02 - P3 - M5 - S3 - Suport de Curs

Modulul V: Competența lingvistică (gramatica) în învățământul secundar
Secvența III: Organizarea „lecției de gramatică”

. (= de dezvoltare a competenței gramaticale)
Obiective:
1. Identificarea etapelor esențiale ale „lecției de gramatică”;
2. Identificarea unor exerciții potrivite pentru fiecare etapă esențială a „lecției de

gramatică”;
3. Proiectarea și realizarea unui demers didactic care să reflecte etapele esențiale ale
„lecției de gramatică”.
Alegeți un conținut gramatical specific nivelurilor B1/B2

și explicați, pe scurt, etapele pe care le urmați în
introducerea, explicarea și exersarea acestuia.
sugestii: imperfectul; condiționalul prezent; condiționalul
perfect; diateza pasivă; gerunziul; supinul; imperativul cu
pronume în acuzativ și dativ; pronumele al (a, ai, ale, alor),
Puncte de reflecție pronumele cel (cea, cei, cele) cu forme de nominativ-acuzativ
și genitiv-dativ etc.
Cu toate că nu există o „regulă de aur”, un demers general

valabil, acceptat de toți practicienii, în planificarea și organizarea
unei „lecții de gramatică” (= de dezvoltare a competenței
gramaticale) a limbii române ca limbă nematernă, se recomandă,
în general, urmarea unor pași bine cunoscuți în literatura de
specialitate destinată predării limbilor străine/nematerne,
respectiv:
Pastila de teorie a. prezentarea conceptului gramatical în context,
b. izolarea și explicarea conceptului gramatical nou-introdus,
c. exersarea și
d. verificarea sa (Ur 1988, 4-11).
„Competență și eficiență în predarea limbii române copiilor și elevilor aparținând minorităților naționale
din România” –
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020
Rezultatele și drepturile legate de suporturile de curs, inclusiv drepturile de autor și/sau alte drepturi de proprietate intelectuală,
vor fi proprietatea Universității Babeș-Bolyai, conform legislației în vigoare referitoare la drepturile de autor. Fiecare partener are
dreptul de a folosi rezultatele obținute în activitățile aferente proiectului exclusiv în cadrul și pentru realizarea proiectului, în
perioada de implementare, cu acordul autorilor acestora. Dreptul de autor aparține exclusiv persoanelor fizice care creează
respectivul curs. Autori: Elena Platon (coord.), Adelina Băilă, Cristina Bocoș.
Fiecare dintre cele patru etape anterior menționate are un obiectiv bine stabilit și
presupune exerciții și activități specifice pe care le vom exemplifica în cele ce urmează, pornind
de la o categorie gramaticală circumscrisă nivelului B1, respectiv modul indicativ, timpul
imperfect.
Pentru a preda imperfectul, profesorul trebuie să facă apel la un set cunoștințe
dobândite anterior de elev, respectiv modul indicativ, timpul prezent (mai exact, verbe cu final
în -a (0, +ez), -i (0, +esc), -î (0, +ăsc), -ea, -e) și diferența dintre timpurile verbale: prezent, perfect
compus, viitor popular, viitor literar (axa timpurilor). Prin urmare, e recomandat ca acestea să
fie predate separat într-o etapă premergătoare de la care să treacă suficient timp încât să se
sedimenteze.
În creionarea demersului didactic care vizează introducerea oricărei structuri
gramaticale noi, în speță, și a celei vizate de noi aici, trebuie avută în vedere asocierea unei sfere
lexicale corespunzătoare nivelului de limbă vizat. De exemplu, recomandăm predarea
imperfectului cu tema școala sau copilăria.
În concluzie, ceea ce vom prezenta în continuare pleacă de la premisa că elevul cunoaște
deja formele verbale de indicativ prezent, precum și timpurile perfect compus, viitor literar,
viitor popular și ne propunem să introducem regulile de formare a imperfectului și vocabularul
din sfera lexicală a școlii/a copilăriei.
Etapa 1: Prezentarea conceptului gramatical în context, cu scopul de a-l identifica, a-l observa și
a-l depozita în memoria de scurtă durată.
În această primă etapă a „lecției de gramatică”, e recomandat ca elevul să intre în contact

cu un text-input, precum cel oferit de noi ca exemplu mai jos, text care să cuprindă vocabular
cunoscut, dar și vocabular nou, din sfera lexicală selectată anterior, și, bineînțeles, structura
gramaticală pe care vrem să o introducem/să o verificăm/să o exersăm. Textul-input trebuie să
fie inteligibil pentru elev, prin urmare, selectarea sa depinde foarte mult de cunoștințele
anterioare ale acestuia. Dacă la momentul întâlnirii cu textul, elevul nu a învățat decât verbe la
prezent, perfect compus și viitor, nu îl vom pune în fața unui text-input care să cuprindă și verbe
la gerunziu, pronume de toate felurile în genitiv-dativ etc., deoarece, pe de-o parte, textul ar
putea deveni neinteligibil, iar, pe de altă parte, în încercarea de a procesa toate „noutățile”, s-ar
îndepărta de scopul principal pentru care i s-a oferit respectivul text: identificarea verbelor la
imperfect care exprimă o acțiune în trecut. Dacă, în schimb, știe deja gerunziul, diferite tipuri
de pronume etc., atunci acestea se pot regăsi în inputul oferit.
din România” –
Text-input. Model – Text de nivelul B1 = presupunem că elevul a parcurs deja nivelurile
A1 și A2 integral, și-a însușit toate noțiunile gramaticale specifice acestor niveluri, implicit
indicativul prezent și perfectul compus (pentru verbe regulate și neregulate).
Lara își amintește cu drag de prima zi de liceu. Citește textul și răspunde la întrebări.
Era o dimineață caldă de septembrie, cu soare și... cu multe emoții. Eu veneam de la o școală destul de
mică, unde am învățat în gimnaziu și în clasele primare. Așa că, atunci când am pășit pe poartă
liceului, m-au surpins clădirea mare și impunătoare și curtea imensă – cel puțin așa mi se părea mie.
În fața mea era o mare de oameni: elevi, profesori, părinți. I-am găsit repede pe colegii mei, fiindcă pe
mulți îi știam din gimnaziu. M-am așezat lângă cea mai bună prietenă a mea, Oana. Ne cunoșteam de la
grădiniță și iată-ne acum la liceu, tot împreună! După discursul directorului, stăteam toți în cerc, eram
curioși și nerăbdători, vorbeam, râdeam și aveam o mulțime de întrebări în minte, când, la un moment
dat, a venit un bărbat înspre noi. Era tânăr și elegant, cu ochi albaștri, blânzi, și cu un zâmbet
prietenos: „Bine ați venit, bobocilor! Eu sunt dirigintele vostru. Vă invit să ne cunoaștem mai bine în
clasă!”. L-am urmat cu toții prin școala mare și necunoscută, până am ajuns în clasa noastră, unde pe
bănci am găsit cărți și flori. Au urmat patru ani de liceu minunați, cu bune și... cu mai puțin bune 😊,
dar domnul nostru diriginte a știut să fie lângă noi cu aceeași blândețe ca în prima zi de liceu.
Deși textul-input este integrat într-un demers de predare a unei noțiuni gramaticale, nu
se va trece direct la identificarea, observarea și clasificarea acesteia, ci se va propune, mai întâi,
un exercițiu de receptare a mesajului scris de tipul celui de mai jos, pentru a ne asigura că
mesajul textului a fost pe deplin înțeles:
1. Cum arăta liceul Larei?

