VT – IDEI PRINCIPALE PROFEȚI

 Osea: căsătorie, idolatrie/nesupunere față de lege, cunoaștere (diblaim), clerul nu își

face datoria, formalism, zilele pedepsei (pedeapsă), întoarcere/pocăință, dragostea lui
Dumnezeu față de poporul Său prin analogia căsătoriei (Osea se căsătorește cu o
femeie desfrânată, Gomer – Dumnezeu – Israel (poporul ales s-a dat înspre idolatrie –
imaginea logodnei veșnice din ziua aceea = restabilirea relației dintre popor și
Dumnezeu);
 Osea: mântuire, El a mântuit; feciorul lui Beeri, în vremea domniei lui Ozia, Iotam,
Ahaz și Iezechia, regii din Iuda, și în zilele lui Ieroboam, fiul lui Ioaș, regele din
Israel; era fiul lui Beeri; contemporan cu Amos, Miheia și Isaia; cel mai mare profet al
generației sale; profețit exclusiv în Regatul de Nord; a profețit în a doua jumătate a
secolului al VIII-lea; activează între 750-730; din porunca lui Dumnezeu se
căsătorește cu o femeie desfrânată, Gomer (consumare); copii: Izreel – Dumnezeu l-a
împrăștiat pe el; lo Ruhama – cea neiubită; lo Ami – nu este poporul Meu; Gomer va
fi osândită dar apoi reablitată;
 Osea:
o Idei mesianice: În ziua aceea, va fi restabilită relația dintre popor și
Dumnezeu, exprimată prin imaginea logodnei veșnice (Os. 2, 21-22); Osea
insistă asupra necesității unirii dintre israeliți și Yahweh întocmai ca o legătură
conjugală; în epoca mesinică, oamenii se vor întoarce la Dumnezeul lor ca la
singurul Izbăvitor; Dumnezeu se va întoarce din nou cu îndurare spre poporul
Său; sfârșitul zilelor – refacerea națională de după exil, se are în vedere
venirea lui Mesia;
o Idei teologice: este împotriva idolatriei, care-l desparte pe om de Dumnezeu
precum păcatul desfârului îl desparte pe bărbat de femeia sa; raportul dintre
om și Dumnezeu este ca o legătură matrimonială; dezvoltă o teologie a iubirii
lui Dumnezeu, iubire care de nenumărate ori suferă, care este respinsă, dar
rămâne statornică; Yahweh este Dumnezeul acestui popor chiar de la ieșirea
din Egipt; pedeapsa soției necredincioase va deveni un simbol clar al
pedepsirii poporului apostat; ascultarea necondiționată a profetului;
Dumnezeu are mereu inițiativa iubirii omului; îndepărtarea de Dumnezeu
este sursa tuturor fărădelegilor; revenirea la comuniunea cu Dumnezeu

1
 va contribui la refacerea armoniei din natură; nicăieri nu există iertare
fără pocăință;
o Versete importante: Milă voiesc, iar nu jertfă și cunoașterea lui Dumnezeu
mai mult decât arderile de tot – Osea 6,6 Au semănat vânt și vor culege
furtună – Osea 8,7 Israel era o vie mănoasă – Osea 10 Din Egipt am
chemat pe Fiul Meu – Osea 11,1

AMOS

 Amos: venirea zilei lui Yahweh, condamnarea falsei siguranțe a lui Israel, Dumnezeu
va rămâne fidel legământului, neascultare față de Dumnezeu, alungarea profeților,
Israel nu mai avea grijă de săraci, desconsiderarea votului de nazireat, Israel să se
pregătească de întâlnirea cu Dumnezeu, cinci viziuni – lăcustele, focul mistuitor,
îngerul cu balanța, panerul cu fructe coapte, Dumnezeu apare profetului pe altar,
prezice restaurarea casei davidice, salvarea unui rest, ideea de dreptate – combate
abuzurile celor bogați precum și păcatele mari precum: zgârcenia,lăcomia, desfrâul și
idolatria, bunătatea lui Dumnezeu, timpurile mesianice caracterizate de pace, repetăm
Ziua lui Yahweh, dreptatea (profetul dreptății sociale), punerea în acord a instituțiilor
cu Legea, accent pe milostivirea față de săraci, formalism și pocăință;
 Amos: sarcină, greutate; păstor din Tecoa (10 km sud de Betleem); s-a născut în
Regatul de Sud; și-a îndeplinit misiunea în Regatul de Nord; Activitatea sa se
derulează în jurul anului 750; păstor și culegător de sicomore; chemarea la profeție
De la tumă m-a chemat Domnul; credința sa și ascultarea necondiționată; folosește
din abudență elemente din viața pastorală; a primit mesajul prin vedenii; este cel mai
vechi dintre profeții care și-au scris cuvântările; cutremur în 760?;
 Amos:
o Idei mesianice: Amos 9,11-15 – cortul cel căzut al lui David – prezice
restaurarea casei davidice și întoarcerea lui Israel din robie; mesajul său se
raportează permanent la bunătatea lui Dumnezeu față de Israel; sosirea
timpurilor mesianice caracterizate de pace; cortul lui David este Mesia-Hristos
voi ridica iarăși cortul căzut al lui David; Amos este primul profet care

