Tema 2 M2.

Formator Cătănescu Mariana Elisabeta

Cursant Anton Beatrice Alina , Liceul Tehnologic ’’Petru Rares’’ Barlad.

Aplicație

1.Elaborați o listă cu barierele în comunicare ce ar putea conduce la conflicte.

 ambiguitatea strecurată în conţinutul mesajului sau rezultată din neconcordanţa dintre

gândurile decalarate şi comportamentul vizibil, limbajul paraverbal şi corporal;
 întreruperea actului de ascultare din cauza anticipării replicii sau poziţiei vorbitorului, din cauza
efortului de a urmări atent vorbitorul;
 stereotipurile, care sunt utilizate pentru a ne masca adevăratele gânduri şi sentimente, fie din
comoditate. În ambele cazuri, comunicarea are de suferit: în primul caz, interlocutorul poate citi
mesajul din atitudinea nerostită, iar în cel de-al doilea caz poate acorda alt înţeles unui stereotip
particular (întotdeauna, niciodată);
 sfaturile necerute, când persoana nu vrea decât să fie ascultată;
 neatenţia, participarea formală la discuţie, ascultătorul fiind distras de un stimul din mediu sau
de propriile sale gânduri;
 ignoranţa absolută sau relativă faţă de problema aflată în discuţie, dar neacceptată ca atare;
 dialogul surzilor, când semnificaţia mesajelor se modifică de la vorbitor la ascultător, iar fiecare
locutor îşi susţine propria opinie, fiind total opac la argumentele celuilalt, iar rigiditatea poziţiilor
adoptate este menţinută la nesfârşit;

1.1.Elaborați o listă cu modalități de depășire a barierelor în comunicare identificate.

A. Iniţierea dialogului

- alegerea ca temă a situaţiei date, în care se afla persoanele in conflict;

- vorbiţi despre cealaltă persoană, nu vorbiţi despre dumneavoastră;

B. Desfăşurarea dialogului

 folosirea predilectă a întrebărilor deschise, dar nu vagi, excesiv de deschise. Întrebările

deschise sunt de tipul: Cum? De ce? În ce fel?
 încurajări mărunte de tipul: Înţeleg, A, da?, Chiar aşa? Mai spuneţi-mi ceva despre asta. -
podurile⁄punţile ajută la fluidizarea conversaţiei cu cineva care răspunde eliptic. Ele sunt
formule ca: Vreţi să spuneţi că? De exemplu..., Şi ce-i cu asta
 menţinerea unei duble perspective. Aceasta înseamnă să ne gândim nu numai la ceea ce vrem
noi să spunem şi să aflăm, ci şi la ceea ce îl interesează pe celălalt. - a vorbi despre persoana
celuilalt. Cei din jur ne plac sau nu în funcţie de priceperea noastră de a pune întrebări despre
subiectul lor numărul unu, propria persoană.
Timp de lucru 10 min.

2. Identificați o situație conflictuală în unitatea școlară care a putut fi rezolvată facil, prin

intermediul dialogului. Timp de lucru -20 min

Exemplu de conflict intalnit in unitatea scolara

Era ora de matematica . Maria, Gabriela şi Miruna şuşoteau şi îşi scriau bileţele una alteia. Profesorul le
zări, şi la un moment dat, furios, ţipă la ele: „Ieşiţi afară obraznicelor!”Gabriela care era o fire mai
rebelă, aruncă o privire mai urâtă către profesor şi pe un ton revoltător întrebă: „Ce-am făcut domnule
profesor?”, în schimb Maria şi Miruna, ruşinate au plecat capul şi cu lacrimi în ochi încercă să-şi ceară
scuze: „Vă rugăm să....”, însă profesorul nervos, gesticulând, interveni fără ca acestea să mai poată
continua ceea ce aveau de spus: „Pentru obrăznicia voastră, veti avea o tema in plus fata de colegii
vostri pentru saptamana viitoare’’

 manifestarea ascultarii active de catre profesor referitor la comportamentul elevilor in sala de

curs;
 rezumarea punctelor cheie;
 oferirea de pause in comunicare;
 claritatea mesajului, care presupune mulare pe stilul elevilor de comunicare.
 evitarea atacului la persoană, care transformă rezultatul neconvenabil al unui comportament al
celuilalt într-un atac la persoană;
 Utilizarea strategiei câştig-câştig – specifică tehnicii de negociere, pune accentul pe avantajele
descoperirii de soluţii mai bune, urmărind de asemenea îmbunătăţirea relaţiilor între parteneri.
3.Pentru fiecare din strategiile manageriale de soluţionare a conflictelor enumerate în curs,

identificați două puncte tari și două puncte slabe. Timp de lucru 25 min

Tipul strategiei Puncte tari Puncte slabe

Strategia orientată spre ocolire  Modalitate diplomatică  Risc de ruptură, deoarece nu

pentru a evita o discuţie se ţine cont de mizele
contradictorie, importante.
 retragerea dintr-o
situaţie ameninţătoare.
Strategia orientată spre  Favorizează o  Scopul este de a ceda;
acomodare (adaptare) ambianţă tendinţa de a-şi sacrifica
armonioasă. propriile interese în
 Grupul are în comun avantajul altora.
mai multe lucruri  Ideilor personale nu li se
decât cele care îi acordă atenţie.
diferenţiază.
Strategia orientată spre competiţie  există un echilibru  poate sa conduca la
de forţe între părţile pierderi materiale sau la
implicate; consum de timp si
 obţinerea unor energie.
câştiguri pe termen
lung prin înţelegeri
mutuale
Strategia orientată spre  Găsirea rapidă a  soluţii puţin creative;
compromis „mijlocului de aur”.  provoacă o intelegere
 Toţi vor avea de de scurta durata;
câştigat, dar şi de
pierdut, într-o
măsură
neînsemnată.
Strategia orientată spre colaborare  Mai multă  Consumă, însă, timp şi
creativitate în energie.
soluţionarea  Unii pot să folosească în
problemelor; avantaj propriu
 consolidează echipa încrederea şi
şi ameliorează deschiderea oamenilor.
relaţia
4. Identificați, pe grupe, câte o situație conflictuală în unitatea școlară și încercați să o rezolvați
aplicând una din strategiile manageriale de soluţionare a conflictelor.

Timp de lucru 25 min

Strategia orientată spre ocolire poate fi utilizata de un cadrul didactic care doreste realizarea si
punerea in aplicare a unui optional la o clasa de elevi pentru anul scolar urmator. Elevii si parintii
doresc sa participe la acest curs.

Cadrul didactic prezinta situatia reala a chestionarului de optiuni aplicat elevilor, directiunii scolii. Din
pacate acestea sustine ca nu sunt locuri disponibile si nici fonduri necesare pentru plata acestui
optional.

Cadrul didactic poate utiliza aceasta strategie prin ocolire, renuntand la idée de a mai preda acest
optional , in anul scolar urmator. Profesorul crede că e mai uşor să te retragi (fizic şi psihologic) dintr-un
conflict, decât să accepţi confruntarea.

Când se foloseşte:

 Când conflictul este mic.

 Când numeri până la 10 să te răcoreşti.
 Când alte lucruri importante te presează şi simţi că nu ai timp pentru aceasta.
 Când nu ai puterea şi nu vezi nici o schimbare cu privire la îngrijorările tale.
 Când eşti prea emoţional implicat şi alţii din jur pot rezolva conflictul cu mai mult succes.
 Când este nevoie de mai multe informaţii.
Provocări:

 Se iau decizii importante fără a fi în cunoştinţă de cauză.

 Amânarea face ca lucrurile să se înrăutăţească.