2. Ce au făcut Lara și colegii ei? Cum s-au simțit?
3. Cum era domnul diriginte?
Ulterior rezolvării exercițiilor care vizează înțelegerea textului scris, se trece în etapa
identificării, a observării și a clasificării structurilor gramaticale din text, demers ce poate fi
realizat prin rezolvarea unor sarcini de tipul celor oferite spre exemplificare puțin mai jos.
din România” –
INFINIT VERB DIN TEXT
(IMPERFECT)
a fi era
a cunoaște
a veni
râdea
a vorbi
a avea
a sta
Etapa 2: Izolarea și explicarea conceptului gramatical, etapă ce cuprinde prezentarea regulilor, a

excepțiilor, a ponturilor care facilitează reținerea anumitor tipare și, eventual, a situațiilor de
utilizare, cu scopul de a facilita înțelegerea structurii nou-introduse.
Primul pas al acestei etape este actualizarea cunoștințelor, respectiv, în cazul nostru,
indicativul prezent, perfectul compus, axa timpurilor. Actualizarea are loc prin scheme și tabele
cât mai simple (deoarece nu resprezintă scopul lecției, ci doar un instrument care ajută la
introducerea noilor conținuturi).
Actualizarea indicativului prezent – este necesară deoarece regulile de formare a imperfectului

au la bază tipurile de conjugări.
Verbe în -a Verbe în -i Verbe în -î
Ø + ez Ø +esc Ø +ăsc
a cânta a lucra a dormi a citi a coborî a hotărî
cânt lucrez dorm citesc cobor hotărăsc
din România” –
cânți lucrezi dormi citești cobori hotărăști
cântă lucrează doarme citește coboară hotărăște
cântăm lucrăm dormim citim coborâm hotărâm
cântați lucrați dormiți citiți coborâți hotărâți
cântă lucrează dorm citesc coboară hotărăsc
Verbe în -ea Verbe în -e
a putea a merge
pot merg
poți mergi
poate mergem
putem mergem
puteți mergeți
putem merg
Actualizarea perfectului compus – este necesară pentru a diferenția utilizarea celor două tipuri
de trecut: perfect compus și imperfect.
din România” –
auxiliar + participiul verbului
am am citit
ai ai citit
a + participiu a citit
am am citit
ați ați citit
au au citit
Perfectul compus = acțiune/activitate din trecut, încheiată

Adverbe de timp: ieri, alaltăieri, anul trecut, semestrul trecut, luna trecută, acum cinci
minute, acum două ore
Notă. Deoarece presupunem că, până în acest moment, elevii au formată deja
abilitatea de a folosi perfectul compus, se va insista mai mult pe situațiile în care se
utilizează această structură gramaticală (acțiune încheiată în trecut) și mai puțin pe regulile
după care se formează. Acest lucru e va util în folosirea imperfectului împreună cu
perfectul compus.
Axa timpurilor – este necesară pentru ca, la final, elevii să înțeleagă unde se situează imperfectul
(cum se folosește) în raport cu celelalte timpuri învățate.
din România” –
După actualizare, urmează introducerea noilor conținuturi. În acest moment al „lecției
de gramatică”, profesorii recurg la elemente de teorie gramaticală, însă această teorie se
recomandă a fi prezentată cât mai schematic, de preferat sub formă tabelară, cu evidențierea
elementelor noi pe care se pune accent. Nu se recomandă oferirea unor definiții și clasificări
abstracte, care nu îl ajută pe elev să își însușească și să utilizeze corect limba, ci se limitează la a
oferi cunoștințe despre limbă, de tipul: „imperfectul = acțiunea trecută în desfășurare”
(Hedeșan, Otilia (coord.), 2012, p. 39). În egală măsură, nu se recomandă nici oferirea unor
clasificări prea schematice, chiar lacunare, de tipul celei de mai jos, care nu îl ajută pe elev să
înțeleagă cum se formează imperfectul. Generalizarea excesivă poate avea uneori efectul invers:
creează confuzie (*avam, * dam după modelul: plecam), în loc să ajute la însușirea unor tipare
corecte.
din România” –
(Hedeșan, Otilia (coord.), 2012, p.40)
Prin urmare, în această fază de izolare și explicare a structurilor gramaticale, trebuie

selectată doar acea informație care îl ajută să utilizeze corect limba și prezentată într-o manieră
schematică, care să reflecte, totuși, particularitățile limbii române, pentru a nu crea confuzii. În
acest demers trebuie evidențiat continuu ceea ce este regulă generală, regulă secundară,
excepție, dificultate și trebuie oferite „ponturi” pentru memorare și creare de automatisme,
totul într-o manieră prietenoasă, cu utilizarea unor minime terminologii gramaticale. Desigur, la
început, profesorul va insista, în mod conștient, doar pe acele elemente care-i creează elevului
impresia că există regularități în limba română, iar, prin exersare, el poate ajunge să le
stăpânească. Apoi, vor fi introduse excepțiile care sunt absolut necesare (de exemplu, a locui –
locuiam, a ști – știam), dar nu e necesar să epuizăm lista excepțiilor, pentru a nu crea impresia
unui sistem lingvistic dezorganizat, în care excepțiile sunt la fel de frecvente ca regulile.
Pentru ilustrare, propunem, mai jos, un exemplu de introducere a regulilor pentru
formarea imperfectului:
din România” –
(Sonea, Vasiu, Vîlcu, 2021, p. 135.)
Imediat după oferirea tabelului, elevul va fi informat de faptul că în limba română există
2 reguli importante pentru a forma imperfectul, respectiv:
 regula 1 din tabel: la radicalul verbelor cu final în -a și -î adăugăm terminațiile -am, -ai,
-a, -am, -ați, -au și
 regula 3 din tabel: la radicalul verbelor cu final în -ea, -e și -i adăugăm terminațiile -eam,
-eai, -ea, -eam, -eați, -eau.
Se introduc apoi câteva excepții (cele mai frecvente și necesare în vocabularul elevilor)
ale verbelor cu final în -e și -i:
a scrie – scriam, scriai, scria…
a locui – locuiam, locuiai, locuia…
a şti – știam, știai…
În general, aceste excepții nu ridică probleme, dar recomandăm, totuși, exersarea lor.
Prima dificultate apare, însă, în scrierea și în pronunțarea verbelor cu final în -e și în -i la
imperfect. Acestea trebuie semnalate și exersate prin exerciții scrise sau orale precum cel de
mai jos:
verb eu tu el/ea
a spune spuneam spuneai spunea
a zice
a duce
a aduce
din România” –
a ieși
a veni
Se introduc apoi verbele neregulate la imperfect: a fi, a bea, a da, a sta. Datorită
frecvenței, verbul a fi la imperfect este asimilat cel mai ușor de către elevi, spre deosebire de
verbele a da și a sta, care trebuie exersate mai mult (în special pentru a se evita exprimări
precum *eu dam, eu stam).
(Sonea, Vasiu, Vîlcu, 2021, p. 135)
Urmează introducerea verbelor la imperfect cu pronume (verbe reflexive, verbe cu

