ
NR. EVALU METO
SECVENŢE Ob. ACTIVITATEA ARE
LOA
CR TIMP ACTIVITATEA ELEVULUI DE
CE
T DIDACTICE Op. PROFESORULUI (E) (M)
(m)
Salută clasa de elevi. Răspund salutului.
MOMENT 2 Se face prezenţa. Indică absenţii.
1
ORGANIZATORIC min. Pregăteşte materialele Se aşază în grupe, pregătesc rechizitele.
necesare.
Ce cunoaştem despre Spun tot ce ştiu despre „Amintiri...” chiar
„Amintiri din copilărie”? dacă nu înlănţuiesc ideile în ordine
( ŞTIU) logică.
VERIFICAREA
10 Prin întrebări se verifică M6 m2
2 CUNOŞTINŢELOR O1 E1
m6
ANTERIOARE min. asimilarea noţiunilor de M7
-tehnică narativă, m7
-problematică,
- bildungsroman etc.
Se continuă ideea metodei
PREGĂTIREA 2
3
PSIHOLOGICĂ
cu Formulează posibile incertitudini M7 m2
min.
VREAU SĂ ŞTIU.
Se anunţă titlul lecţiei şi se
ANUNŢAREA scrie pe tablă.
2
4 SUBIECTULUI ŞI A Se enunţă obiectivele Notează titlul în caiete. M1 m3
OBIECTIVELOR min.
propuse pentru oră.

DIRIJAREA
5
ÎNVĂŢĂRII
Se chestionează elevii cu Observă şi enunţă ideea că jocul stă la
a) discutarea 2
privire la imaginile artistice baza activităţilor lui Nică în perioada E1 M2 m4
Breviarului literar min.
din breviarul literar. copilăriei
b) împărţirea 2 O2 Se împart fişele de lucru, se Citesc indicaţiile şi rezolvă sarcinile din M5 m5
sarcinilor de lucru min. explică sarcinile şi se oferă fişa de lucru.
pe echipe limita temporală pentru
 rezolvarea itemilor.
Conform temei de casă, elevii trebuia să
În timp ce elevii lucrează, transcrie citate care se referă la activitatea
10
c) verificarea temei O2 profesorul verifică lui Nică în calitate de copil. M3 m1
min.
efectuarea temei de casă. În grupă trebuie să completeze lista şi să
clasifice jocurile conform tabelului.
d) categorisirea Reprezentanţii grupelor vor nota jocurile
10 Se solicită împărtăşirea
jocurilor lui O4 în casetele corespunzătoare categoriei. E2 M2 m2
min. ideilor cu ceilalţi colegi.
Creangă Ceilalţi elevi notează în caiet.
Cu ajutorul unor întrebări
dinainte stabilite se fixează
OBŢINEREA
5 câteva concluzii. E1 M4
6. PERFORMANŢE O3 Răspund întrebărilor. m2
min. (ANEXA 3) E2 M7
LOR
Se finalizează metoda cu
AM ÎNVĂŢAT.
Se apreciază activitatea
elevilor participativi, se
3 încurajează elevii retraşi şi Găsesc măsuri de îmbunătăţire a
7. EVALUARE E3 M2
min. se notează elevii care au performanţelor
oferit răspunsuri corecte şi
nuanţate.
Notează tema de casă: Alcătuiţi o
TEMA PENTRU 1 M2
8. Scrie tema pe tablă. compunere de o pagină în care să
ACASĂ min. M5
explicaţi rolul jocului în viaţa lui Nică.
ÎNCHEIEREA 1
9. Salută clasa de elevi. Salută profesorul la plecare.
ACTIVITĂŢII min.
ANEXA 1

FIŞA DE LUCRU ÎN GRUPA 1

1. Completaţi lista cu jocurile practicate de Nică, apelând la citatele extrase în tema de casă.
2. Categorisiţi jocurile aşa cum apar ele în tabelul de mai jos, conform lui Roger Caillois:

Jocuri competitive ( de
întrecere)
(Agon)

Jocuri de noroc
(Alea)

Jocuri ce presupun
travestiul şi imitaţia
(Mimicry)

Jocuri ce au ca rezultat
apariţia vertijului (Ilinx)-
jocuri de mişcare
necontrolată.
ANEXA 2

CLASIFICAREA JOCURILOR LUI NICĂ

GRUPA1 GRUPA 2 GRUPA 3 GRUPA 4

Jocuri competitive - prinderea -„ţencuşa”; Rememorarea
(Agon) muştelor - „de-a tuturor
mijoarca”; jocurilor
- „baba-oarba”
Jocuri de noroc - urnirea stâncii „tăbăcăreasa”;
(Alea) „concina”

Jocuri ce presupun „a sta la „de-a popa”; - „aşezarea

travestiul şi simulacrul taclale”; „plugul” poştelor”
(Mimicry) „arta (bucuria)
rostirii”.
Jocuri ce au ca - săniuş „hora” (dansul
rezultat apariţia - scăldat popular):
vertijului (Ilinx) Corăbiasca,
Măriuţa,
Horodinca,
Alivencile,
Ţiitura
ANEXA 3

METODA 3-2-1

− Despre ce ai învăţat în lecţia de azi?