2
 face aluzie clară la Mesia; refacerea cortului căzut = învierea lui Hristos; Iată
vin zile – timp precis; universalitatea mântuirii – toate popoarele peste care s-a
chemat numele meu; restabilirea creației;
o Idei teologice: alegerea lui Israel este un dar divin; salvarea unui rest (șear);
ideea de dreptate; adevăratul cult plăcut lui Yahweh este împlinirea voii Lui;
necesitatea credinței în Dumnezeu; ziua lui YWH; Dumnezeu este unicul
atotputernic, sfânt, drept și atotprezent; exprimă credința monoteistă a
Israeulului; dreptatea – atribut esențial al lui Dumnezeu; în ziua aceea; ziua
Domnului – specificitaea lui Amos – ea va deveni întuneric pentru cei care s-
au dovedit nevrednici de harul Domnului; aceasta va fi o zi de judecată a lui
Dumnezeu asupra lui Israel; necazurile timpului de judecată; Amos condamnă
dezordinea socială – numit profetul dreptății sociale – nu dorește desființarea
instituțiilor, ci punerea lor în acord cu Legea; critică pe cei care nu fac dreptate
săracului; critică adusă asupra formalismului;
o Versete importante: De la turmă m-a luat Domnul și mi-a zis: Du-te și
proorocește în poporul meu Israel; 7,15 Dacă leul mugește, cine nu se va
înfricoșa? Și dacă Domnul grăiește, cine nu va profeți 3,8 În ziua aceea
voi ridica cortul căzut al lui David 9,11

MIHEIA:
 Miheia: condamnarea idolatriei, imoralitate, fărădelege, nedreptate socială, asuprirea
celor slabi, violențe, răpirea averilor, urăsc binele și iubesc răul, anunță venirea
timpului mesianic, false manifestări religioase, idolatrie, exploatarea celor săraci,
liturghia profetică, morala socială, necesitatea convertirii, cetatea Ierusalimului va fi
în cele din urmă restaurată, asemănare cu Isaia 2, Însușirile lui Dumnezeu:
maiestitataea și suveranitatea lui Dumnezeu, Stăpân al lumii, Părinte al oamenilor,
Salvatorul din Bethelem care va veni din veșnicie.
 Miheia: Cine este ca Yahweh?; Miheia din Moreșet; a profețit în zilele lui Iezechia;
Moreșet neidentificată încă de arheologi; a trăit și profețit în a doua jumătate a
secolului al VIII-lea; contemporan cu Isaia dar cu un statut social mai modest;
chemarea la profeție nu este relatată; apare de 5 ori formula așa vorbește Domnul; a

3
 activat în Iuda înaintea căderii Samariei, se adresează tuturor popoarelor dar se
focusează pe Samaria și Ierusalim; misiunea:740-700
 Miheia:
o Idei mesianice: cetatea Ierusalimului va fi restaurată și va deveni centrul de
atracție al popoarelor; Miheia 4,1-3 – comparație cu Is 2, 2-4; Miheia 5, 1-2:
Și tu Betleeme Efrata, deși ești mic între miile lui Iuda, din tine va ieși
Stăpânitor peste Israel.. – conducătorul Noului Israel se va naște în Betleemul
Iudeii; Betleem – smerenia absolută a Mântuitorului Hristos; vobește despre
cele două firi ale lui Hristos; Obârșia Lui este dintru început din zilele
veșniciei; Se naște ca om dar vine din veșnicie;
o Idei teologice: însușirile lui Dumnezeu: maiestitatea și suveranitatea lui
Dumnezeu, Stăpân al lumii, nu numai al poporului Său, îndurător, Părinte al
oamenilor; morala socială – mustră minciuna, trădarea, nedreptatea, lăcomia,
denunță exploatarea celor săraci; necesitatea convertirii;
o Versete importante: Mih 4,1-3 Mih 5, 1-2 Liturghia profetică de la cap 7 și 8

