Caracterizarea lui Zaharia Trahanache

Zaharia Trahanache face parte dintre personajele comediei ”O scrisoare

pierdută” de I.L.Caragiale, fiind realizat prin modalitățile de caracterizare specifice
personajului dramatic. Trahanache reprezintă tipul încornoratului și tipul politic.
Trahanache este tipul încornoratului simpatic pentru că refuză să creadă din interes
în autenticitatea scrisorii de amor. El este prezidentul mai multor ”comitete și
comiții” județ, fiind unul dintre ”stâlpii” locali ai partidului aflat la putere.

Trăsătura lui principală este viclenia.

Este viclean deoarece știe să disimuleze, să manipuleze. Este calm, când este
șantajat, nu se agită, ci răspunde cu un contrașantaj, caută o poliță falsificată de
Cațavencu. Nu acceptă imoralitatea în familie, susținând că scrisoarea de amor este
o plastografie.

Pe de altă parte viclenie reiese și atunci când recunoaște existența corupției

la nivelul societății, dar practică frauda, falsificând listele de alegeri. Pe lângă
acestea sub apariția senilității își ascunde atitudinea coruptă.

Caracterizarea personajului se realizează în mod direct, de alte personaje

și în mod indirect, prin fapte, limbaj, atitudini, gesturi, relații cu alte personaje.

Caracterizarea directă, realizată de alte personaje, exprimă abilitatea

personajului „E tare....tare de tot...Solid bărbat!”. Este respectat chiar de adversarul
politic, Cațavencu.

Caracterizarea indirectă se realizează pentru un personaj dramatic, în primul

rând prin replici și particularități de limbaj.

Trahanache este incult, greșind neologismele și exprimându-se confuz.

Limbajul personajului este o sursă a comicului. Își exprimă opinia sinceră despre
Tipătescu. Indirect consideră că un politician trebuie să fie stăpânit, calm, așa cum
este el însuși. Lui Farfuridi îi vorbește cu mândrie despre amicul Tipătescu ”De opt
ani trăim împreună ca frații”, adverbul împreună sugerând acceptarea triunghiului
conjugal.

Caracterizarea prin nume este și o sursă a comicului. Numele Tarhanache

este derivat de la cunvântul trahana, o cocă moale, ușor de modelat. Interesele
personajului sunt ”modelate” de interes, de Zoe sau de cei de la centru.
 Pentru portretizarea personajului, se apelează la diverse tipuri de comic (de
caracter, de moravuri, de situație, de limbaj, de nume, de intenție), care îngroașă
prin acumularea detaliilor caracterul aparent lipsit de profunzime.

Prin comicul de caracter sunt ironizate cele două componente incompatibile

ale caracterului său: soțul înșelat este în același timp un politician abil.

Comicul de situație este evidențiat în scena IV din actul I, în care

Trahanache vine la Tipătescu, aducându-i vestea șantajului. Comică este
convingerea lui Trahanache că scrisoarea de amor este o plastografie.

Zaharia Trahanache este viclean și abil, singurul bărbat politic ”tare” din
județ, iar pe plan familial este încornoratul simpatic. Caragiale îl ironizează
puternic, personajul înfățișează un tip uman caracteristic vremii: corupt și viclean.