- Care este trăsătura definitorie a copilăriei?
- Care este raportul între şcoală şi joc pentru Nică?
- Ce altă operă cunoscută de tine are în centru tema jocului?
- La ce folosesc jocurile copiilor?
- Până când ne jucăm?
 JOCUL ŞI JOACA ÎN „AMINTIRI DIN COPILĂRIE”

Creangă dă în „Amintiri din copilărie” cea mai strălucită definiţie a copilăriei.

O trăsătură definitorie a copilăriei este lipsa de griji. Copilul nu ştie încă ce e viaţa. Paradisul
lui nu cunoaşte nici cele mai mici probleme ale vieţii zilnice: „cei pasă copilului când mama şi tata
se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce poate să le aducă ziua de mâne sau că-i frământe alte
gânduri pline de îngrijire.”
O altă componentă definitorie a copilăriei este joaca – legea copilăriei, munca zilnică a
copilului, acţiunea lui creatoare în desfăşurarea căreia copilul se formează, se defineşte, îşi exersează
şi dezvoltă aptitudinile omului, necesare mai târziu. Tata şi mama îşi văd de munca lor, iar copii de
joaca neîntreruptă:
„Când mama nu mai putea de obosită şi se lăsa câte o leacă ziua să se
odihnească, noi băieţii tocmai atunci ridicam casa în slavă. Când venea tata
noaptea de la pădurea din Dumesnicu îngheţat de frig şi plin de promoroagă
noi îl spăriam sărindu-i în spate pă întuneric.”
Apar mari deosebiri între atitudinile părinţilor faţă de joaca lor „mama sătulă de ei ca de
mere pădureţe”, iar tata încurajându-i cu o înţelegere caldă şi afecţiune, provoacă discuţii aprinse al
căror pitoresc, Creangă îl redă cu multă măiestrie: „- Încă te mai uiţi la ei, bărbate – zicea mama –
şi le dai paiele! Aşă-i …”
Înconjurat de fraţi, Nică se bucură de copilărie, definită, în special, prin joc.
Întâlnim toate categoriile de jocuri enunţate de Roger Caillois. O primă categorie este
Ludus, şi anume Mimicry. În inocenţa lor, copiii parodiază cântecul şi hainele bisericeşti. :
„Apoi îşi pun câte-o ţoală în spate şi câte-un coif de hârtie în cap şi
cântă <<aliluiia>> şi <<Doamne miluieşte, popa prinde peşte>> de te scot
din casă”.
Deşi lipsite de sens, cântecele copiilor au scopul clar de a stârni hazul. Jocul, aparent naiv,
are o scenografie bine stabilită, urmată de toţi jucătorii, ceea ce evidenţiază creativitatea şi imginaţia
copiilor. O altă manifestare a copiilor este călăritul măturii. Acest joc demonstrează capacitatea
copiilor de a modela şi transpune realitatea după propria dorinţă. Personificarea transformă universul
înconjurător într-unul viu şi fantastic. „Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe
un cal de cei mai straşnici”.
A doua categorie din gama Ludus de jocuri este Ilinx. De fiecare dată când se întorcea seara
acasă, tatăl îşi prindea fiii pe rând, îi ridica în grindă, zicând „`tâta mare” şi îi săruta pe fiecare. Acest
joc are valoarea unei incantaţii bazate pe magie de similitudine, asemănător ritualurilor păgâne
practicate de mama copiilor.
Unul dintre lucrurile favorite ale naratorului era mersul la scăldat, joc pe care putem să îl
încadrăm în categoria Ludus.
Paidia reprezintă categoria de jocuri, din care fac parte „baba – oarba” şi „de-a mijoarca”,
uratul de sărbători. Jocurile menţionate anterior sunt jucate de mii de ani şi sunt cunoscute pe întreg
Pământul.
Din nefericire, unele jocuri au consecinţe dramatice, deoarece copilului îi lipseşte gândirea
proiectivă: „ne pune dracul de urnim o stâncă din locul ei, care era numai înţinată, şi unde nu
porneşte stânca la vale, săltând tot mai sus de un stat de om; şi trece prin gardul şi prin tinda Irinucăi,
pe la capre”.
Năzbâtiile copiilor, paradisul fericirii, lipsa de griji, joaca neîncetată, universul fabulos în
care realul se confruntă cu fantasticul duc toate la formarea şi dezvoltarea copilului ca om.