pronume în acuzativ, verbe cu pronume în dativ, verbe cu două forme: a-i plăcea, a-l durea).
Această etapă poate avea loc fie acum, fie după explicarea contextelor în care se folosește
imperfectul.
Într-o primă fază, recapitulăm tipurile de verbe învățate la nivelurile A1 și A2, oferindu-
le elevilor o perspectivă de ansamblu, ca în tabelul de mai jos:
Tipologia verbelor Infinitiv Exemplu
verb simplu a merge Mergeam la școală pe jos în

fiecare zi.
verb reflexiv a se trezi Mă trezeam în fiecare zi la ora

6:00.
verb cu pronume în Ac a aștepta O așteptam pe colega mea în

fiecare dimineață.
verb cu pronume în D a cumpăra Îi cumpăram Anei un buchet de
10
din România” –
flori când avea perioade dificile.
a-i plăcea Îmi plăceau dulciurile când eram

copil.
a-l durea Mă dureau picioarele de la atâta

alergat, dar nu renunțam.
Apoi, diferențiem verbele reflexive, verbele cu pronume în acuzativ și verbele cu

pronume în dativ de verbele a-i plăcea, a-l durea (care au doar două forme). Cele trei tipuri de
verbe, reflexive, cu pronume în acuzativ și cu pronume în dativ sunt explicate în paralel. Se
subliniază faptul că aceste verbe se formează la imperfect exact ca verbele simple, diferența
constând în adăugarea pronumelui (terminațiile sunt aceleași).
Se introduc apoi verbele „speciale” a-i plăcea și a-l durea, cu explicația că acestea au doar
două forme la imperfect, în funcție de forma de singular sau de plural a obiectului:
a-i plăcea a-l durea
pronume + PLĂCEA + obiect singular + articol pronume + DUREA + obiect singular + articol
pronume + PLĂCEAU + obiect singular + articol pronume + DUREAU + obiect singular + articol
11
din România” –
Exemple:
a-i plăcea (+ singular, + plural)
Când eram mic, îmi plăcea doar înghețata de ciocolată.

sg.
Când eram copil, nu îmi plăceau deloc legumele.

pl.
a-l durea (+ singular, + plural)
Mă durea o măsea.
sg.
Mă dureau picioarele.
pl.
Urmează introducerea contextelor în care se folosește imperfectul, prin intermediul

unor scheme cât mai clare. Redăm, mai joc, câteva modele.
12
din România” –
Așa cum se poate vedea, schemele includ și adverbele de timp cu care se utilizează
imperfectul.
Ultimul pas al acestei etape ar fi să „așezăm” imperfectul pe axa timpurilor, ținând cont
de contextele prezentate anterior.
13
din România” –
1. exprimă o acțiune mai lungă din trecut, întreruptă de una scurtă (la perfect compus)
imperfect perfect compus viitor popular viitor literar
prezent
trecut viitor
Exemple:
Dormeam când m-a sunat Alexandra și m-am trezit imediat când am auzit telefonul.
(Dormeam – 3 ore, a sunat Alexandra 3 secunde -> nu mai dorm)
Eram la ora de limba română când am primit un mesaj pe Whatsapp de la Mihai.
2. exprimă o acțiune care se repetă în trecut sau care durează mult timp în trecut
prezent
trecut viitor
14
din România” –
Exemple:
Când eram mic, îmi plăceau foarte mult ouăle Kinder, mai ales surprizele.
În primii 5 ani de școală, tata mă aducea cu mașina la școală în fiecare zi.
3. exprimă două acțiuni simultane/care au loc în același timp în trecut
prezent
trecut viitor
Exemplu:
Aseară, eu citeam o carte și fratele meu se juca pe playstation.
În final, trebuie să menționăm faptul că, în această etapă a „lecției de gramatică”,

respectiv: izolarea și explicarea noului concept gramatical, regulile pot fi introduse deodată
(verbe regulate, verbe neregulate, verbe simple, reflexive, cu pronume în acuzativ etc.) sau
etapizat (mai întâi doar verbele regulate, care vor fi exersate temeinic, apoi cele neregulate,
exersate ulterior și ele ș.a.m.d.). Deoarece regulile de formare a imperfectului sunt aceleași
pentru toate tipurile de verbe (simple, reflexive, cu pronume, cu două forme), se poate opta
pentru introducerea acestora într-o singură etapă. Totuși, pentru că utilizarea verbelor cu
pronume prezintă o dificultate mai mare pentru elevi, recomandăm exersarea separată a
acestora.
Demersul didactic e unul individual, adaptat grupului-țintă, dar trebuie să se ia în
considerare complexitatea noțiunii gramaticale și, chiar dacă se optează pentru introducerea
tuturor regulilor, e nerealist să fie exersate toate, iar elevului să i se ceară să și le însușească
corect. Prin urmare, recomandăm, în primă instanță, introducerea regulilor cu aplicabilitate mai
frecventă (= ceea ce am denumit mai sus reguli „mai importante”), a excepțiilor și, bineînțeles, a
ponturilor și a strategiilor care îl ajută pe elev să rețină mai ușor anumite tipare.
15
din România” –
Pe tot parcursul demersului didactic se va încerca să se limiteze utilizarea
metalimbajului/a terminologiei gramaticale. Astfel, în loc de „se adaugă desinența de număr și
persoană -uri”, vom prefera varianta simplă: „plus -am/-ai/-a/-am/-ați/-au”. Folosirea
metalimbajului nu face decât să îngreuneze procesul de asimilare a noțiunii, or, ceea ce ne dorim
în calitate de profesori este ca elevii noști să poată folosi corect structura nou-introdusă, nu să o
poată descrie cu ajutorul terminologiei gramaticale. Prin urmare, cu cât mai simplu, cu atât mai
bine.
Etapa 3: Exersarea conceptului gramatical nou-introdus, cu scopul de a-l internaliza în vederea

transferului dinspre memoria de scurtă durată înspre memoria de lungă durată.
Oricât de pertinente ar fi explicațiile din faza anterioară, neînsoțite de o etapă de

exersare bine planificată, acestea nu îl vor ajuta pe elev să integreze noua structură gramaticală
în interlimba sa. Astfel, imediat după ce oferim „pastila de teorie”, trebuie să ne asigurăm că
propunem suficiente exerciții de fixare, fiecare cu un scop bine definit și într-o ordine care să
faciliteze achiziția.
Pe baza experienței dvs., faceți un top 5 al exercițiilor/al

activităților gramaticale preferate de elevi. Primul va fi exercițiul
preferat, iar ultimul, exercițiul cel mai puțin apreciat.
Există și activități/exerciții care le creează anxietate? Dacă da,

care ar fi acestea? Numiți 3 astfel de activități/exerciții.
Puncte de reflecție
Această a treia etapă a „lecției de gramatică” se subdivide, în funcție de scopul pentru

care propunem diferite tipuri de exerciții/activități, în trei faze distincte:
Faza 1 corespunde momentului în care avem în vedere simpla exersare a regulilor
gramaticale oferite anterior. Exercițiile propuse vor avea tipar repetitiv și vor consta în cuvinte
izolate sau propoziții scurte, care nu au neapărat legătură între ele. Deși au un rol limitat,
deoarece nu presupun utilizarea structurii gramaticale în sens comunicativ, și, de obicei, nu sunt
cele mai iubite de elev, aceste exerciții „de manipulare” a regulilor se dovedesc a fi eficiente.
Scopul lor este acela de a crea automatisme, prin urmare, se apelează întotdeauna la ele când
structura gramaticală nou-introdusă prezintă un grad ridicat de dificultate.
16
din România” –
Tipuri de exerciții:
A. Exerciții de potrivire (matching task):
Potrivește pronumele din coloana A cu enunțurile din coloana B.

