Caracterizare de personaj O scrisoare pierdută

Trahanache

1. Definiția realismului

Realismul este o concepție opusă idealismului, conform căruia lucrurile există

independent de faptul că sunt percepute sau nu. Temele romanelor realiste includ parvenitismul,
imoralitatea, singurătatea sau avariția. Subiectele sunt inspirate din realitate, iar acțiunea se
desfășoară pe mai multe planuri, în timp ce conflictele sunt de natură socială, psihologică sau
politică.Trăsăturile acestui curent literar sunt : prezentarea individului în relațiile cu mediul
social în care trăiește, personajul nu se află în situații excepționale, ci are o condiție mediocră,
dramatică și complexă, atenția este concentrată asupra detaliilor, iar intenția surprinde epoca în
complexitatea ei, preferința pentru o tematică socială, crearea unor personaje în situații tipice,
deoarece personajele realiste sunt complexe și au dinamică interioară, caracterul de frescă al
operelor, acțiune inspirată din fapte reale, prezența tipologiilor de personaje.

2.Autorul

I.L.C. este un prozator si dramaturg din Epoca Marilor Clasici, membru al

societății Junimea, a cărui operă dramatică stă sub semnul propriei afirmații:
“Simt enorm și vad monstruos”. El supune societatea burgheză unei ample
observații și reliefează defectele acesteia in cele patru comedii: “O scrisoare
pierdută”, “O noapte furtunoasă”, “D’ale Carnavalului”, “Conu Leonida de față
cu reacțiunea”.

3. Opera

“O scrisoare pierdută” este scrisă în 1883 și jucată în 1884 pe scena Teatrului

Național București, într-o perioadă in care literatura română cunoaște o
dezvoltare fără precedent, societatea Junimea reunind toți marii scriitori ai
vremii. Este o comedie, specie a genului dramatic, care stârneşte râsul prin
surprinderea unor moravuri, a unor tipuri umane sau a unor situaţii neaşteptate,
cu final fericit. Aparţinând realismului clasic, se regăsesc în cadrul său trăsături
precum satirizarea unor aspecte sociale, spiritul de observaţie acut, veridicitatea
redată de tehnica detaliului semnificativ, echilibrul compoziţional şi tipologiile
prezente. Criticul literar Edgar Papu afirma faptul că "O scrisoare pierdută" este
o comedie ce "atinge amploarea unei epopei eroi-comice.
Tema operei

Tematica piesei acoperă o largă arie socială: politica, familia, presa, viața
publică, morala, opera exprimând, printr-o diversitate de procedee,
 viziunea despre lume a autorului. Viața politică românească este
prezentată în detaliu, autorul insistând pe două aspecte negative pe care
alege să le ironizeze: jocul politic de culise și practica șantajului.

Piesa este structurata in patru acte, fiecare dintre ele fiind alcatuit din mai
multe scene. Personajele piesei, numite de catre autor "persoane", sunt
mentionate cu numele si statutul social pe care il are fiecare in cadrul
actiunii. Locul si timpul derularii eenimentelor sunt specificate de autor:
"in capitala unui judet de munte, in zilele noastre"

Prezentarea personajului
Zaharia Trahanache este un personaj central al comediei, „stâlpul puterii
politice”, construit cu ajutorul comicului de moravuri, de situație, de caracter,
de nume și de limbaj. Acesta este caracterizat direct prin didascalii și
onomastică și indirect prin limbaj, comportament și relația cu celelalte
personaje.
Social, Zaharia Trahanache are un statut privilegiat, fiind un reprezentat
important al puterii locale, președinte a numeroase “comitete și comiții”. De
aceea, pe plan local, el se bucură de respect și autoritate, recunoscute chiar și de
opoziție, așa cum reiese din afirmația lui Catavencu: “am ținut la dumneata ca la
capul județului nostru”. Trahanache este căsătorit cu Zoe și are dintr-o căsătorie
anterioară un fiu, care este student. Este bun prieten cu Ștefan Tipatescu,
amantul Zoei, formând toți trei triunghiul conjugal, un mijloc de comic din
piesă.
Statutul moral al „prezidentului” este evidențiat mai ales de firea sa calmă
în contrast cu agitația pe care Tipătescu o manifestă, o trăsătură care-l ajută să
iasă din impas, văzută ca o cheie a succesului în politică, precum și de intuiția
de care Zaharia Trahanache dă dovadă în identificarea armei de contrașantaj.
În ceea ce privește statutul lui psihologic, modul de a gândi a
personajului este specific omului politic cu experiență care își urmărește
propriul scop, Trahanache mărturisind că în viață trebuie să știi să acționezi
„după enteres”. În plus, el trăiește conflicte pe care, însă, le maschează în
spatele unui calm imperturbabil. Astfel, se evidențiază contrastul dintre aparență
și esență, întrucât Trahanache pare senil, naiv, dar devine puternic, agresiv,
atunci când este acuzat de trădare.
TRĂSĂTURA DE CARACTER + 2 SCENE