IOIL
 Ioil: descrierea unui dezastru natural, restaurarea Israelului exilic după un război
apocaliptic cu neamurile, invazia=invazia popoarelor împotriva lui Iuda, salvarea lui
Iuda, invazia lăcustelor și marea secetă, discursuri adresate preoților, agricultorilor și
băutorilor de vin, îndemn la plângere și ajutor divin, poem despre Ziua Domnului,
punct culminant al discursului – chemarea la pocăință, face apel la schimbare
interioară și la un angajament personal, insistă asupra respectării ritualurilor cultice,
cheamă toți preoții la o ceremonie publică pentru a plânge păcatele poporului,
Dumnezeu e plin de milă și compasiune și va pune capăt acestor calamități, imn
apocaliptic, Ziua Domnului, revărsarea Duhului lui Dumnezeu asupra lumii – dar
profetic, visurile și viziunile, necesitatea pocăinței sincere.
 Ioil: Yahweh este Dumnezeu/Dumnezeu este Yahweh; numele este purtat și de alte
persoane din VT; era fiul lui Petuel; s-a născut în Regatul lui Iuda; el se adresează
numai locuitorilor din Ierusalim, preponderent bătrânilor și preoților; nu face aluzie
la regatul Israel;
 Ioil:

4
 o Idei mesianice: Ioel 2, 21-22 – bucuria de care se va împărtăși poporul în
vreema lui Mesia; ploaia târzie preînchipuie Botezul creștin; profeție despre
Pogorârea Sf. Duh – 3,1-2 – voi vărsa Duhul Meu – textul se referă la
timpurile mesianice; anunțarea semnelor premergătoare timpurilor
eshatologice – 3,3-5 – voi arăta semne minunate în cer: sânge, foc și stâlpi de
fum; pierderea luminii a celor doi mari aștri: Soarele și Luna, restul lui Israel
se va întoarce la Dumnezeu;
 Idei teologice: Ioel este printre puținii profeți care vorbesc despre ziua lui Yahweh și
semnele premergătoare acesteia; Yahweh este drept; Necesitatea căinței sincere;
fericirea împărăției mesianice este exprimată prin metafore: munții vor picura must,
iar din dealuri va curge lapte; invazia lăcustelor – face apel la o schimbare interioară
și la un angajament personal; Ioel insistă asupră respectării ritualurilor cultice, cheamă
pe toți preoții la o ceremonie publică pentru a plânge păcatele poporului; deci avem:
invazia lăcustelor și marea secetă; cap 3-4: imn apocaliptic; conflict apocaliptic după
care Israelul va fi restaurat;

AVDIE:
 Avdie: 21 de versete profetice redactate în formă poetică, pedepsele împotriva
Edomului, fiindcă aceștia se bucuraseră de căderea Ierusalimului, să-i determine pe
edomiți la pocăință, pedeapsa împotriva lor, cauza pedepselor este conduita morală,
regatul lui Israel va fi restaurat, mândria îl îndepărtează pe om de Dumnezeu, răul
nu rămâne nepedepsit, Edom: uniune de triburi de origine semită, sudul Mării Moarte
în Negev, edom=roșu, al doilea nume al lui Isav, a căzut sub babilonieni, capitala la
Petra.
 Avdie: servul/sluga Domnului; cea mai scurtă carte a VT; profețește pentru regatul
Iuda;
 Avdie:
o Idei teologice: Edomul va fi pedepsit fiindcă s-a bucurat de răul pe care l-au
pățit israeliții; îndemn spre pocăință; avertisment – cauze conduită morală –
restaurearea Israelului; mândria îl îndepărtează pe om de Dumnezeu; răul nu
rămâne nepedepsit;
o Idei mesianice: versetele 17 si 21: Muntele Sionului va fi mântuirea și casa lui
Iacob va stăpâni peste cei ce au stăpânit-o; împărăția mesianică asemănată cu