A B
1. Daria și Erika a) eram un copil foarte cuminte.
2. Eu b) întârzia mereu la ore.
3. Sora mea c) se jucau liniștite când a venit mama de la serviciu.
4. Eu și colegii mei d) tu de nu voiai niciodată să joci fotbal cu noi?
5. Colegul meu de bancă e) nu știați că dați astăzi test la chimie? V-am anunțat de
două zile.
6. Mihai, f) mergeam la școală în fiecare zi pe jos, nu cu mașina.
7. Dragi elevi, g) se bucurau întotdeauna când venea bunica la ei.
8. Copiii h) nu mânca deloc legme când era mică.
B. Exerciții cu alegere multiplă (multiple choice task):
Pot fi concepute ca sarcini individuale (= propoziții scurte, fără legătură între ele) sau
pot fi inserate în context (de exemplu, într-un scurt text). Prezența sau absența contextului nu
influențează pozitiv sau negativ rezolvarea sarcinii gramaticale, deoarece, pentru a rezolva cu
succes, elevul nu trebuie să citească tot textul, ci doar cuvântul/cuvintele care îl ajută să
selecteze varianta corectă. Totuși, prezența contextului se dovedește a fi mai utilă în achiziția
limbii, în general, deoarece elevul este expus astfel la mai multe structuri, vede cum se
conectează cuvintele/ideile între ele și astfel își creează deprinderi.
a. propoziții scurte, fără legătură între ele
17
din România” –
Alege varianta corectă.
Când profesoara a intrat în clasă, elevii ei 1. .......... cuminți în bănci și 2. .......... exerciții la
limba română. Bineînțeles, numai în visele ei cele mai frumoase. În realitate, când
profesoara a deschis ușa clasei, niciun student nu 3. .......... la locul lui: unii își 4. ..........
hainele în cuier, alții 5. .......... cu colegii lor, câțiva 6. .........., iar alții 7. .......... și 8. .......... .
1. a) au stat b) stăteau c) stau
2. a) facem b) au făcut c) făceau
3. a) este b) au fost c) era
4. a) pun b) puneau c) punea
5. a) povestea b) povesteam c) povesteau
6. a) au râs b) râdem c) râdeau
7. a) cântau b) cânta c) cântam
8. a) dansează b) dansa d) dansau
b. în context
NOTĂ: Atât în primul exemplu, cât și în cel de-al doilea, pentru a selecta corect varianta de
imperfect, elevul trebuie să identifice adverbele de timp și timpul (perfect compus, imperfect)
18
din România” –
celuilalt verb din propoziție. Ceea ce este înainte sau după aceste cuvinte nu îi influențează
selecția în niciun fel, dar îl ajută să vadă cum poate folosi cuvintele în context pentru când va
ajunge în faza de a produce el enunțuri orale sau scrise, monologuri sau texte. Rezolvând
exerciții de gramatică contextualizată, elevul descoperă faptul că gramatica nu înseamnă a face
exerciții fără sens, inutile, ci ne ajută să înțelegem și să formulăm corect diferite enunțuri (acte
de vorbire). Numai în acest mod, gramatica poate fi înțeleasă drept instrumentul fără de care nu
este posibilă comunicarea într-o limbă.
C. Exerciții de completare a spațiilor libere (gap-filling task):
Completați spațiile libere cu verbele din paranteze la imperfect.
19
din România” –
(Sonea, Vasiu, Vîlcu, Suport de curs, nivelul B1 (PDF))
NOTĂ: Observațiile referitoare la prezența/absența contextului în rezolvarea sarcinii strict din

punct de vedere gramatical sunt valabile și aici.
20
din România” –
D. Exerciții de transformare:
Transformă propozițiile folosind verbele la perfect compus, imperfect,

viitor popular, viitor literar.
1. prezent: Chiar dacă merg la piscină cu Delia, nu îmi place deloc să înot.
a) perfect compus:
b) imperfect:
c) viitor popular:
d) viitor literar:
2. Mă joc cu Matei în fiecare zi, deși nu-mi prea plac copiii.
a) perfect compus:
b) imperfect:
c) viitor popular:
d) viitor literar:
21
din România” –
Prin intermediul acestor exerciții utilizate în prima fază de exersare, se urmărește, așa
cum am subliniat anterior, crearea unor automatisme atât de necesare în însușirea unei limbi
nematerne/străine. De obicei, „deprinderile nu pot fi transmise prin indicații. Ca să deprindă o
acțiune, elevul trebuie să încerce, să facă, să refacă, să repete până ce intră în posesia modelului
acțiunii respective; până ce această acțiune se naturalizează, adică se automatizează și se
interiorizează devenind o a doua natură (o deprindere, o obișnuință). Numai prin practică
repetată se învață cel mai bine o deprindere.” (Cerghit 1980: 191)
Unii autori (Șerban, Ardelean 1980: 86) consideră că exercițiile structurale ar trebui să
se caracterizeze prin:
 vizarea unei singure dificultăți;
 progresia lentă;
 exersarea unei structuri specifice;
 construirea de enunțuri complete;
 lipsa de ambiguitate în conceperea enunțului;
 rapiditatea rezolvării (aproximativ 1-2 minute);
 selectarea unui număr redus (5-6) de poziții;
 aplicativitatea mai ales pentru exersarea orală, însă nici aspectul scris nu este omis.
Beneficiile acestor exerciții sunt majore, deoarece, cu ajutorul lor, „se dezvoltă
concomitent aparatul auditiv și aparatul fonator, capacitatea de a înțelege ceea ce se aude, de a
articula corect enunțurile și de a organiza unitățile lexicale în propoziții, conform cu normele
limbii respective.” (Șerban, Ardelean 1980: 87)
Faza 2 se axează pe exerciții care îmbină exersarea regulilor gramaticale cu o

minimă înțelegere a sensurilor. Păstrează tiparul repetitiv al celor prezentate anterior, dar,
spre deosebire de acestea, nu pot fi rezolvate fără a înțelege sensul cuvintelor. Comparativ cu
cele din prima fază de exersare, au un grad de dificultate mai ridicat, dar sunt mai interesante
pentru elev, fiindcă nu presupun o activitate strict mecanică. De asemenea, au un rol mai
important în dezvoltarea competenței lingvistice, deoarece dezvoltă concomitent competența
gramaticală și cea lexicală.
A. Exerciții de completare a spațiilor libere cu cuvântul potrivit (dintr-un inventar dat).
22
din România” –
0. a avea Când 0. avea 12 ani, Mario 1. ................................ cu bunicii lui.
Părinții lui (a fi) 2. ....................... medici militari, așa că 3.
1. a locui
................................ des dintr-o țară în alta. Pentru că 4. ................................ ca
2. a fi Mario să aibă mai multă stabilitate, când băiatul a împlinit zece ani,
părinții au decis ca acesta să locuiască la țară, cu bunicii lui. Mario s-a
3. a se muta bucurat, fiindcă nu îi 5. ........................... să schimbe școala în fiecare an. În
4. a dori plus, la țară, băiatul 6. ........................ mult timp în natură cu prietenii lui,
iar aceștia 7. ..........................., în general, copii de vârsta lui din vecini. În
5. a plăcea vacanțe, Mario și prietenii lui 8. ................................ fotbal, 9.
................................ fructe din pomi, 10. ................................ și 11.
6. a petrece
................................ toată ziua, iar seara 12. ................................ cu gândul la
7. a fi ziua de mâine.
8. a juca
9. a mânca
10. a alerga
11. a se distra
12. a adormi
B. Exerciții de completare a spațiilor libere cu cuvântul potrivit (pe bază de imagini).
1. Când era copil, Lorand ..................... o carte