O trăsătură de caracter dominantă a lui Trahanache este naivitatea. Trahanache

este un naiv, un homo politicus adaptat la situație, dezechilibrat atât in viața
familiala, cat si in cea politica. Existenta sa este aservita unui mecanism, cel al
puterii. Este un orgolios ridicol, senil, ticăit, de o viclenie rudimentara, cu
stereotipii de limbaj si de comportament, cu o gândire limitata si plata. in
virtutea cultului pe care il are pentru Zoe si pentru Fănică, nu vede ridicolul
situației in care se găsește. Candoarea comica, dulcegăria limbajului, acțiunile
inofensive îl plasează in categoria încornoratului simpatic. Numele său
sugerează zahariseala si capacitatea de a se modela ușor.

O primă scenă semnificativă ce scoate în evidență trăsătura de caracter a lui

Trahanche este Scena IV. Discuția dintre Trahanache și Tipătescu privitoare la
scrisoarea de amor pe care o avea Cațavencu îl face pe prefect să se teama că va
fi dezvăluita relația amoroasă dintre el si Zoe Trahanache. Comicul de situație
al acestei scene este monumental, deoarece Trahanache este cel care îl
consolează pe Tipătescu, susținând că scrisoarea este o plastografie (un fals -
n.n.) ordinară, deși, amplifica el spaima prefectului, scrisul seamănă atât de
bine, încât "sa zici si tu ca e a ta, dar sa juri, nu altceva, sa juri!". Trahanache ii
reda, din memorie, textul scrisorii, adăugând, aluziv, si explicațiile
împrejurărilor concrete, precise, identificând exact momentul întâlnirii
amoroase dintre cei doi. Deoarece Zaharia se arătase indignat si refuzase să
creadă că scrisoarea este reală, Nae Cațavencu îl amenințase că o va publica în
ziarul "Răcnetul Carpaților", al cărui proprietar era si va afișa originalul "in
cercevea, ca s-o vaza oricine-o pofti".

Tipătescu este "turbat", de manie, spre dezamăgirea lui Trahanache, care crede
ca acesta "n-are cumpăt", deoarece un om politic ar trebui sa știe sa se
stăpâneasca si sa nu-si dezvăluie sentimentele, mai ales când e vorba de
adversarii politici: "nu face pentru un prefect". Ieșind din scena, Trahanache
afirma ca "într-o societate fără moral si fără printip trebuie sa ai si puțintică
diplomație!", deoarece in politica "nu merge s-o iei cu iuțeala".

