Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei

Limba și literatura română

Prof. Diana Blaga

Curente literare

Romantismul – curent literar care apare în secolul al XIX-lea în Europa.

Curentul a fost pregătit de preromantism, reprezentat în principal de mișcarea literară
germană Sturm und Drang (furtună și avânt), mișcare al cărei reprezentant este Goethe cu
romanul său Suferințele tânărului Werther. Preromantismul se manifestă și în Anglia prin
reprezentanți precum James Thomson, Edward Young și alții.
Romantismul se constituie ca o reacție față de încrederea exagerată în rațiune a
clasicismului, preferând libertatea creatoare și a imaginației, primatul sensibilității, al
sentimentului.
Manifestul romantismului european este prefața pe care Victor Hugo o scrie la drama sa
Cromwell.
Trăsături:
 Libertatea absolută a imaginației și a fanteziei;
 Obiectivitatea clasică este înlocuită cu preferința pentru surprinderea
individualității;
 Este încurajat amestecul de genuri și specii literare, precum și de stiluri (ex:
amestecul limbajului popular cu limba literară);
 Temele preferate sunt: natura și iubirea, istoria, filosofia etc.
 Este promovată categoria fantasticului (reprezentant: E.T.A. Hoffmann);
 Un motiv central: visul;
 Sunt încurajate inovațiile, spontaneitatea, originalitatea;
 Figura de stil preferată este antiteza;
 Fascinația pentru spațiile exotice, pentru mituri, precum și pentru folclor,
considerat o sursă importantă de inspirație
Reprezentanți: Victor Hugo, Lamartine, Alfred de Musset, Byron, P. B. Shelley, Novalis
etc.

Romantismul românesc se identifică cu perioada pașoptistă, mai târziu decât în plan

european. Cu toate acestea, el a reprezentat o adevărată revoluție în literatura română, punând
bazele modernității.
Manifest: Introducție la „Dacia literară”, articolul-program pe care Mihail
Kogălniceanu îl semnează în primul număr al revistei „Dacia literară”.
Revista este condusă de Kogălniceanu, iar primul număr apare la 1 ianuarie 1840, la Iași.
Această dată este considerată începutul literaturii române moderne.
Introducție la „Dacia literară” teoretizează romantismul românesc, Kogălniceanu
surprinzând următoarele idei:
 Este lăudat efortul înaintașilor săi în domeniul presei (Ion Heliade-Rădulescu în
Muntenia și Gheorghe Asachi în Moldova);
 Le reproșează totuși caracterul provincial: „«Albina» este prea moldovenească,
iar «Curierul» nu ne prea bagă în seamă.”;
 Politica nu va fi o temă în noua revistă, aceasta ocupându-se exclusiv de
literatură;
Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei
Limba și literatura română
Prof. Diana Blaga
 Numele revistei pregătește prin unitate culturală viitoarea unitate istorică a
românilor;
 Condiția pentru a publica în revistă va fi doar valoarea, indiferent de proveniența
scriitorilor;
 Teme recomandate de Kogălniceanu: natura, istoria, folclorul, evenimente
contemporane etc.;
 Descurajează traducerile, întrucât „omoară în noi duhul național și nu fac o
literatură”
 Este încurajată critica obiectivă: „vom critica cartea și nu persoana”

„Dacia literară” a deschis drumul romantismului românesc, având o autoritate

recunoscută în epocă (deși au apărut doar trei numere), prelungită până la apariția Junimii și a
„Convorbirilor literare”.
În primul număr al revistei Costache Negruzzi publică Alexandru Lăpușneanul, ca o
susținere a ideilor lui Kogălniceanu din Introducție.
Reprezentanți ai romantismului românesc: scriitorii pașoptiști (Grigore Alexandrescu, Ion
Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, B. P. Hasdeu etc.
Apogeul romantismului românesc îl constituie însă Mihai Eminescu.