pe săptămână.
2. Când avea 5 ani, Erika ..................... numai

flori și pisici.
3. Szilard ..................... o mașinuță albastră.
4. Matei ..................... fotbal zilnic până să

meargă la liceu.
23
din România” –
Notă. Redăm, aici, doar o secvență din exercițiu, aceasta fiind suficientă pentru exemplificare.
C. Răspunsuri la întrebări (pe bază de text)
Pe vremea mea... 😊
Câteva persoane vorbesc despre cum era la școală pe vremea lor. Citește textele, apoi
răspunde la întrebări.
Pe vremea mea, mergeam până la școală aproape 3

kilometri pe jos. Nu existau nici autobuze pentru elevi, nici
părinți care să ne ducă cu mașina. Dacă ploua sau ningea,
drumul până la școală era o adevărată aventură!
Pe vremea mea, Wikipedia era

biblioteca școlii. Nu exista internet, nici
măcar nu aveam telefoane mobile
atunci, așa că toate informațiile de care
aveam nevoie le căutam în cărți.
Stăteam ore în șir la bibliotecă,
studiam, dar ne și distram.
 Cum era în trecut și ce este diferit astăzi ?

 Cum crezi că e mai bine și de ce ?
24
din România” –
D. Întrebări/Răspunsuri la întrebări (pe bază de imagini)
(Sonea, Vasiu, Vîlcu, Suport de curs (PDF))
25
din România” –
E. Corectarea propozițiilor (pe bază de imagini)
1. Julia gătea când a sunat-o mama ei.
2. Când a început furtuna, Vlad citea o carte.
3. Zsolt își scria temele când l-a strigat mama să vină la masă.
26
din România” –
Notă. Redăm, aici, doar o secvență din exercițiu, aceasta fiind suficientă pentru exemplificare.
F. Completarea spațiilor libere cu forma corectă
În timp ce 1. (a vorbi) …..………………………. la telefon cu prietena mea, Andreea, și îi 2. (a povesti)

…..………………………. despre vacanța mea în Israel, cineva 3. (a bate) …..………………………. la ușă. 4.
(a saluta) …..……………………….-o rapid pe Andreea și am fugit 5. (a deschide) …..……………………….
ușa. Era vecina mea care avea nevoie de două ouă pentru prăjitură. Mi-a spus că i-a fost dor de
prăjitura pe care o 6. (a face) …..………………………. bunica ei de la țară de fiecare dată când 7. (a
merge) …..………………………. la ea în vacanță. 8. (a citi) …..………………………. rețeta, a observat că nu
are suficiente ouă și, pentru că i-a fost lene 9. (a merge) …..………………………. la magazin să
cumpere, a venit să îmi ceară mie. I-am dat două oră și am început 10. (a povesti)
…..………………………. despre prăjitură, despre bunica ei, despre vacanța mea, despre bărbatul ei…
și timpul a trecut. La un moment dat, am simțit miros de ars și mi-am dat seama că, în timp ce
11. (a discuta) …..………………………. cu Andreea, mai devreme, am pus apă la fiert pe aragaz.
Voiam 12. (a face) …..………………………. un ceai. Am fugit în bucătărie și am văzut că în ibric nu
mai 13. (a fi) …..………………………. apă deloc. 14. (a opri) repede aragazul și am început 15. (a
râde) …..………………………. . Întotdeauna 16. (a face) prostii pentru că sunt cu capul în nori!
27
din România” –
G. Exerciții de completare a spațiilor libere cu cuvântul potrivit.
Completează textul cu verbe la imperfect.
Când 1. ......................... cu părinţii mei într-un apartament nu mă gândeam

niciodată că trebuie să muncesc pentru a avea un loc unde să trăiesc. 2.
.............................. tânără şi nu luam viaţa în serios! Liceul a fost, cu siguranță, cea
mai frumoasă etapă! Dimineața 3. .............................. la școala cu prietena mea,
Eva. Eram amândouă la profilul real, așa că 4. .............................. multă
matematică, dar și fizică și informatică. Totuși, materia mea preferată 5.
.............................. engleza, fiindcă îmi 6. .............................. profesoara: era
întotdeauna veselă și blândă și se comporta frumos cu toți elevii. În pauze
vorbeam cu colegii, 7. .............................. muzică, râdeam și ne 8. ..............................
prin curtea școlii. Când ajungeam acasă, mâncam, dormeam puțin, 9.
.............................. temele și plecam afară. Și ghici ce? 10. .............................. cu colegii
mei din nou, căci eram prieteni și la școală, și în timpul liber.
Ah! Ce dor îmi e de liceu! Vreau o pauză de la viața de adult.
Faza 3 cuprinde activități de receptare, producere, interacțiune orală sau scrisă, în

cadrul cărora structurile gramaticale sunt utilizate în context și scop comunicativ. Acestea
reproduc sarcini autentice, care îi solicită elevului să utilizeze structura gramaticală recent
învățată, alături de altele studiate anterior și de vocabularul pe care îl posedă până în momentul
respectiv, pentru a rezolva sarcini similare cu cele pe care le-ar rezolva în viața reală. Sunt
exercițiile cele mai îndrăgite de elevi, iar rezolvarea lor cu succes dovedește nu doar însușirea
regulilor, ci și capacitatea de a înțelege și de a exprima sensuri cu ajutorul lor (=
competența gramaticală).
28
din România” –
A. Adevărat sau fals?
Adevărat sau fals? Scrie trei propoziții despre activități pe care le-ai făcut
ieri/alaltăieri/în weekend și ce crezi tu că făcea colegul tău în același timp.
Apoi, citiți împreună propozițiile și corectați-le. Folosiți imperfectul.
Exemplu:
Matei: Aseară, pe la ora 21:00, eu mă jucam pe playstation, în timp ce Iulia (colega

mea) învăța formule la matematică.
Iulia: Nu e adevărat! Aseară, pe la ora 21:00, eu mâncam paste cu sos de roșii în timp
ce tu te jucai pe playstation.
1.
2.
3.
B. Chestionare

29
din România” –
C. Descriere după imagini (scris)
a. Verbele care trebuie utilizate de elevi apar sub imagini.
b. Verbele care trebuie utilizate de elevi nu mai apar în dreptul imaginilor.
30
din România” –
Notă. Combinarea a două structuri gramaticale, în cazul de față, a imperfectului cu perfectul

compus, se face abia după ce elevii au exersat suficient noua structură gramaticală (aici,
imperfectul.)
D. Descriere după imagini (oral)
a. Este necesară utilizarea unei singure structuri gramaticale (imperfectul).
31
din România” –
32
din România” –
b) Este necesară utilizarea a două structuri gramaticale (imperfect + imperfect).
Notă. A se observa dificultatea gradată a exercițiilor: prima dată, elevii rezolvă un exercițiu în
care verbele pe care trebuie să le utilizeze pentru a descrie imaginile sunt scrise în dreptul
imaginilor; apoi, primesc un exercițiu în care trebuie să descrie imaginile, dar verbele necesare
nu mai sunt trecute sub imagini. La fel, prima dată elevii primesc un exercițiu în care trebuie să
utilizeze imperfectul o singură dată, apoi un exercițiu în care trebuie să îl utilizeze de două ori.
E. Descriere (pe bază de text)
Pe vremea mea, profesorii erau foarte exigenți. Nu aveam voie să