5
 regatul Israel din care se va naște Mesia, eliberarea israeliților = izbăvirea
lumii de sub osânda diavolului; Învierea ca biruință asupra morții; restabilirea
lui Israel = tip al instaurării împărăției mesianice;

IONA:

 Iona: chemarea ninivitenilor la pocăință, Dumnezeu nu constrânge, ci convinge,

Iona înghiți de chit timp de trei zile, ninivitenii se pocăiesc, iar Dumnezeu îi iartă,
după 40 de zile profetul se întristează, fiindcă amenințarea nu s-a împlinit, Dumnezeu
arată bunătate față de niniviteni, planta care se usucă peste noapte, Dumnezeu poartă
de grijă popoarelor păgâne, combate naționalismul iudaic excesiv, Israel este mesager.
 Iona: porumbel; era fiul lui Amitai; Iona a devenit ucenicul profetului Elisei; Elisei i-
ar fi încredințat prima misiunea de a-l unge rege peste Israel pe Iehu; era din Zabulon;
a împlinit misiunea în timpul lui Ieroboam al II-lea;
 Iona:
o Idei mesianice: Iona nu conține texte mesianice; ca o prefigurare vorbim de
triumful lui Hristos asupra morții, fiind un tip al învierii lui Hristos; 3,10 –
chemarea tuturor popoarelor la mântuire; pronia divină; mila și îndelunga
răbdare a lui Dumnezeu față de lume;
o Idei teologice: chemarea la mântuire nu e adresată doar evreilor; o ușoară
critică la adresa israeliților necredincioși; Iona- tip al lui Hristos; ori de câte
ori ne îndepărtăm de Dumnezeu El va găsi întotdeauna calea cea mai potrivită
de a te readuce la El;

NAUM
 Naum: mânia lui Dumnezeu, manifestarea puterii divine, profeții pivitoare la Iuda și
Ninive, căderea Ninivei, asaltul cetății, exemplul Tebei, invazia lăcustelor, inutilitatea
pregătirilor de apărare a Ninivei, Ninive va fi distrusă și umilită pentru totdeauna,
puterea, dreptaea și bunătatea lui Dumnezeu, Dumnezeu conduce destinele
omenirii, îndelunga Sa răbdare;

6
  Naum: comfort, cel care mângâie/Cel care are milă; mângâietor al celor 10 seminții
duse în captivitatea asiriană; nu are nicio legătură cu Regatul de Nord; Kefer-Naum,
satul lui Naum?; posibil să fi emigrat din Galileea în Iudeea; scrisă între 663 și 612;
 Naum:
o Idei mesianice: 1,7 – Bun este Domnul loc de scăpare în zi de strâmtorare.
El îi știe pe cei ce se încred în El – YWHW – scut sau adăpost în ziua
necazului – bunătatea lui Dumnezeu față de poporul Israel în momentele
deosebit de grele ale invaziei asiriene; împărțiile lumii nu sunt durabile;
Dumnezeu pedepeseșe jaful, nedreptatea, idolatria; Dumnezeu va avea ultimul
cuvânt în istorie; distrugerea Ninive și a Babilonului va fi o prefigurare a
distrugerii finale a oricărei puteri ostile lui Dumnezeu;
o Idei teologice: bunătatea, dreptatea și puterea lui Dumnezeu; Dumnezeu
conduce destinele omenirii; este interpretul mesajului divin, arată îndelunga
răbdare divină și milostivirea Sa fără seamăn; avem iar invazie de lăcuste;
ideea principală ca la Avdie – căderea unei cetăți adică Ninive; asirienii distrug
cetatea din cauza fărădelegilor lor;