Cea de-a doua scenă semnificativă este este Scena I, ACTUL II

Trahanache, Farfuridi si Branzovenescu cerceteaza listele electorale si calculeaza
voturile pe care le vor obtine in apropiatele alegeri.
Ei insemneaza numele fiecarui alegator in parte cu o anumita culoare:, rosu pentru cei
care voteaza cu partidul lor, iar albastru pentru ceilalti, stiind toate detaliile privitoare la
situatia actuala a averii acestora, care le dadea sau nu drept de vot. Pentru simpatizanti, ei iau
in considerare "dreptul la vot", chiar daca persoanele respective nu mai au aceleasi posesiuni
si ar trebui stersi de pe listele de alegatori: "Branzovenescu: Nici nu mai are drept de vot, de
cand si-a maritat fata Nu i-a dat casele de zestre? Ei? Daca voteaza merge la puscarie
onorabilul. Trahanache: Ai putintica rabdare Da daca-l putem aduce sa voteze cu noi?".
 Farfuridi recurge chiar la santaj pentru electorii care au procese pe rol, deoarece - in
calitate de avocat - el poate aranja castigarea sau pierderea procesului, punand conditia ca
acestia sa voteze cu partidul lor: "Sa voteze cu noi, e usor; are procesul cu epitropia bisericii,
saptamana viitoare".
Caragiale aduce în prim-plan lupta politică în care domină lipsa de moralitate și de
scrupule. Oamenii politici, convinși de importanța lor, cred că pentru a câștiga alegerile au
dreptul să folosească orice armă: viclenia, manipularea, șantajul, chiar amenințarea
alegătorilor, dacă interesele partidului o cer.
Ticul verbal al lui Trahanache, "ai putintica rabdare", exprima reactia acestuia in orice
situatie, inclusiv atunci cand Farfuridi il acuza ca tradeaza "interesele partidului". Trahanache
le tine un discurs moralizator despre "stalpii puterii", despre disciplina de partid, deoarece cu
totii trebuie sa fie constienti ca "de la partidul intreg atarna binele tarii si de la binele tarii
atarna binele nostru".
Numele candidatului nu le este cunoscut inca, dar va sosi din moment in moment "pe
sarma", prin "telegraf, iar ei se vor conforma dispozițiilor de la centrul partidului, ca niște
marionete.
Când Farfuridi si Branzovenescu il invinuiesc pe prefect că face aranjamente cu
opozitia, iar lor le e teama ca astfel se "tradeaza" partidul, Trahanache se enerveaza si le
spune cu indignare ca sunt incapabili sa inteleaga politica si ca Tipatescu este om de nadejde,
loial partidului, ba, mai mult, ca "a facut servicii partidului, judetului, țării…si mie, ca amic,
mi-a facut si-mi face servicii, da!". Naivitatea personajului este de un ridicol absurd, deoarece
persoanele în care are încredere absolută, îl trădează de ani de zile: ,,să bănuiască pe Joițica
ori pe amicul Fănică, totuna e…”

ELEMENTE DE STRUCTURĂ ȘI COMPOZIȚIE

Titlul este constituit dintr-un substantiv articulat nehotărât, marcând

generalitatea evenimentului şi faptul că acesta se poate repeta în orice context
(aspect accentuat şi de pierderile repetate ale aceleiaşi scrisori), şi un adjectiv
care înglobează intriga textului literar. Acesta pune în evidenţă contrastul comic
dintre aparenţă şi esenţă, numind instrumentul şantajului politic ("o scrisoare
pierdută"), documentele intime folosite în acest scop reprezentând un morav des
întâlnit în epocă.
Se remarcă un singur tip de conflict în operă, respectiv cel exterior, cel principal
constând în înfruntarea pentru putere politică a două forţe opuse: reprezentanţii
partidului aflat la putere (prefectul Ştefan Tipătescu, Zaharia Trahanache şi
soţia sa, Zoe) şi gruparea independentă consituită în jurul lui Nae Caţavencu,
avocat şi proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților". Conflictul are la bază
contrastul dintre aparenţa personajelor, ceea ce îşi doresc să pară, şi esenţa lor,
ceea ce sunt de fapt. Conflictul secundar este redat de grupul Farfuridi-
Brânzovenescu, ce se teme de trădarea prefectului. Există totodată conflicte
minore între personaje, analizabile în diferite scene, precum cel dintre
Caţavencu şi Tipătescu, în confruntarea din salonul prefectului, în care
Caţavencu refuză toate funcţiile propuse de Tipătescu în locul celei de deputat.
Tensiunea dramatică este susţinută gradat prin înlănţuirea evenimentelor care
conduc spre rezolvarea conflictului, în finalul fericit al piesei, şi
prin tehnica "bulgărelui de zăpadă" ce constă în amplificarea treptată a
conflictului.
De asemenea, și elementele de compoziție și limbaj sunt relevante în
construcția lui Zaharia Trahanache, un prim element de compoziție
constituindu-l mijloacele de caracterizare. Autorul îl caracterizează în mod
direct, prin comicul de nume: prenumele Zaharia provine de la substantivul
„zahăr”, făcându-se apel la expresia „dus cu zăhărelul” ce sugerează falsa
naivitate, mascată sub comoditatea lui Trahanache de a recurge la mustrări din
cauza adulterului soției sale deoarece situația în care se află constituie un
beneficiu pentru el. În plus, numele lui provine de la substantivul „trahana” ce
definește un aluat moale care poate fi ușor modelat (în cazul „prezidentului”, el
se modelează doar când vrea).
În concluzie, opera “O scrisoare pierdută" este o comedie de moravuri, de
factură realistă şi clasică, în cadrul căreia abundă tipurile de comic, autorul
satirizând cu ajutorul acestui instrument societatea cu tarele ei, prin prisma vieţii
familiale şi a celei politice, punând în evidenţă defecte ale unor personaje
conturate prin numeroase modalităţi originale.