întârziem deloc la ore, temele erau obligatorii, iar ca să luăm nota 5 la un
test trebuia să studiem foarte mult! Dacă un elev copia la test, era
exmatriculat! Școala era școală, nu glumă!
Pe vremea noastră, uniforma era obligatorie. Fetele purtau o cămașă

și o fustă, iar băieții aveau cămașă, pantaloni de stofă și cravată.
Regula era regulă pentru toată lumea!
33
din România” –
(1) Ce s-a schimbat? Cum este astăzi viața de elev? Poți vorbi despre drumul până la școală,
uniforme, teme, internet, telefoane mobile, profesori, teste, pauze etc.
(2) Acum, imaginează-ți că ai 40 de ani. Vorbești cu un elev de liceu și îi povestești despre

experiența ta de licean. Ce îi spui?
eram...
aveam/nu aveam...
purtam...
era permis... / era interzis...
citeam...
studiam...
F. Descriere cu puncte de sprijin
Scrie un text despre prima zi de liceu sau prima zi de școală. Poți descrie cum erau
școala și curtea școlii, cum te simțeai, cum erau colegii tăi, cum erau profesorii.
(A1) – în curs de publicare)
Scrie un text despre experiența ta de elev la gimnaziu. Poți descrie școala ta,
clasa ta, profesorii și colegii, poți vorbi despre ce activități făceai la ore și în
pauze cu colegii, cum te îmbrăcai, ce jocuri te jucai, ce îți plăcea la școală și ce
nu îți plăcea, cum învățai și cum îți scriai temele, care era materia ta preferată.
34
din România” –
G. Dialog
Discută cu colegul tău/colega ta despre cum era la gimnaziu sau în clasele
primare. Apoi, prezintă clasei informațiile pe care le-ai aflat despre colegul
tău/colega ta.
Iată câteva idei:
 Cine vă ducea până la școală?

 Câte ore stăteați la școală? Aveați afterschool sau vă făceați temele acasă?
 La școală mâncați sandviciul de acasă, primeați mâncare la școală sau vă cumpărați
mâncare de la magazin/patiserie?
 Purtați uniformă? Cu ce vă îmbrăcați de obicei la școală?
 Aveați telefoane mobile? Foloseați internetul în timpul orelor?
 Ce vă făceați în pauze?
 Care era materia voastră preferată și de ce?
H. Exerciții de verificare a înțelegerii sensului unui mesaj scris
35
din România” –
I. Înțelegerea mesajului scris + Rescriere/reformulare
36
din România” –
37
din România” –
NOTĂ: Un astfel de text, conceput („adaptat”) strict din rațiuni „didactice”, cu alte cuvinte,
pentru a verifica înțelegerea vocabularului și a structurilor gramaticale nou-introduse,
reprezintă un pas esențial în înțelegerea treptată a descrierilor similare din textele literare sau
din alte tipuri de texte autentice pe care elevul le va citi ulterior. Pentru ca acestea să îi devină
accesibile, trebuie să înceapă cu texte scrise în „microlimbă” (variante simplificate ale celor
autentice pe care le va întâlni în literatura pe care o va studia), care să conțină, în termeni de
vocabular și structuri gramaticale, doar ceea ce se estimează a fi cunoscut de către elev în
momentul întâlnirii cu textul.
Exercițiile din a treia etapă de exersare, numite, uneori, și exerciții funcționale, au rolul
de a armoniza cunoștințele dobândite și de a asigura transferul „de la virtuozitatea
structuralistă la exprimarea liberă, lejeră, dar, totodată, corectă.” (Șerban, Ardelean 1980: 92).
Prin intermediul lor, se poate progresa și se poate ajunge la performanță, care asigură, în
definitiv, calea spre înțelegerea și producerea mesajului în situații bine determinate.
Sarcinile de acest tip, care îmbină aspectele lingvistice recent introduse cu cele studiate
anterior, actualizate în vederea îndeplinirii unei sarcini cu scop comunicativ, se dovedesc pe cât
de complexe, pe atât de interesante pentru elev. Acesta din urmă se vede pus în postura de a
descrie școala, anii de școală, copilăria/adolescența, activitate pe care o desfășoară în mod
curent și în situații extrașcolare, motiv pentru care interesul său pentru a rezolva un astfel de
exercițiu ar putea fi mai mare, comparativ cu cel manifestat pentru rezolvarea unui exercițiu
structural, iar cu cât elevul este mai interesat de o activitate, cu atât mai mult simte dorința de a
folosi limba nematernă/străină pe care o învață, acesta fiind primul și cel mai important pas în
folosirea spontană a limbii. (Rivers 1977: 109)
Etapa de exersare a conceptului gramatical, cu cele trei faze ale sale, ocupă, cum e firesc,
cel mai mult timp dintr-o „lecție de gramatică”, întinzându-se, de multe ori, pe parcursul mai
multor întâlniri. În cazul noțiunilor mai dificile, cum este verbul la imperfect cu pronume, timpul
alocat acestei etape este unul îndelungat, iar numărul de exerciții gramaticale de toate tipurile
pe care elevul trebuie să le rezolve pentru a-și dezvolta competența gramaticală e relativ mare,
ceea ce crește riscul ca demersul didactic să se transforme într-unul repetitiv, pe alocuri, chiar
plictisitor. Pentru a preîntâmpina acest lucru, e recomandat să se apeleze la exerciții și activități
cu un pronunțat caracter ludic, cu alte cuvinte la jocuri, concursuri și alte activități distractive în
care elevul se implică, de obicei, cu mult mai mult entuziasm, deoarece poate vedea scopul
imediat (să câștige un concurs; să dezlege/să creeze un puzzle etc.). Tipul acesta de activități
reprezintă „lingurița de zahăr” care face ca „medicamentul” să fie mai puțin amar.
38
din România” –
Sarcinile de lucru de tip joc pot fi introduse în oricare dintre cele trei faze ale etapei de
exersare, de regulă, acolo unde profesorul identifică nevoia unei ruperi de ritm, mai exact a unei
pauze de la exercițiile structurale sau de alt fel. Din punct de vedere tipologic, pot fi extrem de
variate, dar au un element comun: rămân axate pe structurile gramaticale vizate în cadrul lecției
(asociind, la modul ideal, același vocabular). Întrucât demersul ilustrativ de până acum a vizat
introducerea regulilor de formare a imperfectului și vocabular din sfera lexicală a
școlii/copilăriei, activitățile propuse în cele ce urmează vor viza aceleași clase.
Tipuri de activități:
A. Găsește minciuna
Fiecare elev va scrie trei propoziții despre obiceiurile sale din trecut, două adevărate și
una falsă. Apoi, va citi propozițiile, iar colegii vor încerca să descopere minciuna.
Găsește minciuna! Scrie trei propoziții despre obiceiurile tale din trecut. Atenție, una
dintre ele trebuie să fie neadevărată/falsă. Colegii vor ghici minciuna.
Exemplu:
1) Când eram mic(ă), ...