AVACUM:
 Avacum: dialog între profet și Yahweh, un poem în stilul psalmilor, profetul i se
plânge lui YHWH de nelegiurile poporului și îi cere ajutorul, Dumnezeu va trimite
asupra țării pe caldei ca pe un instrument al judecății Sale, cum poate Dumnezeu să
îngăduie un popor mul mai rău să asuprească poporul ales și extinderea corupției fără
intervenția Sa directă, nenorocirile aduse de caldei, intervenția lui Dumnezeu vine
dinspre Sinai să mântuiască poporul, cel necredincios va pieri, iar dreptul prin
credință va fi viu, providența lui Dumnezeu peste toate popoarele lumii;
 Avacum: el a îmbrățișat/cel care îmbrățișează; îl aseamănă cu un luptător; etimologia
nu este clară; avacum căntăreț? Levit? Conducător de cor?; 609-603; Avacum s-a
născut în Bet Zoher; 630; ar fi fugit pe coasta egipteană; s-a ocupat cu agricultura; a
murit în 540;
 Avacum:
o Idei mesianice: împărăția caldeilor vs împărăția lui Dumnezeu întemeiată de
Mesia; viziuni mesianice: 2,3 și 3,3 – căci este o viziune pentru un timp și se
va împlini la vreme și nu va minți – termenii eshatologici – moed și keț –

7
 năvălirea caldeilor sau sfârșitul istoriei lumii – 3,3 – Dumnezeu vine din
Teeman și Cel Sfânt din muntele Paran – aluzie la muntele Sinai?
Dumnezeu manifestă Slava Sa ca pe Sinai; venirea Domnului ca un vânt
puternic; anunțarea slavei lui Dumnezeu care acoperă cerurile și umple tot
pământul; 3,4 – raze vii din Mâna Lui pocnesc – vestirea împlinirii actului
mântuirii prin Învierea lui Hristos; scopul teofaniei divine este realizarea
mântuirii;
o Idei teologice: providența lui Dumnezeu peste toate popoarele lumii; dreptatea
care va trebui aplicată atunci când răbdarea divină a ajuns la limita
suportabilității; Dumnezeu arată o purtare de grijă deosebită față de Israel;
bunătatea și mila divină; babilonienii sunt închinătorii la idolii deșerți de viață;
iar dreptul prin credință va fi viu – răspunsul la problema teodiceei, în cele
din urmă numai credința mântuiește;

SOFONIE:

 Sofonie: starea de înainte de reforma iosianică, atmosferă tulbure plină de

intrigi, abundă în amenințări la adresa lui Iuda, anunță distrugerea Ninive, invazia
sciților, decădere morală accentuată, Dumnezeu este judecător în Ziua Domnului,
profetul mâniei Domnului, vestirea pedepselor, o catastrofă de proporții vine
pentru a nimici fărădelegea, Ziua Lui Yahweh, triumful dreptății divine;
 Sofonie: Yahweh ocrotește/scutul lui Yahweh; fiul lui Cuși, fiul lui Ghedalia, fiul lui
Amaria, fiul lui Iezechia, în zilele lui Iosia; descendență regală; de neam regesc;
context istoric f tulbure a profețit în timpul lui Iosia;
 Sofonie:
o Idei mesianice: cartea nu conține profeții mesianice directe dar este bogată în
perspective mesianice; persoana lui Mesia nu apare deloc dar se întrezărește
lucrarea Sa mântuitoare în cuvintele: 2,11 – Atunci va șterge Dumnezeu pe
toți zeii pământului.. – libertatea omului de a se închina în duh și adevăr;
o Idei teologice: prezintă triumful dreptății divine asupra nedreptății lumii în
ziua Domnului; prezintă decăderea morală a regatului Iuda din timpul lui
Iosia; concepția sa despre judecata lui Dumnezeu este similară cu Ieremia și

8
 profeților anteexilici; Ziua Domnului = zi de judecată a tuturor popoarelor; ca
o zi a purificării;

AGHEU
 Agheu: perșii mult mai blânzi și înțelegători decât alte popoare cuceritoare, casele în
ruină, refacerea templului, samarinenii vor să ajute dar israeliții nu-i lasă, dificultăți
politice și economice, dezinteresul celor reptriați care erau preocupați să-și refacă
propriile case, secetă grea, criză spirituală, trezirea interesului pentru Sanctuar,
rezidirea templului e legată de persoana lui Mesia, realizarea sfințeniei vieții, nu
e suficient să construiești zidurile dacă inima e goală.
 Agheu: profetul reconstrucției; a sărbători, sărbătoare; se crede că s-a născut în
captivitate, și a venit împreună cu primul grup de evrei; mesajul profetului: august-
decembrie 520;
 Agheu
o Idei mesianice: rezidirea templului este legată de persoana lui Mesia;
o Idei teologice: evreii au deznădăjduit când Dumnezeu i-a pus la încercare;
convertirea popoarelor care vor aduce daruri la acest templu – universalitatea
planului lui Dumnezeu de mântuire; Dumnezeu este stăpânul popoarelor ca și
al naturii; model de mesager al lui Dumnezeu; mobilizează la acțiune, mai
întâi pe plan material apoi pe plan spiritual; scopul: realizarea sfințeniei vieții;
mesaj – august – decembrie 520 – 4 cuvântări – către Zorobabel și arhierul
Iosua – încep reconstruirea templului – din nou către cei doi pentru a-i
încuraja la lucru – scopul de a-i încuraja pe lucrătorii templului – daruri curate,
viața celui care lucrează trebuie să fie sfântă – nu-i suficientă refacerea
zidurilor dacă inima rămâne goală; Zorobabel va fi purtătorul speranțelor
mesianice;
ZAHARIA

 Zaharia: prima viziune – călăreț pe cal roșu, alegerea Ierusalimului și zidirea

Templului sunt intim legate, a doua viziune – patru coarne reprezintă puterile politice
care l-au exilat pe Iuda, a treia viziune – omul care măsoară cu o funie Ierusalimul –
reprezintă începutul zidirii, iubirea foarte intimă între Yahve și Ierusalim, babilonul
devine simbolul diabolic, a patra viziune – satan devine nume pentru diavol îl

9
 învinuiește pe marele preot Iosua, preotul are o slujbă ca aîngerilor, împreună cu care
slujește, viziunea a cincea – candelabru cu 7 candele – ochii Domnului care cutreieră
pământul, viziunea a șasea – sulul de carte lung de 10 metri, viziunea a șaptea –
bufnița de o efă, viziunea a opta- patru care trase de cai în diferite culori – potolirea
Duhului lui Dumnezeu, guvernatorul Zorobabel trebuie să rezidească templul nu
marele preot; post, război apocaliptic, restaurarea, 2 toiege – rupere legământ popoare
și relație Israel-Iuda; păstorul cel bun și păstorii; ploaia; clericul – înger; pelerinajul
universal;
 Zaharia: Dumnezeu își amintește/Dumnezeu și-a amintit; dar al lui Dumnezeu; fiul lui
Berechia, fiul lui Ido; capul familiei preoțești a lui Ido; reluarea construcției
templului, grija pentru cult, pentru sfințenia fiilor lui Israel; mesajul cuvântărilor 520-
518;
 Zaharia:
o Idei mesianice: 13, 7-9 – Voi bate păstorul și se vor risipi oile – Iahve îl
pedepsește pe păstorul nevrednic; pedeapsa – două treimi vor muri –
Mântuiroul este Păstorul bătut, iar oile risipite sunt ucenicii; 12,10 – duh de
milostivire și rugăciune peste casa lui David – Pogorârea Duhului arată o
investire – locuitorii Ierusalimului ca noi Davizi se învrednicesc de revelația
profetică; Zah 9, 9-10 – căci iată împăratul tău vine la tine, drept și
biruitor – profeție despre intrarea Domnului în Ierusalim; drept și biruitor –
funcția juridică și militară; Zah 3,8 – profeție mesianică – Servul Meu
Odraslă; Mesia este robul lui Yahve; 6, 12-13 – profeție – Iată un om care
va fi chemat Odraslă; idee mesianică la zah 9,11 – sângele Legământului –
printr-o jertfă de sânge cei robiți vor fi eliberați;
o Idei teologice: cartea Zaharia este plină de idei teologice:
 Prima viziune – calul roșu – specific lui Zaharia este îngerul interpret –
culoarea calului roșu = Patimile;
 A doua viziune – patru coarne – puterile politice care l-au exilat pe
Iuda; patru = universalitatea;
 A treia viziune – un om măsoară cu o funie Ierusalimul – măsurarea
reprezintă începutul zidirii templului; locuința divină = profeța
întrupării Mântuitorului;