2) Când eram la gimnaziu, ...
3) Înainte, îmi plăcea să...
B. Jocuri de memorie
39
din România” –
Priviți cu atenție imaginea alăturată timp de 1 minut. Încercați să rețineți ce
făceau personajele înainte să intre șeful (imaginea 1). Apoi, vedeți ce a văzut șeful că
făceau angajații când a intrat în birou (imaginea 2).
imaginea 1 imaginea 2
C. Urcă în copac
Clasa se împarte în două echipe. Fiecare echipă își alege un animal. Pe tablă, se
desenează doi copaci, fiecare copac având la bază un animal (= sunt două echipe, fiecare echipă
are un copac și un animal la baza copacului).
Elevii primesc un exercițiu. Când un elev răspunde corect, animalul echipei sale urcă în
copac (un nivel). Dacă un elev răspunde greșit, animalul echipei sale rămâne pe loc. Câștigă
echipa al cărei animal a ajuns primul în vârful copacului.
40
din România” –
Când 1. ......................... cu părinţii mei într-un
apartament nu mă gândeam niciodată că trebuie să
muncesc pentru a avea un loc unde să trăiesc. 2.
.............................. tânără şi nu luam viaţa în serios!
Liceul a fost, cu siguranță, cea mai frumoasă etapă!
Dimineața 3. .............................. la școala cu prietena
mea, Eva. Eram amândouă la profilul real, așa că 4.
.............................. multă matematică, dar și fizică și
informatică. Totuși, materia mea preferată 5.
.............................. engleza, fiindcă îmi 6. ..............................
profesoara: era întotdeauna veselă și blândă și se
comporta frumos cu toți elevii. În pauze vorbeam
cu colegii, 7. .............................. muzică, râdeam și ne 8.
.............................. prin curtea școlii. Când ajungeam
acasă, mâncam, dormeam puțin, 9. ..............................
temele și plecam afară. Și ghici ce? 10.
.............................. cu colegii mei din nou, căci eram
prieteni și la școală, și în timpul liber.
D. Joc online. Ține minte cât mai multe!
Pe platforma https://miro.com/, profesorul generează un brainwriting. Adresează clasei

o întrebare sau mai multe întrebări (de exemplu, Ce voiai să devii când erai mic?, Cum erai tu în
gimnaziu? etc.). Fiecare elev scrie un răspuns pe platformă, iar numele său va apărea în dreptul
răspunsului. La final, elevii au la dispoziție un minut ca să citească răspunsurile colegilor și să
rețină cât mai multe detalii. Apoi, platforma se închide și elevii trebuie să spună cât mai multe
lucruri despre colegii lor.
Pentru a accesa platforma, elevii au nevoie de un link către brainwriting, pe care îl

primesc de la profesor. Nu au nevoie de un cont, ci trebuie doar să își introducă numele și o
adresă de gmail.
41
din România” –
E. Joc online. Roata norocului
Pe platforma https://wordwall.net/, profesorul creează jocul Roata norocului. Elevii pot

accesa jocul printr-un singur click pe linkul trimis de profesor (nu au nevoie de cont pe această
platformă).
De câte ori se învârte roata, un elev va primi o întrebare aleatorie. Întrebările care au
ieșit pot fi șterse/eliminate sau nu.
42
din România” –
F. Quizz online
Pe platforma https://www.socrative.com/, profesorul creează un quizz care poate
conține exerciții variate: alegere multiplă, adevărat sau fals, răspunsuri scurte (răspunsuri la
întrebări, completarea spațiilor libere).
Pentru a accesa testul, elevii trebuie să intre pe site-ul https://www.socrative.com/ (nu
au nevoie de cont), să selecteze student, să își introducă numele și o parolă pe care profesorul
le-o comunică anterior.
Profesorul poate vedea răspunsurile elevilor în timp real, iar elevii pot primi feedback
(răspunsul corect) după fiecare întrebare.
Sarcina 1. Proiectați o lecție de gramatică.

a. selectați o structură gramaticală (B1/B2)
și clasa la care urmează să o predați
b. propuneți un tip de exercițiu
de prezentare a structurii
c. oferiți explicațiile gramaticale (RLNM)
d. propuneți activități de exersare:
d.1. - două exerciții (Etapa 3. Faza 1)
Aplicații d.2. - un exercițiu (Etapa 3. Faza 2)
d.3. - un exercițiu (Etapa 3. Faza 3)
d.4. - un exercițiu de tip joc
Sarcina 2. Realizați o fișă de lucru pentru clasa la care
predați, care să respecte modelul de mai sus.
Model – Anexa 1 și Anexa 2
43
din România” –
Etapa 4: Verificare, care are drept scop oferirea de feedback elevului.
Deoarece secvența următoare va fi dedicată integral evaluării/verificării competenței

gramaticale, nu vom insista prea mult asupra acestei etape. Menționăm însă faptul că, în ceea ce
privește acuratețea/corectitudinea gramaticală, trebuie avute în vedere recomandările Cadrului
European Comun de Referință (p. 95). Conform acestora, la nivelul B1, vorbitorul unei limbi
străine/nematerne comunică cu suficientă corectitudine în contexte familiare; de regulă,
are un bun control gramatical, în pofida unor influenţe clare ale limbii materne. Se pot
produce erori, dar sensul general rămâne clar, poate folosi cu suficientă corectitudine un
repertoriu de turnuri și expresii frecvent utilizate și asociate unor situaţii mai curând
previzibile, iar, la nivelul B2, menţine un bun control gramatical; gafe ocazionale, erori
nesistematice și mici greșeli sintactice se mai pot produce, dar sunt rare și pot fi adeseori
corectate retrospectiv, menţine un control gramatical destul de bun, nu face greșeli care să
conducă la neînţelegeri. Prin urmare, exercițiile propuse în etapa de verificare, care sunt
exerciții cu răspuns obiectiv, de tipul celor utilizate în fazele 1 și 2 ale etapei de exersare, trebuie
să verifice însușirea atât a celor mai importante/frecvente reguli introduse anterior, cât și a
excepțiilor.
44
din România” –
Revizuire
Concepte Înțeleg Nu înțeleg Pot raporta

conceptul destul de conceptul la o
bine situație de
conceptul predare/învățare
prezentarea conceptului gramatical în context
izolarea conceptului gramatical
exercițiu cu tipar repetitiv
item de transformare
alternanță fonetico-fonologică
45
din România” –
Evaluare
Decideți dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate (A) sau false (F).
1. Prezentarea structurii gramaticale în context are drept scop depozitarea acesteia