10
  A patra viziune – înaintea tronului divin Satan îl învinuiește pe
arhiereul Iosua – păcatele au cauzat exilul; hainele sale sunt murdare;
 A cincia viziune – candelabrul cu 7 candele – ochii Domnului care
cutreieră pământul;
 A șasea viziune – un sul de carte lung de aproape 10 metri -blestemul
cu care va fi lovit hoțul și martorul;
 A șaptea viziune – o baniță de efă – 38,8 litri – fărădelegea a tot
pământul personificată într-o femeie;
 A opta viziune – cele patru care trase de cai în diferite culori – vestesc
potolirea Duhului lui Dumnezeu;
 Zidirea templului îl legitima pe Zorobabel să devină rege – acesta este
încoronat – el trebuia să zidească templul!!!!
 Teologia postului!!!! Definit ca plângere și înfrânare la zah 7 - o
atitudine plină de dragoste față de aproapele!!!!
 Rolul Sionului între popoare – Dumnezeu declară dragostea față de
Sion; dragostea e condiționată de întoarcerea poporului;
 Ideea pelerinajului universal – 2 tipuri de universalism – centralizat –
Ierusalimul centrul adorării lui Dumnezeu – particular – fiecare popor
își poate organiza singur legătura de cult cu Dumnezeu;
 Poporul e îndemnat să ceară ploaie – ploaia devine un motiv mesianic
– antiteză păstorul cel bun și cei răi; din casa lui Iuda vor ieși – piatra
din capul unghiului, refacerea cortului, arcul de război, căpeteniile;
 Cap 11 – lamentație antiteza dintre păstorii cei buni și păstorul cel bun
– profetul devine păstor; confecționează două toiege și stirpește pe cei
trei păstori; profetul rupe primul toiag numit îndurare rupând
legământul încheiat cu toate popoarele; prețul Celui prețuit – Hristos
– Mat folosește profeția; ruperea celui de-al doilea toiag numit
Legământ; ruperea celui de-al doilea afectează relația Israel- Iuda;
 Trito-Zaharia – Dumnezeu este Creator al universului și al omului;
 Zah 14 – toate popoarele pornesc împotriva Ierusalimului, îl jefuiesc și
îl cuceresc; asemănare cu lupta finală descrisă în Apoc. 19-20; Domnul
Se arată gigant, cu picioarele pe Muntele Măslinilor care se crapă în
două; imaginea oștilor cerești, în locul lui Yahve fiind însă Hristos;
conflictul se răsfrânge asupra întregului cosmos: ape vii izvorăsc din

11
 Ierusalim – proclamarea lui Dumnezeu ca împărat era frecventă în cult;
cei rămași sunt recrutați ca locuitori ai Templului; Ierusalimul întreg va
funcționa ca Templu; Toate acestea arată o dobândire maximă a
sfințeniei de către locuitorii noului Ierusalim;

MALEAHI
 Maleahi: blestem, binecuvântare, condamnă: abuzurile, formalism, diminuarea
zelului pentru cele sfinte; căsătoriile mixte; 450-430; 2 părți – mustrare și promisiune;
scop – revenirea din robie – Israelul era cuprins de deznădejde, formali, neîncrezători
în promisiunile divine; p1 – permanența iubirii divine față de poporul Său; mesaj de
declarație a iubirii divine; iubirea lui Dumnezeu se vede în istorie; preoții s-au făcut
vinovați de încălcarea legământului între Dumnezeu și Israel; mustrări adresate
preoților – sacrificii necorespunzătoare, dispreț, formalism; se adresează poporului și
îi mustră pentru căsătoriile mixte; necesitatea pocăinței; anunță pe
Înaintemergătorul; 3,1!!!!!
 Maleahi: trimisul meu/îngerul meu; personalitatea și familia profetului sunt
complet necunoscute, important era numai mesajul; indici temporali: templul
fusese reconstruit (515); 450-430;
 Maleahi: VT se încheie cu blestem: ca să nu vin și să lovesc țara cu blestem;
NT se încheie cu o binecuvântare;
o Idei mesianice: vestește un premergător care va pregăti calea Domnului;
numit Solul legământului; Acesta este anunțat sub chipul lui Ilie, dar va fi
Sf. Ioan Botezătorul; recomandă cu insistență păstrarea legii lui Moise și
vesteșe cu claritate venirea lui Mesia; anunțarea sacrificiului universal =
Sfânta Euharistie;
o Idei teologice: înflăcărat apărător al iubirii lui Dumnezeu pentru poporul
Israel; profetul cere un cult autentic și conform cu Legea de pe Sinai; a
condamnat divorțul, adulterul; sperjurul și alte păcate, se adresează
preoților iresponsabili; nu mai insistă asupra sacrificiilor, deoarece menirea
cea mai importantă a preotului era aceea de a învăța poporul să-L cunoască
pe Domnul său;

12