în memoria de lungă durată.
2. Profesorul îi poate oferi elevului o regulă pentru a-l ajuta să distingă verbele cu
final în -i la imperfect, cu +eam sau +iam. A/F
3. Exercițiile din primele două faze ale etapei de exersare au, de regulă, tipar
repetitiv.
4. Anumite tipuri de exerciții pot fi folosite în mai multe faze ale etapei de exersare.
5. Activitățile de tip joc vor fi introduse la finalul etapei de exersare, ca un bonus

pentru elevi.
46
din România” –
Bibliografie:
1. Cadrul european comun de referință pentru limbi. Învățare. Predare. Evaluare (CECR),
Diviziunea Politici lingvistice, Strasbourg, traducere coordonată și revizuită de George
Moldovan, Tipografia Centrală, Chișinău, 2003.
2. Common European Framework of Reference for Languages: Learning, Teaching,
Assessment. Companion Volume with New Descriptors, Council of Europe, 2018.
3. Cerghit, Ioan, Metode de învățământ, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura
Didactică și Pedagogică, 1980.
4. Coteanu, Ion, Despre pluralul substantivelor neutre în românește, în LL, nr. 1/1955, p.
103-117.
5. GALR – Gramatica limbii române, vol. I. Cuvântul, Editura Academiei Române, București,
2005.
6. Hedeșan, Otilia (coord.), Jebelean, Elena, Leucuția, Florentina, ABC pentru România.
Manual de limba română pentru străini. Avansați, ediția a III-a, Timișoara, 2012.
7. https://en.islcollective.com/
8. Kealy, James, Inness, Donna, Shenanigames. Grammar-Focused Interactive ESL/EFL
Activities and Games, Pro Lingua Associates Publishers, USA, 2002.
9. Mihăilescu, Cleopatra, Pițilă Tudora, Limba și literatura română. Clasa a III-a, Art, 2021.
10. Platon, Elena, Vasiu, Lavinia, Bocoș, Cristina, Noi aventuri în Orășelul spiridușilor. Unități
didactice. Nivelul A1/A2 - în curs de publicare
11. Platon, Eena, Sonea, Ioana, Vîlcu, Dina, Manual de limbă română ca limbă străină
(RLS). A1-A2, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2012.
12. Pop, Liana, Moldovan, Victoria, Grammaire du roumain. Romanian Grammar. Gramatica
limbii române, Ediție revizuită, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2019.
13. Sonea, Ioana, Vasiu, Lavinia, Vîlcu, Dina, Manual de limba română ca limbă străină (RLS),
nivelul B1, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2021.
14. Șerban, Vasile, Ardelean, Liliana, Metodica predării limbii române. Curs intensiv pentru
studenții străini, București, Editura Didactică și Pedagogică, 190.
15. Tankó, Veronika Zita, Zahu, Valéria, Limba și literatura română pentru școlile și secțiile cu
predare în limba maternă maghiară. Manual pentru clasa a III-a, EDP, 2018.
16. Ur, Penny, Grammar Practice Activities. A Practical Guide for Teachers, Cambridge
University Press, 1988.
47
din România” –
17. Vasiu, Lavinia, Bocoș, Cristina, Dezvoltarea competenței lingvistice. Fișe de lucru (A1) - în
curs de publicare
18. Vasiu, Lavinia, Bocoș, Cristina, Repetați, vă rog! Citire și ascultare în româna ca limbă
străină. Nivelul A1 - în curs de publicare
48
din România” –

02 - P3 - M5 - S3 - Suport de Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02 - P3 - M5 - S3 - Suport de Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul V: Competența lingvistică (gramatica) în învățământul secundar

Secvența III: Organizarea „lecției de gramatică”

1. Identificarea etapelor esențiale ale „lecției de gramatică”;

2. Identificarea unor exerciții potrivite pentru fiecare etapă esențială a „lecției de

Alegeți un conținut gramatical specific nivelurilor B1/B2

Cu toate că nu există o „regulă de aur”, un demers general

În această primă etapă a „lecției de gramatică”, e recomandat ca elevul să intre în contact

1. Cum arăta liceul Larei?

Etapa 2: Izolarea și explicarea conceptului gramatical, etapă ce cuprinde prezentarea regulilor, a

Actualizarea indicativului prezent – este necesară deoarece regulile de formare a imperfectului

Verbe în -a Verbe în -i Verbe în -î

a cânta a lucra a dormi a citi a coborî a hotărî

cânt lucrez dorm citesc cobor hotărăsc

cântă lucrează doarme citește coboară hotărăște

cântăm lucrăm dormim citim coborâm hotărâm

cântați lucrați dormiți citiți coborâți hotărâți

cântă lucrează dorm citesc coboară hotărăsc

Verbe în -ea Verbe în -e

Perfectul compus = acțiune/activitate din trecut, încheiată

Prin urmare, în această fază de izolare și explicare a structurilor gramaticale, trebuie

(Sonea, Vasiu, Vîlcu, 2021, p. 135)

Urmează introducerea verbelor la imperfect cu pronume (verbe reflexive, verbe cu

Tipologia verbelor Infinitiv Exemplu

verb simplu a merge Mergeam la școală pe jos în

verb reflexiv a se trezi Mă trezeam în fiecare zi la ora

verb cu pronume în Ac a aștepta O așteptam pe colega mea în

verb cu pronume în D a cumpăra Îi cumpăram Anei un buchet de

a-i plăcea Îmi plăceau dulciurile când eram

a-l durea Mă dureau picioarele de la atâta

Apoi, diferențiem verbele reflexive, verbele cu pronume în acuzativ și verbele cu

(Sonea, Vasiu, Vîlcu, 2021, p. 137)

a-i plăcea a-l durea

a-i plăcea (+ singular, + plural)

Când eram mic, îmi plăcea doar înghețata de ciocolată.

Când eram copil, nu îmi plăceau deloc legumele.

a-l durea (+ singular, + plural)

Urmează introducerea contextelor în care se folosește imperfectul, prin intermediul

imperfect perfect compus viitor popular viitor literar

imperfect perfect compus viitor popular viitor literar

3. exprimă două acțiuni simultane/care au loc în același timp în trecut

imperfect perfect compus viitor popular viitor literar

În final, trebuie să menționăm faptul că, în această etapă a „lecției de gramatică”,

Etapa 3: Exersarea conceptului gramatical nou-introdus, cu scopul de a-l internaliza în vederea

Oricât de pertinente ar fi explicațiile din faza anterioară, neînsoțite de o etapă de

Pe baza experienței dvs., faceți un top 5 al exercițiilor/al

Există și activități/exerciții care le creează anxietate? Dacă da,

Această a treia etapă a „lecției de gramatică” se subdivide, în funcție de scopul pentru

A. Exerciții de potrivire (matching task):

Potrivește pronumele din coloana A cu enunțurile din coloana B.

B. Exerciții cu alegere multiplă (multiple choice task):

a. propoziții scurte, fără legătură între ele

(Sonea, Vasiu, Vîlcu, 2021, p. 150)

C. Exerciții de completare a spațiilor libere (gap-filling task):

Completați spațiile libere cu verbele din paranteze la imperfect.

(Sonea, Vasiu, Vîlcu, 2021, p. 136)

NOTĂ: Observațiile referitoare la prezența/absența contextului în rezolvarea sarcinii strict din

Transformă propozițiile folosind verbele la perfect compus, imperfect,

(Sonea, Vasiu, Vîlcu, Suport de curs, nivelul B1 (PDF))

Faza 2 se axează pe exerciții care îmbină exersarea regulilor gramaticale cu o

A. Exerciții de completare a spațiilor libere cu cuvântul potrivit (dintr-un inventar dat).

B. Exerciții de completare a spațiilor libere cu cuvântul potrivit (pe bază de imagini).

1. Când era copil, Lorand ..................... o carte

2. Când avea 5 ani, Erika ..................... numai